2ra-6/24 — cu privire la modificarea partială a cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor

2ra-6/24 — cu privire la modificarea partială a cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la încetarea, din oficiu, a procedurii în recurs, intentată la cererea

de recurs înaintată de către avocata Mariana Barașianț, în numele și interesele

Cristinei Ilieș,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina

Ilieș împotriva lui Ion Ilieș, cu privire la modificarea parțială a cuantumului

pensiei de întreținere a copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere de la

fostul soț,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de avocata Mariana Barașianț, în numele și

interesele Cristinei Ilieș, și s-a menținut hotărârea din 11 ianuarie 2023 a

Judecătoriei Criuleni, sediul central, prin care s-a respins acțiunea depusă de

Cristina Ilieș, ca neîntemeiată,

(Dosarul nr. 2ra-6/24

Nr. PIGD 2-21174062-01-2ra-22012024)

Încetarea din oficiu a procedurii de recurs a fost determinată de constatarea existenței a

unor temeiuri de drept prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă după declararea

admisibilității recursurilor.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul central (A. Arapu-Buțco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, Ru. Pulbere, A. Malîi)

18 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților, recursului declarat de către avocata

Mariana Barașianț, în numele și interesele Cristinei Ilieș,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Barașianț, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Ilieș, privind

modificarea prin majorare a cuantumului pensiei de întreținere a copiilor

minori, și anume de a fi dispusă încasarea de la Ilieș Ion, în beneficiul lui Ilieș

Cristina, a pensiei de întreținere a copiilor minori XXX XXX, născut la XX

XXX XXX, XXX XXX, născut la XX XXXX XXX și XXX XXX, născută la

data de 25 august 2015 în sumă de 7000,00 de lei lunar, din data depunerii

prezentei cereri până la atingerea majoratului de copilul XXX XXXX, în suma

de 4666,00 de lei lunar; până la atingerea majoratului de către copilul XXX

XXX și ulterior suma de 3500,00 de lei lunar până la atingerea majoratului de

către copilul XXXX XXX.

Criuleni, sediul central a fost pronunțată hotărârea prin care a fost desfăcută

căsătoria între Ion Ilieș și Cristina Ilieș și s-a stabilit locul de trai a copiilor

minori cu reclamanta, fiind dispusă și încasată pensia de întreținere a copiilor

minori în mărime de 1/2 din salariu și toate veniturile lui Ilieș Ion din data de

27 octombrie 2020 până la majoratul copilului XXX XXX, în mărime de 1/3

din salariu și toate veniturile pârâtului până la majoratul lui XXX XXX și

ulterior, în mărime de 1/4 din salariu și toate veniturile pârâtului până la atingea

majoratului copilului XXX XXX.

imposibilă, venitul oficial al acestuia nu corespunde veniturilor reale, astfel

considerând că este posibil și în interesul superior al copiilor de stabilit pensia

de întreținere în sumă bănească fixă. La fel, a indicat că urmează a fi apreciat

faptul că reclamanta suferă de dizabilitate accentuată și posibilitățile ei de a

activa în câmpul muncii sunt limitate, iar sumele solicitate rezultă din venitul

real al pârâtului, venit confirmat chiar de el și care corespunde cotelor stabilite

de instanța de judecată anterior: 1/2 pentru 3 copii, 1/3 pentru 2 copii și 1/4

pentru un copil.

mai mare, acesta activând în funcția de diriginte de șantier și, de regulă, având

mai multe obiecte în lucru, iar din discuțiile părților și din răspunsul pârâtului,

în cadrul examinării cauzei privind desfacerea căsătoriei (min. 46:26-46:31),

s-a constatat că venitul real al acestuia constituie peste 14 000,00 de lei.

