3r-134/25 — anularea actului administrativ s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ s.a.
- Temei legal
- termenul de depunere a motivării apelului
3r-134/25 — anularea actului administrativ s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E cu privire la respingerea recursului declarat de Inspectoratul de Stat al Muncii, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Adrian Bobeica împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, reîncadrarea în funcție și achitarea plăților salariale, împotriva încheierii din 15 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru (Dosarul nr. 3r-134/25 NR. PIGD 2-23052686-01-3r-15052025) Termenul depunerii motivării cererii de apel. Neprezentarea motivării cererii de apel în termen.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița, Curtea de Apel Centru, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan 28 mai 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților recursul declarat de Inspectoratul de Stat al Muncii, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Ion Malanciuc, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 10 aprilie 2023, Adrian Bobeica a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, reîncadrarea în funcție și achitarea plăților salariale.
Prin hotărârea din 3 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis acțiunea. S-a anulat ordinul Inspectoratului de Stat al Muncii nr. 52-p din 17 februarie 2023 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale domnului Adrian Bobeica. Ca efect al admiterii acțiunii, având în vedere caracterul executoriu al hotărârii, în conformitate cu art. 228 alin. (1), art. 195 Cod administrativ coroborate cu art. 256 alin. (2) Cod de procedură civilă și art. 356 Codul muncii, Adrian Bobeica se consideră repus în funcția anterior deținută sau într-o funcție similară acesteia, cu achitarea plăților salariale pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă, începând cu 17 februarie 2023 până la data pronunțării hotărârii judecătorești, 3 octombrie 2024. S-a explicat pârâtului Inspectoratul de Stat al Muncii că hotărârea, în baza art. 10 alin. (2), art. 228 alin. (1) și art. 195 Cod administrativ coroborate cu art. 256 alin. (1) lit. d) Cod de procedură civilă, constituie temei pentru calcularea și achitarea imediată a unui salariu mediu pentru absența forțată de la lucru reclamantului Adrian Bobeica.
La 4 octombrie 2024, Inspectoratul de Stat al Muncii a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 3 octombrie 2024.
Prin încheierea din 15 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Inspectoratul de Stat al Muncii împotriva hotărârii din 3 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 29 aprilie 2025, Inspectoratul de Stat al Muncii a declarat recurs împotriva încheierii din 15 aprilie 2025, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare. 1
ARGUMENTELE RECURSULUI
6. În motivarea recursului, Inspectoratul de Stat al Muncii a invocat că instanța de apel a reținut în mod eronat că hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău din 3 octombrie 2024 a fost notificată la data de 30 ianuarie 2025, prin poșta electronică, și că de la această dată ar fi început curgerea termenului de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului.
Susține că notificarea prin email nu poate fi considerată valabilă în lipsa confirmării certe privind recepționarea efectivă a hotărârii de către autoritatea apelantă. Simpla transmitere electronică a hotărârii nu echivalează, în opinia sa, cu comunicarea efectivă, în sensul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
În concluzie, Inspectoratul de Stat al Muncii a argumentat că instanța de apel a aplicat formal și excesiv prevederile legale privind termenul de depunere a motivării apelului, fără a analiza dacă comunicarea efectivă a avut loc în condițiile prevăzute de lege, ceea ce a condus la o sancțiune procedurală disproporționată și la limitarea nejustificată a accesului la instanță.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
9. Art. 231 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că: „Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.”
Conform art. 232 din Codul administrativ: „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că: 2 „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”
Art. 33 din Codul administrativ: „Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordîndu-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.”
Art. 96 alin. (1) - (3) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”
Art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.”
Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.” 3
MOTIVAREA INSTANȚEI
20. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată constată că acesta a fost respectat, întrucât încheierea contestată a fost notificată Inspectoratului de Stat al Muncii la data de 23 aprilie 2025, iar cererea de recurs a fost depusă la 29 aprilie 2025, în interiorul termenului de 15 zile prevăzut de art. 242 Cod administrativ.
Cu privire la fondul recursului, Completul de judecată constată că susținerile recurentului nu sunt de natură să conducă la casarea încheierii atacate.
Astfel, examinând conținutul încheierii recurată și actele dosarului, instanța de recurs reține că la data de 4 octombrie 2024, Inspectoratul de Stat al Muncii a declarat apel împotriva hotărârii din 3 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fără a-l motiva. Conform mențiunii exprese din apel, motivarea urma să fie depusă ulterior, în termenul prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
Potrivit materialelor dosarului (f.d.138), hotărârea motivată a fost notificată apelantului la data de 30 ianuarie 2025, prin poșta electronică, la adresa oficială indicată în cererea de apel: secretariat@im.gov.md.
Astfel, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului a început să curgă la 31 ianuarie 2025 și a expirat la data de 3 martie 2025. Până la această dată, Inspectoratul de Stat al Muncii nu a depus motivarea apelului și nici nu a formulat vreo cerere de repunere în termen sau vreo solicitare privind modalitatea de notificare a hotărârii motivate.
Critica recurentului, potrivit căreia notificarea prin email nu ar fi echivalat cu o comunicare valabilă în lipsa unei confirmări de recepție efectivă, este neîntemeiată. Conform art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, notificarea prin poșta electronică la adresa electronică indicată de persoana notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului în formă de document electronic. De asemenea, potrivit art. 96 alin. (1) și art. 33 din același cod, comunicarea între autorități și participanți se poate realiza prin orice formă adecvată, rapidă și eficientă, poșta electronică având prioritate dacă este corespunzătoare obiectului comunicării și acceptată de parte.
În speță, Inspectoratul de Stat al Muncii a indicat expres în cererea de apel adresa sa oficială de email, iar notificarea hotărârii motivate s-a realizat prin transmiterea documentului la acea adresă. Prin urmare, notificarea este prezumată valabilă, în lipsa oricăror probe contrare. Simpla susținere că actul nu a fost „realmente recepționat” nu poate prevala asupra regimului legal 4 aplicabil notificărilor prin mijloace electronice și nu suplinește lipsa diligenței procesuale a recurentului.
În aceste condiții, Curtea de Apel Centru a aplicat în mod corect art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, care prevede că apelul se declară inadmisibil în cazul în care motivarea acestuia nu este depusă în termenul legal. Termenele procedurale sunt prevăzute de lege în mod imperativ, iar nerespectarea lor atrage sancțiunea decăderii.
Completul de judecată reamintește că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Brumărescu c. României, Van Harn c. Germania), aplicarea riguroasă a termenelor procesuale nu contravine art. 6 §1 CEDO, în lipsa unui formalism excesiv sau a unei imposibilități obiective de respectare a acestora. Părțile au obligația de a urmări cursul procesului și de a acționa cu diligență.
În lipsa oricărei justificări obiective pentru nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului, precum și în lipsa vreunei cereri de repunere în termen sau de clarificare a notificării, Completul de judecată constată că recursul este nefondat și nu poate duce la casarea încheierii din 15 aprilie 2025.
Din aceste considerente, în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Inspectoratul de Stat al Muncii și menține încheierea din 15 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.