2ra-354/23 — incasarea venitului ratat si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea venitului ratat si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-354/23 — incasarea venitului ratat si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Ursu,
reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Gheorghe Ursu împotriva Biroului Asociat de Avocați „TITAN” și a lui
Denis Staruș cu privire la încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-354/23
NR. PIGD 2-20085178-01-2ra-03032023)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 432, alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul
recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud: M. Frunze,
Curtea de Apel Chișinău, jud: A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga
28 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 iulie 2020, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail
Mișcoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Asociat de
Avocați „TITAN” (în continuare BAA „TITAN”) și a lui Denis Staruș cu
privire la încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la
20 octombrie 2015 a încheiat cu BAA „TITAN”, în persoana avocatului
Denis Staruș, contractul de asistenta juridică nr. 436, prin care ultimul s-a
obligat să-i acorde asistență juridică în vederea restituirii datoriei de la Ion
Pîcălău.
Astfel, reclamantul a susținut că la 20 octombrie 2015, a predat
avocatului Denis Staruș recipisele din 01 mai 2015 și 08 septembrie 2015,
prin care se confirmă acordarea împrumuturilor de 25 000 de lei și 30 000 de
lei lui Ion Pîcălău, precum și 3 000 de lei, cu titlu de onorariu în temeiul
contractului sus-menționat, fără a primi un bon de plată, iar avocatul
consultându-l i-a sugerat că mai bine ar fi să meargă cu o plângere cu privire
la infracțiune, circumstanțe ce pot fi confirmate prin contractul de asistență
juridică, martorul prezent în momentul încheierii contractului de asistență
juridică și a înregistrării audio a convorbirii dintre el și avocatul Denis
Staruș.
Subsecvent, reclamantul a precizat că contrar prevederilor contractului
de asistență juridică nr. 436 din 20 octombrie 2015, BAA „TITAN”, nu a
întreprins nicio acțiune în vederea restituirii sumei datorate de Ion Pîcălău.
Mai mult, pe parcursul anilor 2016-2017, a întâmpinat dificultăți de a
comunica cu avocatul Denis Staruș, acesta evitând orice contact, iar într-un
final, prin intermediul a terțe persoane, i-a restituit recipisele în original la
data de 04 octombrie 2018, fapt confirmat prin înregistrarea audio a discuției
telefonice și declarațiile persoanelor terțe.
După recepționarea recipiselor, la 15 octombrie 2018, a încheiat cu
avocatul Vlad Vlaicu contractul de asistență juridică nr. 575, privind
restituirea împrumutului acordat lui Ion Pîcălău.
Luând în considerație obiectul contractului de asistență juridică
nr. 436 din 20 octombrie 2015 încheiat cu BAA „TITAN”, la
1
29 octombrie 2018, avocatul Vlad Vlaicu a expediat în adresa
Inspectoratului de Politie Soroca o interpelare, prin care a solicitat informația
dacă în adresa IP Soroca, în perioada 20 octombrie 2015 –
29 octombrie 2018 au parvenit plângeri din partea avocatului Denis Staruș,
în numele lui Gheorghe Ursu privind acțiunile ilegale ale lui Ion Pîcălău și
care este rezultatul examinării acestora.
Prin scrisoarea nr. 17852 din 02 noiembrie 2018, IP Soroca i-a
comunicat că în urma verificării Registrului nr. 2 al înștiințărilor referitoare
la infracțiuni și incidente, Registrului nr. 1 de evidență a înștiințărilor
referitoare la infracțiuni al IP Soroca în perioada de la 20 octombrie 2015 și
până la 02 noiembrie 2018, anumite cereri/plângeri depuse de către avocatul
Denis Staruș din numele clientului Gheorghe Ursu, nu au fost înregistrate.
La fel, luând în considerare posibilitatea existenței unei cauze civile la
Judecătoria Soroca, avocatul Vlad Vlaicu a expediat o interpelare și către
Judecătoria Soroca, pentru a-i informa dacă pe rolul instanței a fost
înregistrată începând cu data de 20 octombrie 2015 o cauză civilă cu privire
la restituirea datoriei de către Ion Pîcălău lui Gheorghe Ursu.
Prin scrisoarea nr. 32207 din 19 noiembrie 2018, Judecătoria Soroca
i-a informat, că abia la 07 noiembrie 2018, Gheorghe Ursu, reprezentat de
avocatul Vlad Vlaicu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui
Ion Pîcălău privind restituirea împrumutului, dobânzii de întârziere și a
cheltuielilor de judecată.
De asemenea, avocatul Vlad Vlaicu, a efectuat o interpelare către
Inspectoratul de Poliție Strășeni, prin care a solicitat informația dacă în
adresa IP Strășeni, începând cu 20 octombrie 2015 au parvenit plângeri de la
avocatul Denis Staruș, în numele lui Gheorghe Ursu privind acțiunile ilegale
ale lui Ion Pîcălău și care este rezultatul examinării acestora.