1

sale de întreținere a copiilor minori cu bună-credință și în cuantum

corespunzător și suficient pentru asigurarea dezvoltării armonioase a copiilor,

și din aceste considerente, susține că urmează a fi modificat cuantumul pensiei

de întreținere a copiilor minori prin stabilirea acesteia în sumă bănească fixă:

7000,00 de lei lunar din data depunerii prezentei cereri până la atingerea

majoratului de XXX XXX, 4666,00 de lei lunar până la atingerea majoratului

de către XXX XXX și ulterior 3500,00 de lei lunar până la atingerea

majoratului de către XXX XXX.

și cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 3000,00 de lei, deoarece a

achitat onorariul avocatului, suma solicitată este rezonabilă și conformă

recomandărilor UAM.

interesele Cristinei Ilieș a înaintat instanței de judecată o cerere de chemare în

judecată suplimentară și concretizată cu privire la modificarea cuantumului

pensiei de întreținere a copiilor minori.

parțială a cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori doar în partea ce

ține de copilul XXX XXX, prin încasarea de la Ilieș Ion în beneficiul lui Ilieș

Cristina, a pensiei de întreținere a copilului XXX XXX, în sumă de 3500,00

de lei lunar, din data depunerii cererii de chemare în judecată și până la

absolvirea studiilor liceale și universitare cu frecvență la zi; încasarea de la

pârât în beneficiul reclamantei a pensiei de întreținere în suma de 2248,30 de

lei, începând cu data depunerii prezentei cereri și până la dispariția motivelor

ce au stat la baza acordării întreținerii, precum și încasarea cheltuielilor de

judecare a cauzei în sumă de 3000,00 de lei cheltuieli de asistență juridică.

informația eliberată de ÎS ,,INCERCOM” cu nr. 45 din 10 martie 2022, prin

care se atestă că Ion Ilieș deține certificatul nr. 1081 de atestare în calitate de

diriginte de șantier din data de 24 septembrie 2020 pe un termen de 5 ani,

respectiv rezultă că ultimul activează în calitate de diriginte de șantier, contrar

informațiilor prezentate, referitor la activitatea în calitate de amator cu salariul

de 3600,00 de lei lunar și în coraborare cu declarațiile pârâtului, în cadrul

examinării cauzei civile privind desfacerea căsătoriei, în care a enunțat că

salariul său real este de peste 14000,00 de lei, permit a concluziona că pârâtul

încearcă să ascundă veniturile reale reale pentru a nu întreține copii săi.

(2) din Codul Familiei, deoarece copilul XXX XXX, la data depunerii cererii

de chemare în judecată era minor, dar la data de 12 decembrie 2021 a atins

majoratul, dânsul este elevul clasei XI-a la IPLT ,, XXX XXX” și își va

continua studiile și în anul de învățământ 2022-2023, respectiv nu poate fi

încadrat în câmpul muncii în această perioadă, deci fiind persoană inaptă de

muncă, care necesită întreținere.

2

fi încasată pensia de întreținere a copiilor de la părintele, care locuiește separat,

a avut logică în perioada în care ciclul de învățământ școlar a durat 11 clase și

absolvirea studiilor școlare survenea la vârsta de 17-18 ani. Odată cu

introducerea sistemului de învățământ de la Bologna, durata studiilor școlare

s-a prelungit și actualmente copiii finalizează studiile liceale la vârsta de 19

ani. Deci, cel puțin până la 19 ani, copii nu pot să se întrețină singuri, neavând

posibilitatea de a învăța și de a munci în același timp. În aceste condiții,

echitabil fiind ca cheltuielile de întreținere a copilului pe perioada studiilor să

fie asigurat, în măsură egală, de ambii părinți.

consolidată pe prevederile art.83 din Codul familie fiind argumentată pe actele

ce atestă încadrarea reclamatei în grad de dizabilitate accentuat, care a fost

acordat lui Ilieș Cristina în timpul căsătoriei. Astfel, a considerat că venitul real

al pârâtului permite achitarea întreținerii pentru fosta soție cu grad de

dizabilitate accentuat în suma care este stabilită de Biroul Național de

Statistică, ce constituie 2248,30 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

central, cererea de chemare în judecată înaintată de Cristina Ilieș împotriva lui

