2ra-354/23 — incasarea venitului ratat si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea venitului ratat si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-354/23 — incasarea venitului ratat si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ursu împotriva Biroului Asociat de Avocați „TITAN” și a lui Denis Staruș cu privire la încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 2ra-354/23 NR. PIGD 2-20085178-01-2ra-03032023) Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 432, alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud: M. Frunze, Curtea de Apel Chișinău, jud: A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga 28 mai 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi. Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Ion Malanciuc, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 14 iulie 2020, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Asociat de Avocați „TITAN” (în continuare BAA „TITAN”) și a lui Denis Staruș cu privire la încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la 20 octombrie 2015 a încheiat cu BAA „TITAN”, în persoana avocatului Denis Staruș, contractul de asistenta juridică nr. 436, prin care ultimul s-a obligat să-i acorde asistență juridică în vederea restituirii datoriei de la Ion Pîcălău.
Astfel, reclamantul a susținut că la 20 octombrie 2015, a predat avocatului Denis Staruș recipisele din 01 mai 2015 și 08 septembrie 2015, prin care se confirmă acordarea împrumuturilor de 25 000 de lei și 30 000 de lei lui Ion Pîcălău, precum și 3 000 de lei, cu titlu de onorariu în temeiul contractului sus-menționat, fără a primi un bon de plată, iar avocatul consultându-l i-a sugerat că mai bine ar fi să meargă cu o plângere cu privire la infracțiune, circumstanțe ce pot fi confirmate prin contractul de asistență juridică, martorul prezent în momentul încheierii contractului de asistență juridică și a înregistrării audio a convorbirii dintre el și avocatul Denis Staruș.
Subsecvent, reclamantul a precizat că contrar prevederilor contractului de asistență juridică nr. 436 din 20 octombrie 2015, BAA „TITAN”, nu a întreprins nicio acțiune în vederea restituirii sumei datorate de Ion Pîcălău.
Mai mult, pe parcursul anilor 2016-2017, a întâmpinat dificultăți de a comunica cu avocatul Denis Staruș, acesta evitând orice contact, iar într-un final, prin intermediul a terțe persoane, i-a restituit recipisele în original la data de 04 octombrie 2018, fapt confirmat prin înregistrarea audio a discuției telefonice și declarațiile persoanelor terțe.
După recepționarea recipiselor, la 15 octombrie 2018, a încheiat cu avocatul Vlad Vlaicu contractul de asistență juridică nr. 575, privind restituirea împrumutului acordat lui Ion Pîcălău.
Luând în considerație obiectul contractului de asistență juridică nr. 436 din 20 octombrie 2015 încheiat cu BAA „TITAN”, la 1 29 octombrie 2018, avocatul Vlad Vlaicu a expediat în adresa Inspectoratului de Politie Soroca o interpelare, prin care a solicitat informația dacă în adresa IP Soroca, în perioada 20 octombrie 2015 – 29 octombrie 2018 au parvenit plângeri din partea avocatului Denis Staruș, în numele lui Gheorghe Ursu privind acțiunile ilegale ale lui Ion Pîcălău și care este rezultatul examinării acestora.
Prin scrisoarea nr. 17852 din 02 noiembrie 2018, IP Soroca i-a comunicat că în urma verificării Registrului nr. 2 al înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente, Registrului nr. 1 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni al IP Soroca în perioada de la 20 octombrie 2015 și până la 02 noiembrie 2018, anumite cereri/plângeri depuse de către avocatul Denis Staruș din numele clientului Gheorghe Ursu, nu au fost înregistrate.
La fel, luând în considerare posibilitatea existenței unei cauze civile la Judecătoria Soroca, avocatul Vlad Vlaicu a expediat o interpelare și către Judecătoria Soroca, pentru a-i informa dacă pe rolul instanței a fost înregistrată începând cu data de 20 octombrie 2015 o cauză civilă cu privire la restituirea datoriei de către Ion Pîcălău lui Gheorghe Ursu.
