2r-118/25 — privind modificarea cuantumului pensiei de întretinere

La 21 februarie 2024, Cristina (Ilieș) Stati a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Ilieș cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori.

Prin încheierea din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a fixat ședința de judecată pentru soluționarea chestiunii privind repunerea în termen a apelului declarat de către avocatul Barbă Tudor în interesele lui Ion Ilieș împotriva hotărârii din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, pentru data de 03 decembrie 2024, ora 14:00, în incinta Curții de Apel Chișinău, adresa: mun. Chișinău, str. Teilor nr.4, sala de ședință nr.7, fără participarea părților la proces.

Prin încheierea din 03 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea depusă de avocatul Tudor Barbă în interesele lui Ion Ilieș cu privire la repunerea în termenul legal de declarare a apelului împotriva 1 hotărârii din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Strășeni, sediul central. S-a restituit, ca fiind depusă în afara termenului legal, cererea de apel declarată de avocatul Tudor Barbă în interesele lui Ion Ilieș împotriva hotărârii din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.

Cu referire la cerința de repunere în termen a menționat că în perioada în care s-a desfășurat procesul în prima instanță și la momentul pronunțării hotărârii din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, nu s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova, făcând referire în acest sens la informația nr.35/13-1278 din 13 februarie 2025 emisă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI.

Subsecvent, a susținut că consideră că cererea de repunere în termen privind examinarea cererii de apel este întemeiată din motiv că hotărârea instanței de fond a primit-o și a făcut cunoștință la data de 03 septembrie 2024, după ce a revenirea în țară, motiv ce servește temei de a repune în termen cerința din cererea de apel în partea repunerii în termen.

Art. 425 din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stabilește că: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 105 alin.(1) din Codul de procedură civilă, reglementează că: ,,Citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. Data înmînării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în partea care se înmînează destinatarului, precum și pe cotor, care 2 se restituie instanței. Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra semnătură pe cotor.”

Art.106 din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,Dacă destinatarul refuză să primească citația sau înștiințarea, persoana împuternicită să o înmâneze consemnează refuzul pe citație sau înștiințare și o restituie instanței judecătorești. Persoana care refuză să primească citația sau înștiințarea se consideră înștiințată despre locul, data și ora ședinței de judecată sau despre locul, data și ora efectuării unui act procedural. Neprezentarea ei în instanță nu împiedică judecarea pricinii sau efectuarea actului procedural.”

Art.107 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă, reglementează că: ,,Dacă își schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul ei este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se consideră recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo. Partea este obligată să informeze instanța, nu mai târziu de 3 zile pînă la data ședinței de judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la serviciile avocatului, prezentând instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv adresa electronică a acestuia.”

Art.10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. (2) Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. (3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stipulează că: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.” 3

Art. 111 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă, stabilește că: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.” (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă, stabilește că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art.362 alin.(1), (3) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.”

Art. 116 din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. (5) Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de repunere în termen poate fi atacată cu recurs. Încheierea prin care s-a făcut repunerea în termen nu se supune recursului.”

Art. 369 alin.(1), lit.b) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen;”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.101 (f.d.89), rezultă că la 17 ianuarie 2025, Curtea de Apel Centru (anterior Curtea de Apel Chișinău), a expediat prin intermediul poștei terestre în adresa participanților la proces, copia încheierii din 03 decembrie 2024, însă, la materialele cauzei lipsesc date care ar confirma recepționarea acestora de către recurent sau reprezentantul acestuia.

Prin urmare, recursul declarat de Ion Ilieș și de reprezentantul acestuia avocat Tudor Barbă, la 25 februarie 2025, împotriva încheierii din 03 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, este în termenul prevăzut de lege.

Verificând legalitatea încheierii contestate, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată ca fiind justificată concluzia Curții de Apel Chișinău cu privire la respingerea cererii de repunere în termen a apelului declarat de depusă de avocatul Tudor Barbă în interesele lui Ion Ilieș și restituirea cererii de apel, în temeiul prevederilor art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, din motivele ce succed.

Recapitulând esența problemei de procedură adusă în instanța de recurs, Completul de judecată reține că, prin hotărârea din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, s-a admis parțial acțiunea depusă de Cristina (Ilieș) Stati. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere stabilită prin hotărârea din 03 august 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Criuleni, a copiilor minori: Ilinca Ilieș, născută la 25 august 2015 și Cezar Ilieș născut la 02 februarie 2008 în sumă bănească fixă lunară în mărime de 3000,00 de lei, pentru fiecare, începând cu 21 februarie 2024 și până la atingerea majoratului copiilor. În rest, pretențiile s-au respins. S-a anulat titlul executoriu emis în temeiul hotărârii din 03 august 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Criuleni, și s-a eliberat un nou titlu executoriu în corespundere cu dispozitivul modificat. S-a încasat de la Ion Ilieș în beneficiul statului în sumă de 2709,97 de lei, cu titlu de taxă de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată (în partea pensiei de întreținere), de la plata căreia reclamanta a fost scutită în temeiul Legii (f.d. 48).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul hotărârii primei instanțe, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Stati împotriva lui Ion Ilieș cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minor, a fost adoptat la 09 iulie 2024 (f.d.48).

