2ra-624/23 — cu privire la obligarea executării contractului de prestări-servicii

La 10 februarie 2021, Valentina Marcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „TN TRADING PRIM”, prin care a solicitat: - obligarea executării contractului de prestări-servicii nr. 185 din 27 aprilie 2018 privind executarea lucrărilor de inventariere tehnică și geodezie conform comenzii sale; - actualizarea planului geometric cu amplasarea construcțiilor cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în or. Leova, str. xxxxxx; - introducerea în baza de date la Serviciul cadastral teritorial Leova; - încasarea cheltuielilor judiciare.

În motivarea acțiunii, Valentina Marcu a indicat că, conform contractului de prestări servicii nr. 185 din 27 aprilie 2018, pârâtul s-a obligat să execute lucrările de inventariere tehnică și geodezie conform comenzii sale, și anume, actualizarea planului geometric cu amplasarea construcțiilor cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în or. Leova, str. xxxxx, cu introducerea în baza de date la Serviciul cadastral teritorial Leova, iar Valentina Marcu s-a obligat să achite pârâtului pentru serviciile lucrări de geodezie suma de 3 500 lei și pentru serviciile la Oficiul cadastral teritorial suma de 309 lei.

Reclamanta susține că și-a îndeplinit obligațiile contractuale, achitând la 27 aprilie 2018 pentru servicii suma în mărime de 3 809 lei, fapt confirmat prin chitanța nr. 112 din 27 aprilie 2018 eliberată de pârât, însă ultimul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, deoarece până în ziua de astăzi nu a îndeplinit prevederile contractului.

Reclamanta a invocat că, la nenumăratele adresări referitor la executarea contractului, SRL „TN TRADING PRIM” de fiecare dată promitea că va executa prevederile contractului, dar mai apoi reprezentantul pârâtului care trebuia să execute lucrările nu a răspuns la apelurile telefonice, motiv din care la 29 mai 2020 s-a adresat la Oficiul cadastral teritorial Leova al Agenției Servicii Publice, cu cerere prin care a solicitat să fie informată dacă pârâtul a executat prevederile contractului. Prin răspuns din 14 iulie 2020 i s-a comunicat că pârâtul a prezentat la Oficiul cadastral teritorial Leova un raport al lucrării transmise spre recepție, însă s-au depistat următoarele neconformități, și anume, la pct. 4 al actului de constatare pe teren întocmit la 11 mai 2018, executantul lucrării nu a descris modificările efectuate în planul cadastral, astfel nu s-au respectat prevederile art. 16 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor 1 imobile și prevederile pct. 41 și pct. 48 din Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale, fapt specificat în nota de constatare a divergențelor la verificarea documentației cadastrale.

În vederea întocmirii actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren din 13 mai 2016, reclamanta a menționat că în anul 2015 între acesta și vecina sa, Liubovi Gospodinov, a apărut un litigiu din cauza că ultima a încercat să schimbe hotarul terenurilor.

Aflând despre acest fapt, la 02 iunie 2016 a înaintat cerere prealabilă către Primăria orașului Leova, prin care a solicitat nulitatea acestor acte administrative, deoarece au fost întocmite în lipsa sa, totodată, fiind încălcate prevederile art. 19 alin. (6) și (7) din Legea cu privire la cadastru bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, care prevăd că, dacă în conformitate cu documentele existente nu poate fi determinat hotarul stabilit la momentul atribuirii terenului, atunci hotarul general se stabilește după posesiunea de fapt a terenurilor vecinilor, cu condiția că devierea în suprafața terenului nu depășește 10% din mărimea suprafeței din documentele ce confirmă dreptul.

Posesiunea de fapt a fost stabilită prin actul de constatare a hotarelor terenului din 26 februarie 2016 și procesul-verbal din 26 februarie 2016 întocmit de Comisia Primăriei orașului Leova, cu atragerea specialiștilor respectivi.

Cele indicate în actul și procesul-verbal din 26 februarie 2016, anterior au fost confirmate prin planul geometric cu indicarea posesiei de fapt și actul de constatare pe teren a planului cadastral și/sau geometric întocmite de Oficiul cadastral teritorial Leova la 22 decembrie 2015, motiv din care a solicitat în instanța de judecată recunoașterea ilegală a refuzului Primăriei orașului Leova din 05 iulie 2016 nr. 997-02/1-24, cât și recunoașterea nulității actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren din 13 mai 2016 aprobat de primarul orașului Leova și a schemei de stabilire a hotarului sectorului de teren anexată la act.

În decizia din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat s-a menționat faptul că actul de stabilire a hotarului sectorului de teren din 13 mai 2016, aprobat de Primăria orașului Leova și schema de stabilire a hotarului terenului nu produce efecte juridice odată ce nu a fost semnat de către toți participanții la acest act.