Ion Ilieș cu privire la modificarea parțială a cuantumului pensiei de întreținere

a copilului minor XXX XXX și încasarea pensiei de întreținere de la fostul șoț,

s-a respins ca neîntemeiată (f.d.242, vol.I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

vol.II), avocata Mariana Barașianț, acționând în interesele Cristinei Ilieș a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 11 ianuarie 2023 a Judecătoriei

Criuleni, sediul Central, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în

judecată (f.d.1, vol.II), iar la 04 aprilie 2023, prin intermediul Direcției de

evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, a prezentat

motivarea apelului (f.d.21/24, vol.II).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de avocata Mariana Barașianț, în numele și interesele

Cristinei Ilieș, și s-a menținut hotărârea din 11 ianuarie 2023 a Judecătoriei

Criuleni, sediul central (f.d. 67; 68/79, vol.II).

(1), art. 53 alin. (1), art. 58 alin. (1), art. 61 alin. (1) și art. 74 alin. (1) din Codul

familiei, prevederile art. 18 alin. (1), art. 27 alin. (2) din Convenția

internațională cu privire la drepturile copilului din 10 noiembrie 1989, la care

Republica Moldova a aderat prin hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12

decembrie 1990, precum și art. 18 alin. (2) din Legea privind drepturile

3

copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994, în coraport cu suportul

probatoriu anexat la materialele cauzei, prin prisma argumentelor invocate în

cererile de apel a conchis că fiind corectă soluția instanței de fond cu privire la

netemeinicia acțiunii depuse de Ilieș Cristina împotriva lui Ilieș Ion.

privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului XXX XXX,

născut la XX XXXX XXX, apelanta a invocat prevederile art. 78 din Codul

familiei, care statuează că părinții sânt obligați să-și întrețină copiii majori

inapți de muncă care necesită sprijin material, iar în caz de litigii privind

achitarea pensiei de întreținere, instanța judecătorească stabilește cuantumul

acesteia pentru copiii majori inapți de muncă într-o sumă bănească fixă plătită

lunar, ținîndu-se cont de starea materială și familială, de alte circumstanțe

importante.

pentru copilul major inapt de muncă se va ține cont de starea materială și

familială a părților. La stabilirea cuantumului pensiei, instanța judecătorească

este în drept să țină cont de starea materială a ambilor părinți, indiferent de

faptul dacă acțiunea a fost pornită față de unul sau ambii părinți. Aceasta se

explică prin faptul că, atunci cînd instanța va stabili cuantumul sumei care

urmează a fi încasată pentru întreținerea copilului major inapt de muncă,

aceasta va trebui să țină cont de faptul că ambii părinți au drepturi și obligații

egale față de copii.

pentru copiii majori inapți de muncă, cererea de chemare în judecată va fi

înaintată de către copilul major și nu de către unul dintre părinți.

XXX a atins vârsta majoratului la XX XXX XXXX, iar, acțiunea concretizată

privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere stabilite în privința sa,

fiind depusă la 15 martie 2022.

din 03 august 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Criuleni, s-a dispus încasarea

de la Ion Ilieș în beneficiul Cristinei Ilieș, a pensiei pentru întreținerea copiilor

minori: XXX XXX, a.n. XX XXX XXXX, XXX XXX, a.n. XX XXX XXXX,

XXX XXX, a.n. XX XXX XXXX, în cotele indicate, până la atingerea vârstei

majoratului de către copii (f.d.20/21, vol.I).

2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Criuleni este una determinată, deoarece

întreținerea copilului minor este o obligație prevăzută de lege, iar această

perioadă este stabilită de lege, prin care debitorii obligației de întreținere sunt

părinții, iar creditorii întreținerii date sunt copiii acestora de vârstă minoră și

durează până la vârsta de 18 ani a copiilor.