Distinct, se reține că dispozitivul hotărârii nominalizate a fost plasat pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată: www.instante.justice.md, la data de 09 iulie 2024.

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr. 9717 (f.d.50), rezultă că Judecătoria Strășeni, sediul central la data de 10 iulie 2024 a expediat, prin intermediul poștei terestre, pentru cunoștință lui Ion Ilieș, 5 copia dispozitivul hotărârii din 09 iulie 2024, însă, corespondența expediată în adresa lui Ion Ilieș, s-a restituit în adresa instanței de fond (f.d. 52).

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în situația în care dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 09 iulie 2024, în temeiul art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, enunțat la pct.20 al prezentei încheieri, termenul de contestare cu apel a început a curge din ziua imediat următoare zilei de pronunțare a dispozitivului hotărârii judecătorești, adică începând cu data de 10 iulie 2024, ultima zi a termenului fiind data de 08 august 2024, inclusiv, (zi de joi).

Materialele cauzei civile mai atestă că data de 02 septembrie 2025, în temeiul contractului de asistență juridică nr.37, Ion Ilieș a semnat mandatul seria MA nr. 2185101(f.d.56), potrivit căruia ultimul a împuternicit avocatul Tudor Barbă, cu toate drepturile prevăzute de art.81 din Codul de procedură civilă, inclusiv cu dreptul de a semna cererea și a o depune în instanța de judecată, etc.

La 03 septembrie 2024, Ion Ilieș a depus cerere prin care a solicitat să facă cunoștință cu materialele dosarului, iar la 05 septembrie 2024, avocatul Tudor Barbă acționând în interesele lui Ion Ilieș a luat cunoștință cu acesta (f.d. 55)

Cererea de apel împotriva hotărârii din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, a fost depusă de avocatul Tudor Barbă, acționând în interesele lui Ilieș Ion la 05 septembrie 2024, concomitent solicitând și repunerea în termenul de declarare a apelului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că avocatul Tudor Barbă, acționând în interesele lui Ilieș Ion, drept temei pentru repunerea în termen, a invocat faptul că a făcut cunoștință cu copia dispozitivului hotărârii instanței de fond la 03 septembrie 2024, când a revenit în țară și a făcut cunoștință cu materialele cauzei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind juste reținerile instanței de apel, precum că aceste alegații sunt neîntemeiate și nu constituie temei de repunere în termen, or, prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu condiționează începerea curgerii termenului de declarare a apelului din momentul recepționării dispozitivului hotărârii, ci din momentul pronunțării acestuia. Cu toate acestea însă, apelul nu a fost depus în termenul legal.

Din considerentele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul recurenților precum că Curtea de Apel Chișinău verificând temeinicia cererii de repunere în termen a apelului, a dat o apreciere vădit nerezonabilă argumentelor sale din cererea de apel, adoptând astfel o încheiere arbitrară, cu încălcarea normelor de drept procedural, precum și examinarea superficială și evazivă a cererii de repunere în termen. 6

Cu referire la argumentul recurentului precum că în perioada examinării cauzei în instanța de fond nu s-a aflat în țară, fapt ce rezultă din informația nr.35/13-1278 emisă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI la 13 februarie 2025, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că acesta nu pate fi reținut, deoarece informația a fost eliberată de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI ulterior adoptări actului de dispoziție contestat, iar instanța de recurs verifică legalitatea actului contestat la data emiteri în baza materialelor cauzei la acel moment în raport cu cadrul legal aplicabil speței.

Pornind de la cele menționate supra, precum și prin prisma dispozițiilor art. 116 alin. (1) și (3), art. 56 alin. (3), art. 61 alin.(1) și art. 10 alin. (3) din Codul de procedură civilă, coroborate cu probele administrate la dosar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel referitoare la faptul că apelantul a depus apelul în afara termenului legal și nu sunt temeiuri de a fi repusă în termenul de apel. Prin urmare, corect a respins cererea de repunere în termen și a restituit apelul declarat de avocatul Tudor Barbă, în interesele lui Ilieș Ion împotriva hotărârii din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că la data de 01 iulie 2024, pârâtul/apelant Ilieș Ion a depus cerere de amânare a ședinței de judecată fixată pentru data de 09 iulie 2024, ora 09.30 (f.d.28).

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că dispozitivul hotărârii instanței de fond din 09 iulie 2024, a fost publicat pe portalul instanțelor de judecată, http://www.instante.justice.md/, la data de 09 iulie 2024.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție cataloghează ca fiind neîntemeiat argumentul recurentului precum că prin încheierea emisă i se încalcă dreptul la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO. Or, Ion Ilieș nu a dat dovadă de diligență și bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art.6§1, în condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în vigoare.

Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind respingerea cererii de repunere în termen cu restituirea apelului declarat de avocatul Tudor Barbă, în interesele lui Ilieș Ion împotriva hotărârii din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, în rezultatul depunerii apelului în afara termenului legal, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen. 7

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 și SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 03 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Ion Ilieș și reprezentantul acestuia avocatul Tudor Barbă. Menține încheierea din 03 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, adoptată cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina (Ilieș) Stati împotriva lui Ion Ilieș cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minor. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 8