Prin scrisoarea nr. 32207 din 19 noiembrie 2018, Judecătoria Soroca i-a informat, că abia la 07 noiembrie 2018, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Vlad Vlaicu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Pîcălău privind restituirea împrumutului, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
De asemenea, avocatul Vlad Vlaicu, a efectuat o interpelare către Inspectoratul de Poliție Strășeni, prin care a solicitat informația dacă în adresa IP Strășeni, începând cu 20 octombrie 2015 au parvenit plângeri de la avocatul Denis Staruș, în numele lui Gheorghe Ursu privind acțiunile ilegale ale lui Ion Pîcălău și care este rezultatul examinării acestora.
Prin scrisoarea nr. 11767 din 09 noiembrie 2018, Inspectoratul de Poliție Strășeni, l-a informat că în urma verificării Registrelor de intrare al secretariatului și REI-2 a IP Strășeni, cereri sau plângeri din partea avocatului Denis Staruș în numele clientului său Gheorghe Ursu, nu au fost înregistrate sau examinate de către angajații IP Strășeni.
Astfel, în urma circumstanțelor de fapt menționate, a constatat faptul neexecutării totale a obligațiunilor contractuale de către BAA „TITAN” și avocatul Denis Staruș, asumate prin contractul de asistență juridică nr. 436 din 20 octombrie 2015.
În continuare, reclamantul a indicat că, în scopul încasării împrumutului de la Ion Pîcălău, la 05 noiembrie 2018, a depus împotriva acestuia la Judecătoria Soroca cerere de chemare în judecată, privind încasarea împrumutului, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 17 septembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, menținută prin decizia din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a 2 respins cererea sa de chemare în judecată depusă împotriva lui Ion Pîcălău ca fiind depusă peste termenul de prescripție.
La acest capitol, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi a menționat că pentru a respinge cererea sa de chemare în judecată, instanțele au invocat faptul că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Astfel, culpa avocatului Denis Staruș este echivalentă culpei lui Gheorghe Ursu. De altfel, alegerea unei asistențe avocațiale necalitative nu poate constitui motiv justificativ de repunere în termenul de prescripție.
Complementar, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi a enunțat că în scopul soluționării pe cale amiabilă a litigiului și de a evita cheltuieli suplimentare, la 05 martie 2020, a expediat o somație către pârât, care a fost recepționată la 09 martie 2020, prin care i-a solicitat repararea prejudiciul cauzat, prin neexecutarea totală a contractului de asistență juridică în cuantum de 88 735,20 de lei și să se prezinte la data de 13 martie 2020, ora 11:00. la biroul avocatului pentru a-și onora obligația de plată și/sau pentru a încheia o tranzacție de împăcare privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin neexecutarea contractului de asistență juridică.
La 19 mai 2020, în adresa avocatului său a parvenit scrisoarea nr. 2385 din 12 martie 2020, în care pârâtul a indicat, că în contractul de asistență juridică nr. 436 din 20 octombrie 2015 nu se prevăd obligațiunile menționate de către reclamant în somație.
Astfel, având în vedere cele enunțate, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi a solicitat încasarea din contul pârâtului a sumei de 3000 de lei, achitați cu titlu de onorariu în baza contractului de asistență juridică nr. 436 din 20 octombrie 2015; a sumei de 55 000 de lei, cu titlu de compensare a venitului ratat pentru împrumutul acordat lui Ion Pîcălău, pentru care a expirat termenul de prescripție ca urmare a neexecutării obligațiunilor de către avocatul Denis Staruș; a sumei de 25 735,20 de lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor suportate la achitarea taxei de stat pentru examinarea cererii de chemare în judecată și cu titlu de onorariu pentru asistență juridică în temeiul contractului de asistență juridică nr. 575 din 15 octombrie 2018, încheiat cu avocatul Vlad Vlaicu pentru acordarea asistenței juridice și reprezentarea în vederea depunerii cererii de chemare în judecată către Ion Pîcălău, la Judecătoria Soroca și Curtea de Apel Bălți, precum și obligarea pârâtului de a compensa cheltuielile de asistență juridică suportate în prezenta cauză civilă.