întreținere, în baza hotărârii instanței judecătorești, încetează în cazurile -

4

atingerii de către copil a vârstei de 18 ani sau obținerii de către acesta a

capacității depline de exercițiu sub vârsta de 18 ani.

acordarea ajutorului material necesar unei dezvoltări normale și menținerii

unei bune stări a sănătății, încetează o dată cu atingerea vârstei de 18 ani de

către copil.

după împlinirea vârstei de 18 ani, pensia de întreținere nu poate fi încasată,

deoarece s-a stins la atingerea majoratului.

pretențiilor sale, instanța de apel a reține că dreptul de a primi întreținerea de

la părinți și după vârsta de 18 ani, îl au și copiii majori, dar care sunt inapți de

muncă, în sensul prevăzut de art. 78 alin. (1) din Codul familiei.

formulate privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere, a notat că

instanța de fond corect a punctat că, după împlinirea majoratului, copilul care

își face în continuare studiile se încadrează în noțiunea de persoană inaptă de

muncă care nu realizează venituri și are nevoie în continuare de sprijin material

din partea ambilor părinți și poate solicita întreținere. Or, starea materială a

copilului major este determinată de situația specială în care se regăsește și

anume aflarea la studii îl împiedică să realizeze venituri din muncă, deși

potrivit legii are aptitudinea și capacitatea de a munci.

personal, și nu de către unul dintre părinți, prin adresarea în instanța de judecată

cu cerere de chemare în judecată distinctă privind obligarea părintelui la plata

pensiei de întreținere a copilului major inapt de muncă.

privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului Ilieș

Andrieș până la absolvirea studiilor liceale și universitare cu frecvență la zi, ca

fiind depusă de un subiect necorespunzător.

pensiei de întreținere a fostului soț, instanța de apel analizând prevederile art.

83, art. 84 din Codul Familiei, a reținut că starea materială reprezintă situația

social-economică a persoanei (părinte), determinantă pentru întreținerea unei

vieți decente pasibile stabilirii în rezultatul identificării tuturor bunurilor

imobile și mobile deținute în proprietate, a veniturilor obținute din activități

generatoare de profit, precum și a factorilor ce influențează nemijlocit aspectul

economic al persoanei (ex. capacitatea de muncă, studiile etc).

și relațiile persoanei (părintelui) în interiorul comunității umane în care

coabitează, întemeiate prin căsătorie sau izvorâtă din rudenie, cum ar fi

numărul copiilor și persoanelor aflate la întreținere.

5

circumstanțe importante” extinde sfera de aplicare a art. 84 din Codul familiei

pentru ipotezele nereglementate de lege, însă, care, se pot ivi în cadrul

examinării unor litigii de acest gen, lăsând o marjă de apreciere instanței de

judecată din perspectiva unor factori care nu se încadrează în condițiile

reliefate supra.

legislația în vigoare stabilește expres că, doar căsătoria încheiată la organele

de stat de stare civilă generează drepturile și obligațiile de soți, inclusiv și

obligația de întreținere materială reciprocă. Astfel, una din condiție obligatorii

pentru a pretinde pensie de întreținere, este ca persoanele să se fi aflat în relații

de căsătorie. O altă condiție obligatorie pentru plata pensiei de întreținere, este

ca persoana care pretinde încasarea acesteia, să nu aibă un venit propriu

suficient, iar fostul soț să aibă posibilitatea de a plăti pensia de întreținere.