Prin scrisoarea nr. 11767 din 09 noiembrie 2018, Inspectoratul de
Poliție Strășeni, l-a informat că în urma verificării Registrelor de intrare al
secretariatului și REI-2 a IP Strășeni, cereri sau plângeri din partea
avocatului Denis Staruș în numele clientului său Gheorghe Ursu, nu au fost
înregistrate sau examinate de către angajații IP Strășeni.
Astfel, în urma circumstanțelor de fapt menționate, a constatat faptul
neexecutării totale a obligațiunilor contractuale de către BAA „TITAN” și
avocatul Denis Staruș, asumate prin contractul de asistență juridică nr. 436
din 20 octombrie 2015.
În continuare, reclamantul a indicat că, în scopul încasării
împrumutului de la Ion Pîcălău, la 05 noiembrie 2018, a depus împotriva
acestuia la Judecătoria Soroca cerere de chemare în judecată, privind
încasarea împrumutului, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de
judecată.
Prin încheierea din 17 septembrie 2019 a Judecătoriei Soroca,
menținută prin decizia din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a
2
respins cererea sa de chemare în judecată depusă împotriva lui Ion Pîcălău
ca fiind depusă peste termenul de prescripție.
La acest capitol, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail
Mișcoi a menționat că pentru a respinge cererea sa de chemare în judecată,
instanțele au invocat faptul că actele procedurale efectuate de reprezentant
în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată
în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Astfel, culpa avocatului
Denis Staruș este echivalentă culpei lui Gheorghe Ursu. De altfel, alegerea
unei asistențe avocațiale necalitative nu poate constitui motiv justificativ de
repunere în termenul de prescripție.
Complementar, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail
Mișcoi a enunțat că în scopul soluționării pe cale amiabilă a litigiului și de a
evita cheltuieli suplimentare, la 05 martie 2020, a expediat o somație către
pârât, care a fost recepționată la 09 martie 2020, prin care i-a solicitat
repararea prejudiciul cauzat, prin neexecutarea totală a contractului de
asistență juridică în cuantum de 88 735,20 de lei și să se prezinte la data de
13 martie 2020, ora 11:00. la biroul avocatului pentru a-și onora obligația de
plată și/sau pentru a încheia o tranzacție de împăcare privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin neexecutarea contractului de asistență
juridică.
La 19 mai 2020, în adresa avocatului său a parvenit scrisoarea nr. 2385
din 12 martie 2020, în care pârâtul a indicat, că în contractul de asistență
juridică nr. 436 din 20 octombrie 2015 nu se prevăd obligațiunile menționate
de către reclamant în somație.
Astfel, având în vedere cele enunțate, Gheorghe Ursu, reprezentat de
avocatul Mihail Mișcoi a solicitat încasarea din contul pârâtului a sumei de
3000 de lei, achitați cu titlu de onorariu în baza contractului de asistență
juridică nr. 436 din 20 octombrie 2015; a sumei de 55 000 de lei, cu titlu de
compensare a venitului ratat pentru împrumutul acordat lui Ion Pîcălău,
pentru care a expirat termenul de prescripție ca urmare a neexecutării
obligațiunilor de către avocatul Denis Staruș; a sumei de 25 735,20 de lei, cu
titlu de compensare a cheltuielilor suportate la achitarea taxei de stat pentru
examinarea cererii de chemare în judecată și cu titlu de onorariu pentru
asistență juridică în temeiul contractului de asistență juridică nr. 575 din
15 octombrie 2018, încheiat cu avocatul Vlad Vlaicu pentru acordarea
asistenței juridice și reprezentarea în vederea depunerii cererii de chemare în
judecată către Ion Pîcălău, la Judecătoria Soroca și Curtea de Apel Bălți,
precum și obligarea pârâtului de a compensa cheltuielile de asistență juridică
suportate în prezenta cauză civilă.
Prin hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a respins, ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
Gheorghe Ursu împotriva ВAA,, TITAN” și a lui Denis Staruș privind
încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de judecată (f.d.218; 224-234,
Vol.I).
3
La 23 decembrie 2021, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail
Mișcoi a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea
unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată
(f.d.221-222, Vol.I).
La 20 aprilie 2022, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail
Mișcoi a depus apel motivat împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în care a reiterat pretențiile inițiale și a
solicitat admiterea acestora (f.d.2-7, Vol.II).
Prin decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail
Mișcoi și s-a menținut hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru (f.d.17-29, Vol.II).