Prin hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins, ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ursu împotriva ВAA,, TITAN” și a lui Denis Staruș privind încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de judecată (f.d.218; 224-234, Vol.I). 3
La 23 decembrie 2021, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.221-222, Vol.I).
La 20 aprilie 2022, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi a depus apel motivat împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.2-7, Vol.II).
Prin decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi și s-a menținut hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.17-29, Vol.II).
În motivarea deciziei, instanța de apel coroborând dispozițiile art.14 alin. (1) și (2), art.970 alin. (1) din Codul civil, art. 123 alin. (2) al Codului de procedură civilă și reieșind din materialele dosarului, a conchis că instanța de fond temeinic și legal a respins pretenția reclamantului Ursu Gheorghe privind încasarea venitului ratat în sumă de 55000 de lei, deoarece apelantul nu a invocat și nu a demonstrat, în baza căror prevederi legale BAA,,TITAN” și Denis Staruș urmează a fi obligați să achite anumite sume bănești, în baza contractului de prestări servicii nr. 436 din 20 octombrie 2015.
Mai mult, prin încheierea din 17 septembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și decizia din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a constatat cu certitudine faptul, că contractul nr. 436 din 20 octombrie 2015, semnat de Gheorghe Ursu și Denis Staruș, a fost încheiat cu scopul acordării asistenței juridice în cadrul unui dosar penal și nu prevedea obligațiile avocatului Denis Staruș de a acționa și a încasa datoria de 55000 de lei de la Ion Pîcălău.
Subsecvent, invocând dispozițiile art. 2, 19 alin. (1), (3) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, art. 96 din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău a catalogat ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe privind respingerea cerințelor reclamantului cu privire la încasarea sumei de 3000 de lei, în calitate de cheltuieli de reprezentare și apărare ale intereselor, conform contractului de asistență juridică nr. 436 din 20 octombrie 2015, deoarece Gheorghe Ursu nu a prezentat nici o probă în acest sens. Or, la actele cauzei lipsesc documente justificative privind achitarea serviciilor, iar recipisele întocmite de cet. Ion Pîcălău nu pot fi admise ca probă în acest sens și calificate drept cheltuielile de asistență juridică în sensul prevederilor art.96 din Codul de procedură civilă, respectiv nu pot fi puse pe seama BAA,,TITAN” și a lui Denis Staruș.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, iar argumentele apelantului nu sunt în măsură să determine contrariul, instanța de apel a respins apelul declarat 4 și a menținut hotărârea primei instanțe.
La 15 ianuarie 2023, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi a declarat recurs împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, precum și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d. 33-36, Vol.II).
În motivarea recursului, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi a invocat motivele de fapt și de drept indicate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, deoarece la emiterea acesteia, instanța ierarhic inferioară a încălcat normele de drept material și procesual, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat în mod arbitrar probele prezentate, astfel încălcând dispozițiile art. 130 din Codul de procedură civilă, precum și dreptul său la un proces echitabil.
La 06 martie 2023, în adresa BAA ,,TITAN” și a lui Denis Staruș a fost expediată copia recursului depus de Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
Prin referința depusă la 21 iulie 2023, Denis Staruș a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
32. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), enunță că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia. 5 Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art.431 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 432 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „ (1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „ Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).” 6
MOTIVAREA INSTANȚEI
40. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi, s-a conformat dispozițiilor art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, și a depus în termen recursul la 15 ianuarie 2023. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 29 septembrie 2022 și expediată părților, prin e-mail la 15 noiembrie 2022 (f.d.30).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz, 15 ianuarie 2023.
Din analiza recursului declarat rezultă că Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit. c) – interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție având în vedere că recurentul a invocat temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de Apel Chișinău în măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 15 ianuarie 2023, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în 7 proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu le-a stabilit.
În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de către Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.