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr.4 din

15 aprilie 2013 privind practica judiciară de soluționare de către instanțele

judecătorești a cauzelor referitoare la încasarea pensiei de întreținere pentru

copii și alți membri ai familiei, potrivit căreia, pensia de întreținere se va încasa

în beneficiul persoanelor enumerate numai în cazul când acestea nu au un venit

propriu suficient, iar soțul care datorează întreținere are posibilitatea de a o

plăti, și aceste circumstanțe urmează a fi luate în considerație și apreciate de

către instanțele judecătorești prin prezentarea probelor de către părți, în

conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

formulate, reclamanta a prezentat certificatul de încadrare în grad XX

XXXXXX seria/nr.XXXXXX, care confirmă că Cristina Ilieș a fost încadrată

în grad de XXXX XXXX. Potrivit copiei legitimației eliberate de Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Glodeni, se atestă că Ilieș Cristina are stabilită

dizabilitate XX XXX XXXX, pentru care obține și pensie lunară în mărime

2936,00 de lei. Totodată, s-a mai stabilit că Cristina Ilieș a fost angajată în

câmpul muncii în calitate de șef al filialei UMF ,,Nicolae Testimițeanu” până

la 14 decembrie 2022, iar, potrivit actului contabil prezentat, s-a reținut că în

perioada septembrie - decembrie 2021, Ilieș Cristina a avut următoarele

venituri: septembrie - 4679,06 de lei, octombrie - 7362,20 de lei, noiembrie -

2037,79 de lei și decembrie - 6799,75 de lei.

a prezentat certificatul care atestă că Ion Ilieș activează în calitate de armator

la compania SRL „Casa Construct” cu un salariu de 3600,00 de lei. Potrivit

certificatul eliberat de ÎS „INCERCOM” rezultă că Ilieș Ion deține certificat

de atestare tehnico-profesională, în calitate de diriginte de șantier, valabil pe

un termen de 5 ani. Din informațiile eliberate de instituțiile bancare din

Republica Moldova, rezultă că Ilieș Ion nu a deținut și nu deține conturi

bancare sau că ar fi efectuat tranzacții în perioada de referință.

6

de Casa Națională de Asigurări Sociale, Ilieș Ion a fost înregistrat ca persoană

asigurată în sistemul public de asigurări sociale, în perioada anilor 01 ianuarie

2021-01 iunie 2021 la SRL „Newtrasn-Service”, în calitate de șef șantier, cu

fondul de retribuire a muncii de 41030,24 de lei, și contribuții de bază achitate

de 9847,26 de lei, ca armator la SRL „Casa-Construct” perioada 01 iulie 2021-

31 decembrie 2021 și 01 februarie 2022-30 aprilie 2022, cu fondul de retribuire

a muncii în sumă de 21600,00 de lei, și în sumă de 8640,00 de lei și contribuții

de bază achitate în mărime de 5184,00 de lei și în mărime de 2073,60 de lei,

precum și faptul că a activat la SRL ,,Premium-Cons Grup”, în calitate de

diriginte de șantier, pe perioada de 01 aprilie 2022-30 aprilie 2022 cu fondul

de retribuire a muncii în sumă de 2000,00 de lei și contribuții de bază în sumă

de 480,00 de lei.

deține în proprietate bunuri imobile și mobile, iar la momentul examinări

cauzei în ordine de apel Ilieș Ion era angajat în calitate de manager de vânzări

cu grafic redus de muncă și un salariu de 2000,00 de lei, în cadrul SRL ,,Tanica

Plus”.

probatorii administrate în prezenta speță, instanța de apel a conchis că instanța

de fond în mod just a concluzionat în privința netemeiniciei pretenției cu

privire la încasarea pensiei de întreținere a fostului soț, or, la caz, nu sunt

întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a pretinde la un asemenea drept.

faptul că, deși extrasele medicale prezentate confirmă că apelanta suferă de

diverse maladii, fiind încadrată în grad de dizabilitate accentuat, totuși aceste

înscrisuri nu stabilesc că apelanta s-ar afla în incapacitate de muncă.

temeinicia pretenției cu privire la încasarea pensiei de întreținere a fostului soț,

în condițiile în care reclamanta, deși este încadrată în grad de dizabilitate, este

totuși aptă de muncă, astfel, la caz, nu sunt aplicabile prevederile art. 83 lit. d)

din Codul familiei.