Astfel, la 28 septembrie 2020, reclamanta s-a adresat cu cerere către SRL „TN TRADING PRIM”, prin care a solicitat să fie înlăturate divergențele depistate la verificarea documentației cadastrale de Serviciul cadastral teritorial Leova în nota de constatare, în caz contrar se va adresa în instanța de judecată. Cererea a fost recepționată de către pârât fapt confirmat prin avizul poștal la 30 septembrie 2020, dar nu a primit nici un răspuns la solicitare.

La 23 octombrie 2020, reclamanta s-a adresat către Serviciul cadastral teritorial Leova, solicitând de a fi informată dacă SRL „TN TRADING PRIM” a înlăturat toate neajunsurile indicate de Serviciul cadastral teritorial Leova, iar 2 prin răspunsul din 20 noiembrie 2020 i s-a comunicat că societatea pârâtă nu a depus cerere de recepție repetat după depistarea neconformităților, fapt pentru care a înaintat prezenta acțiune.

La 07 iunie 2022, Valentina Marcu a depus cerere de apel nemotivată, iar la 29 noiembrie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 17 mai 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii integral. (f.d.129,147-150)

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au stabilit că potrivit răspunsului Agenției Servicii Publice din 14 iulie 2020, adresat Valentinei Marcu, solicitările ultimei nu pot fi executate, iar SRL ,,TN TRADING PRIM” a întreprins toate acțiunile legale posibile prevăzute în contractul prestări servicii nr. 185 din 27 aprilie 2018.

Totodată, a stabilit că obiect al contractului este reglementarea dintre SRL ,,TN TRADING PRIM” și beneficiar la executarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobile, activități topogeodezice și cartografice, alte activități de servicii prestate, întreprinderilor, neincluse în alte categorii.

Respectiv, circumstanțele apărute nu pot fi imputate SRL ,,TN TRADING PRIM”, or, beneficiarul actelor administrative pretinse litigioase este Valentina Marcu și nicidecum SRL ,,TN TRADING PRIM”. Astfel, Valentina Marcu urma să intervină pentru a soluționa litigiul în cazul în care Agenția Servicii Publice a constatat existența a două acte de stabilire a hotarelor sectorului de teren, deci, Valentina Marcu urma să conteste actele administrative în instanța de contencios administrativ în vederea expunerii asupra întocmirii incorecte a unuia din actele de stabilire a hotarelor menționate supra.

Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia instanței de fond precum că, reclamanta contrar prevederilor art. 118 din Codul de procedură civilă, nu a probat necesitatea obligării SRL ,,TN TRADING PRIM” să execute obligațiile conform contractului de prestări servicii nr. 185 din 27 aprilie 2018 și anume executarea lucrărilor de inventariere tehnică și geodezie conform comenzii sale, actualizarea planului geometric cu amplasarea construcțiilor cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în or. Leova, str. xxxxx, cu introducerea în baza de date la Serviciul cadastral teritorial Leova. 3

În motivarea recursului, Valentina Marcu și-a manifestat dezacordul de decizia contestată, reiterând circumstanțele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Suplimentar, a invocat că instanța de apel nu a examinat fondul cauzei, nu s-a referit la toate pretențiile indicate în apel, s-a bazat doar pe cele constatate de instanța de fond, nu a aplicat legea care trebuia aplicată.

Recurenta a considerat că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat și contrar materialelor cauzei, nu i-au în considerație că în răspunsul de la Oficiului cadastral teritorial Leova din 14 iulie 2020 prin care i s-a comunicat că pârâtul a prezentat la Oficiul cadastral teritorial Leova un raport al lucrării transmis spre recepție, însă s-au depistat neconformități.

Prin referința depusă la 22 mai 2023, SRL „TN TRADING PRIM” a invocat dezacordul cu cererea de chemare în judecată și a solicitat respingerea acesteia. (f.d.196-198)

Art.53, alin. (5) din Codul de procedură civilă prevede că: „Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.”

Art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) reglementează că: „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432, alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că: „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.” 4

Art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că: „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) stabilește că: „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede următoarele: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au 5 fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, la 10 aprilie 2023.

Din analiza recursului declarat de Valentina Marcu rezultă că recurenta a invocat temei de admisibilitate a recursului prevederile art. 432, alin. (2), lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă (în redacția la momentul depunerii recursului, 10 aprilie 2023).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin. (2) alin. (2), lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), și anume: dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; dacă instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; dacă în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; dacă hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit asemenea circumstanțe.

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, completul de judecată menționează că recursul în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate de către Valentina Marcu nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurată. 6

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de către Valentina Marcu. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7