În motivarea deciziei, instanța de apel coroborând dispozițiile art.14
alin. (1) și (2), art.970 alin. (1) din Codul civil, art. 123 alin. (2) al Codului
de procedură civilă și reieșind din materialele dosarului, a conchis că instanța
de fond temeinic și legal a respins pretenția reclamantului Ursu Gheorghe
privind încasarea venitului ratat în sumă de 55000 de lei, deoarece apelantul
nu a invocat și nu a demonstrat, în baza căror prevederi legale BAA,,TITAN”
și Denis Staruș urmează a fi obligați să achite anumite sume bănești, în baza
contractului de prestări servicii nr. 436 din 20 octombrie 2015.
Mai mult, prin încheierea din 17 septembrie 2019 a Judecătoriei
Soroca, sediul Central și decizia din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel
Bălți, s-a constatat cu certitudine faptul, că contractul nr. 436 din
20 octombrie 2015, semnat de Gheorghe Ursu și Denis Staruș, a fost încheiat
cu scopul acordării asistenței juridice în cadrul unui dosar penal și nu
prevedea obligațiile avocatului Denis Staruș de a acționa și a încasa datoria
de 55000 de lei de la Ion Pîcălău.
Subsecvent, invocând dispozițiile art. 2, 19 alin. (1), (3) din Legea
contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, art. 96 din Codul de procedură
civilă, Curtea de Apel Chișinău a catalogat ca fiind întemeiată și legală
soluția primei instanțe privind respingerea cerințelor reclamantului cu privire
la încasarea sumei de 3000 de lei, în calitate de cheltuieli de reprezentare și
apărare ale intereselor, conform contractului de asistență juridică nr. 436 din
20 octombrie 2015, deoarece Gheorghe Ursu nu a prezentat nici o probă în
acest sens. Or, la actele cauzei lipsesc documente justificative privind
achitarea serviciilor, iar recipisele întocmite de cet. Ion Pîcălău nu pot fi
admise ca probă în acest sens și calificate drept cheltuielile de asistență
juridică în sensul prevederilor art.96 din Codul de procedură civilă, respectiv
nu pot fi puse pe seama BAA,,TITAN” și a lui Denis Staruș.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea
primei instanțe este legală și întemeiată, iar argumentele apelantului nu sunt
în măsură să determine contrariul, instanța de apel a respins apelul declarat
4
și a menținut hotărârea primei instanțe.
La 15 ianuarie 2023, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail
Mișcoi a declarat recurs împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, precum și a hotărârii primei
instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii sale de
chemare în judecată (f.d. 33-36, Vol.II).
În motivarea recursului, Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul
Mihail Mișcoi a invocat motivele de fapt și de drept indicate pe parcursul
examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar
menționând dezacordul cu decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, deoarece la emiterea acesteia, instanța ierarhic inferioară a încălcat
normele de drept material și procesual, a interpretat în mod eronat legea și a
apreciat în mod arbitrar probele prezentate, astfel încălcând dispozițiile
art. 130 din Codul de procedură civilă, precum și dreptul său la un proces
echitabil.
La 06 martie 2023, în adresa BAA ,,TITAN” și a lui Denis Staruș a
fost expediată copia recursului depus de Gheorghe Ursu, reprezentat de
avocatul Mihail Mișcoi cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței.
Prin referința depusă la 21 iulie 2023, Denis Staruș a solicitat
declararea inadmisibilă a recursului depus de Gheorghe Ursu, reprezentat de
avocatul Mihail Mișcoi.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail
Mișcoi, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din
31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii acestuia.
5
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului
recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art.431 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 432 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până
la 01 septembrie 2023):
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„ Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
6
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Gheorghe Ursu, reprezentat de
avocatul Mihail Mișcoi, s-a conformat dispozițiilor art. 434 alin.(1) din
Codul de procedură civilă, și a depus în termen recursul la 15 ianuarie 2023.
Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 29 septembrie 2022
și expediată părților, prin e-mail la 15 noiembrie 2022 (f.d.30).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz,
15 ianuarie 2023.
Din analiza recursului declarat rezultă că Gheorghe Ursu, reprezentat
de avocatul Mihail Mișcoi a invocat temei de admisibilitate prevederile
art. 432 alin.(2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2)
lit. c) – interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită
îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi
extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
având în vedere că recurentul a invocat temeiul de drept prevăzut de art.432
alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului,
normă citată supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de
Apel Chișinău în măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului. Totodată, instanța de recurs nu a stabilit
că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând
normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se
aplică sau invers.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la 15 ianuarie 2023, și anume, dacă cauza a fost
judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a
soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
7
proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a
fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu le-a stabilit.
În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză
conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate
de către Gheorghe Ursu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi, nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de
drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază recursul declarat de către Gheorghe Ursu, reprezentat de
avocatul Mihail Mișcoi, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433
lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului,
art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Ursu, reprezentat
de avocatul Mihail Mișcoi împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
8