fostul soț Ion Ilieș ar dispune de venituri suficiente pentru a contribui la

întreținerea fostei soții, or acesta nu deține bunuri imobile sau mobile, și nici

mijloace financiare care ar permite instanței să stabilească în sarcina pârâtului

obligația de întreținere a fostei soții.

afirmațiile apelantei cu privire la faptul că intimatul se eschivează de la

obligația de întreținere a copiilor și tăinuiește veniturile sale reale, având în

realitate un venit lunar ce depășește suma de 14 000,00 de lei, de vreme ce

actele cauzei atestă cu certitudine faptul că debitorul obligației de întreținere,

în speță, intimatul Ion Ilieș, nu înregistrează datorii la plata pensiei de

întreținere a copiilor minori, acestea fiind stinse prin ordinele de plată

7

prezentate (f.d. 154/158, vol.I), la fel, nu au fost prezentate înscrisuri care ar

confirma faptul că intimatul ar dispune și de alte venituri, care cumulativ ar

ajunge la suma invocată de apelantă.

prevederile art. 96 din Codul de procedură civilă, și având în vedere că s-a

constatat netemeinicia acțiunii înaintate, a conchis ca fiind neîntemeiată cerința

reclamantei cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate

în cadrul examinării cauzei în sumă de 3000,00 de lei.

a elucidat pe deplin circumstanțele speței deduse judecății, a stabilit corect

starea de fapt și situația real existentă a litigiului, a identificat și aplicat corect

normele materiale și procedurale, adoptând o hotărâre întemeiată și legală, iar

cererea de apel este neîntemeiată, reducându-se la critici subiective,

nesusținute de motive de fapt și fiind în contradicție cu cadrul legal aplicabil

situației, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge apelul formulat și

înaintat de avocata Mariana Barașianț, în interesele Cristinei Ilieș și de a

menține hotărârea din 11 ianuarie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul central.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

avocata Mariana Barașianț, acționând în numele și interesele Cristinei Ilieș, a

declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii din 11 ianuarie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul central,

cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de chemare

în judecată înaintate de Cristina Ilieș.

46.1. În motivarea recursului a indicat motivele de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

menționând că decizia Curții de Apel Chișinău o consideră nemotivată și

neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul

de procedură civilă, deoarece este arbitrară și se bazează în mod determinant

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

46.2. Subsecvent, a menționat că atât prima instanța cât și instanța de apel

au statuat faptul că după împlinirea majoratului copilul care în continuare își

face studiile se încadrează în noțiunea de persoană inaptă de muncă, care nu

realizează venituri, necesitând în continuare sprijin material din partea ambilor

părinți, și respectiv poate solicita întreținere. Însă, instanțele de judecată

ierarhic inferioare au invocat faptul precum că acest drept urmează a fi

exercitat de către copil major de vârstă personal, prin depunerea unei acțiuni

separate în instanța de judecată.

46.3. În acest context, a susținut că, deși este de acord, în general, cu

constatarea în acest sens a instanței de judecată, totuși, a considerat că fiecare

situație urmează a fi analizată separat, deoarece, la caz, există 2 momente, ce

urmează a fi apreciate în acest sens și anume: 1) că la depunerea acțiunii în

8

instanța Andrieș Ilieș nu a atins majoratul și 2) faptul că el se află la întreținerea

mamei sale, anume dânsa suportă cheltuieli și, respectiv, apare dreptul ei de a

solicita o parte din aceste cheltuieli de la celălalt părinte - Ion Ilieș. Or, prima

instanța a constatat prin hotărârea sa obligația ambilor părinți de a întreține

copiii majori de vârstă inapți de muncă.

terestre, a expediat în adresa intimatului Ion Ilieș, copia recursului declarat de

către avocata Mariana Barașianț, în numele și interesele Cristinei Ilieș,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce

se confirmă prin scrisoarea de expediere anexată la materialele dosarului

(f.d.93, vol.II).

fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 94,

vol.II), acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus

referință, prin care să-și expună opinia referitor la recursul declarat de către

avocata Mariana Barașianț, în numele și interesele Cristinei Ilieș, împotriva

deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei în ședință publică la 26 septembrie 2023 (f.d.67, vol.II).

fost expediată pentru cunoștință participanților la proces, prin intermediul

poștei electronice, la data de 03 noiembrie 2023, ora 08:54, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.80, vol.II).

recursul declarat de către avocata Mariana Barașianț, în interesele Cristinei

Ilieș, la 02 ianuarie 2024, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. (3) Recursul

considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții

Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa

și la examinarea recursului în cauză.

depunerii recursului, reglementează că:

,,(1) recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

9

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e)

hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost

pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2)Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1); a1) recursul este depus împotriva unui

act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5); b) recursul

este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a

înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce

a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță

fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) nu poate fi declarat inadmisibil în

temeiul alin.(1) lit.e) din prezentul articol.

,,(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute

la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi

sunt lezate prin hotărâre”.

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților

la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e).

Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se

pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„Instanța de recurs dispune, printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac,

încetarea procedurii de recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității

recursului se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

analiza prevederilor legale precitate supra rezultă că admisibilitatea/

inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de

procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. De aici rezultă că legiuitorul oferă instanței

de recurs un drept exclusiv de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și

cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate.

10

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute

în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la data

declarării recursului.

Supreme de Justiție reține că recurenta și-a întemeiat recursul, pe prevederile

art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă.

argumentelor recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

nu a stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii sau pe aprecierea

nerezonabilă a probelor. Dimpotrivă, decizia contestată a fost emisă cu

respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

interesele Cristinei Ilieș sunt similare celor invocate în cadrul judecării

anterioare a cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat corespunzător

cu respectarea cadrului legal aplicabil speței deduse judecății.

avocata Mariana Barașianț, nu constituie temei de casare a deciziei contestate,

or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în

recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din

alte considerente decât cele invocate în recurs.

menționează că în sensul prevederilor lit.e) art.432 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, noțiunea de hotărâre arbitrară ori de apreciere vădit

nerezonabilă a probelor urmează a fi stabilită în coraportul dintre mai multe

principii.

lit.e) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție ține cont,

inclusiv, de sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 05 februarie

2015, § 62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească este arbitrară

11

dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio

legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea

Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”.

De asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea

Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a

fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de

fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este

aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de nota de

fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și de alte

documente care permit identificarea voinței autorității publice care a adoptat,

a aprobat sau a emis actul normativ.

următoarele: „…Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară” derivă din practica

CtEDO, fiind utilizată pentru a defini situația în care judecătorii nu aduc nici o

motivare pentru deciziile/hotărârile luate, sau când acestea sunt bazate pe

greșeli evidente de fapt sau de drept comise de judecători. În esență, la

categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu bună

știință contrar legii (în contextul art. 307 din Codul penal)…”. Iar, în nota de

subsol la textul menționat în paragraful precedent, nota informativă aduce mai

multe exemple din jurisprudența CtEDO în care hotărârile au fost considerate

arbitrare sau bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Nota de subsol

menționează următoarele în ceea ce privește cauzele civile: „Exemple de

procedură civilă: Respingerea fără o motivarea clară a unui recurs într-o cauză

civilă și menținerea unei decizii care era în mod clar contrară circumstanțelor

cauzei, chiar dacă recurentul indica expres asupra acestei contradicții (cauza

Dulaurans v. France, 2000, § 38); Refuzul judecătorilor, fără vreun motiv, de

a anula ordinul de eliberare din funcție, care era bazat pe un raport de evaluare

a performanțelor anulat anterior de aceiași judecători (cauza Tel v. Turkey,

2017); Anularea de către instanța de recurs a deciziei instanței de fond (prin

care au fost acordate compensații prevăzute de legislația muncii) fără a explica

în vreun fel acest lucru și fără a face referire la lege, care prevedea aceste

compensații (cauza Anđelković v. Serbia, 2013; cauza Lazarević v. Bosnia and

Herzegovina, 2020).

arbitrară” urmează a fi definită prin prisma jurisprudenței CtEDO. În

jurisprudența sa, CtEDO deseori folosește împreună sintagmele „hotărârea

arbitrară” și hotărâre „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”, fără

a face o distincție clară între ele. Nota informativă menționează totuși că „la

categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu bună

știință contrar legii (în contextul art. 307 din Codul penal)”. Rezultă că în cazul

hotărârii arbitrare, carența principală vizează încălcarea unei norme legale

imperative, adică a unei prevederi normative care nu oferă nicio discreție

judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din claritatea textului prevederii

12

normative, fie din practica uniformă și clară de aplicare a normei. Această

carență nu se poate datora unei simple greșeli, ci trebuie comisă cu bună știință

sau ca urmare a unei erori inexplicabile. Suntem în prezența unor asemenea

situații atunci când instanța de judecată adoptă o hotărâre ce contravine unei

norme imperative invocate participanții la proces sau de instanța

judecătorească ierarhic superioară, fără a explica convingător de ce nu aplică

acea normă.

Constituționale din Hotărârea nr.2 din 16 ianuarie 2025 (pct.149-150), potrivit

căreia pentru a elucida înțelesul textelor contestate (inter alia ”hotărâre

arbitrară”), destinatarii pot avea în vedere, inclusiv, sensul atribuit acestei

noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în

cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, § 62, Curtea Europeană a

notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio

bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele

litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană consideră

că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De asemenea, în

cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea Europeană a

notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a fost comisă o

„eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio

instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe

caracterul echitabil al procedurii.

justifica constatarea că hotărârile contestate ar fi emise contrar normelor

imperative aplicabile speței, precum și nici instanța de recurs nu a stabilit din

textele hotărârilor contestate, raportate la circumstanțele cauzei.

se referă la aprecierea probatoriului. Pentru admiterea unui recurs în baza

acestei sintagme este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) hotărârea să se bazeze pe o aprecierea eronată a probelor; b) aprecierea să

fie vădit nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în mod determinant

pe această apreciere.

admiterea recursului în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură

civilă, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată

rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru soluția

din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă instanța

de recurs că aceste elemente sunt întrunite.

judecată al Curții Supreme de Justiție nu consideră irațională aprecierea

probelor dată de instanța de apel, or, acest temei de recurs este vădit

neîntemeiat.

hotărâre judecătorească poate fi atât „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea

13

vădit nerezonabilă a probelor”, însă fiecare din cele două sintagme urmează a

fi invocate și argumentate separat.

remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din

Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Justiție concluzionează că recursul declarat de către avocata Mariana

Barașianț, în numele și interesele Cristinei Ilieș este unul vădit neîntemeiat. Or,

recursul respectiv conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse

anterior care au fost analizate și apreciate corespunzător de instanța de apel.

lipsește aparența unei încălcări a dreptului recurentei Cristina Ilieș la un proces

echitabil garantat de art.6§1 CEDO.

Justiție, călăuzindu-se de prevederile art.4451 din Codul de procedură civilă,

concluzionează de a dispune încetarea, din oficiu, a procedurii de recurs,

întrucât după declararea admisibilității recursului declarat de către avocata

Mariana Barașianț, în numele și interesele Cristinei Ilieș, s-a constatat existența

temeiurilor prevăzute la art.433 alin.(1) lit.a) și f) din Codul de procedură

civilă.

Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Încetează, din oficiu, procedura în ordine de recurs, intentată la cererea de

recurs declarată de înaintată de către avocata Mariana Barașianț, în numele și

interesele Cristinei Ilieș, împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Cristina Ilieș împotriva lui Ion Ilieș, cu privire la modificarea

parțială a cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori și încasarea

pensiei de întreținere de la fostul soț.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

14