3ra-500/24 — anularea actului administrativ

3ra-500/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de SRL „Scandis

Grup”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de SRL „Scandis Grup” împotriva Agenției de Mediu, terț

Procuratura Generală, cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 6 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-500/24

NR. PIGD 2-22090823-01-3ra-06062024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul

recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. I. Barbacaru

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

28 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

SRL „Scandis Grup”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Agenției de Mediu, terț Procuratura Generală,

solicitând anularea dispoziției nr.01-d din 18 februarie 2022, eliberată de

Agenția de Mediu cu privire la retragerea actului permisiv.

stat nr. 05-5-5934/61 din 29 septembrie 2018, Agenția de Mediu a emis

permisiunea de edificare a unor căsuțe de odihnă în or. Vadul lui Vodă,

conform proiectului tehnic elaborat de SRL „Eximius”.

în temeiul certificatelor de urbanism și autorizației de construcție, în baza

avizului ecologic respectiv.

din 23 februarie 2022, însoțită de Dispoziția nr.01-d din 18 februarie 2022,

prin care Agenția a dispus retragerea avizului de mediu emis în 2018.

prealabilă, solicitând anularea dispoziției, însă autoritatea nu a oferit răspuns

în termenul legal prevăzut de art. 167 Cod administrativ.

în fapt, încălcând prevederile art. 31 și 118 Cod administrativ, întrucât

autoritatea s-a limitat la invocarea unor dispoziții legale fără descrierea

procedurii administrative, fără indicarea unui temei legal concret și fără

efectuarea unui control efectiv.

fiind emisă fără audierea petiționarului, fără desfășurarea unei investigații

complete și fără prezentarea unor probe care să susțină ingerința în dreptul

dobândit legal în 2018.

alin. (2) din Constituție, subliniind că o intervenție asupra unei situații

1

juridice definitive este admisibilă doar dacă este absolut necesară pentru

interesul public, iar în speță nu a fost prezentată o astfel de justificare.

autoritatea publică a exercitat discreționar și abuziv competențele sale, cu

încălcarea principiului legalității și proporționalității.

legale invocate cu faptele concrete ale cauzei și nu face referire la vreo

investigație, probă sau audiere desfășurată conform legii.

căreia o motivare sumară și formalistă a unui act administrativ defavorabil

încalcă principiile unui proces echitabil și limitează posibilitatea reală de

contestare.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de SRL

„Scandis Grup” împotriva Agenției de Mediu, terț Procuratura Generală și s-

a anulat Dispoziția nr.01-d din 18.02.2022 „Cu privire la retragerea actului

permisiv”.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

integral hotărârea din 12 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

și s-a emis o nouă decizie, prin care: S-a respins acțiunea înaintată de SRL

„Scandis Grup” împotriva Agenției de Mediu, terț Procuratura Generală cu

privire la anularea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată.

instanțe a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material,

întrucât instanța de fond a ignorat natura normativă și procedurală a art. 11

alin. (8) din Legea nr. 160/2011, care permite autorității emitente inițierea

procedurii de retragere a actului permisiv în alte cazuri decât cele prevăzute

la alin. (1).

transmisă în temeiul unui denunț al Inspectoratului pentru Protecția

2

Mediului, organ cu atribuții de control, iar autoritatea publică a acționat în

concordanță cu prevederile legale prin coroborarea acestei sesizări cu

atribuțiile proprii.

investigații propriu-zise sau a unei expertize noi pentru retragerea actului

permisiv, fiind suficientă constatarea unor elemente care justifică pierderea

valabilității acestuia din perspectiva interesului public.

elemente de motivare legală, iar lipsa unei justificări în fapt detaliate nu

atrage nulitatea actului, în condițiile în care temeiul juridic a fost indicat, iar

măsura dispusă a fost proporțională cu scopul urmărit.

discreționar în ceea ce privește retragerea actului administrativ individual,

iar instanțele de judecată nu sunt în drept să se substituie autorității în

aprecierea oportunității măsurii adoptate, putând verifica doar legalitatea

exercitării dreptului discreționar.

contestat a fost emis cu respectarea cadrului normativ aplicabil, că

reclamanta nu a demonstrat vreo vătămare concretă a drepturilor sale și că

acțiunea este neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 6 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului și casarea integrală a deciziei.

ARGUMENTELE RECURSULUI

aplicat greșit prevederile legale relevante și a omis examinarea detaliată a

circumstanțelor esențiale ale cauzei, încălcând principiile legalității,

proporționalității și securității raporturilor juridice.

imperativ prevăzute de art. 31 și 118 Cod administrativ privind

obligativitatea motivării actelor administrative individuale, în special a celor

defavorabile.

a indica temeiurile concrete de fapt și drept care justifică retragerea avizului

3

de mediu, fără descrierea procedurii administrative, fără audierea părților și

fără efectuarea unei investigații reale.

ar fi obligatorie, subliniind că nicio dispoziție legală nu exceptează Agenția

de Mediu de la această obligație, iar dreptul la motivare este o garanție

fundamentală pentru apărarea drepturilor și contestarea legalității actelor

emise.

neproporțională și arbitrară, afectând un drept definitiv dobândit de

reclamantă cu patru ani în urmă, în lipsa oricărei justificări privind interesul

public superior.

simple sesizări a Procuraturii Generale, fără a respecta prevederile legii nr.

160/2011 și nr. 235/2006, fără notificarea titularului, fără termen de

remediere și fără constatarea unor fapte concrete de nelegalitate.

potrivit căreia lipsa unei motivări efective încalcă dreptul la un proces

echitabil, iar omiterea audierii petiționarului afectează dreptul la apărare.

neglijarea obligației de a administra în mod complet și imparțial toate faptele

relevante, iar instanța de apel a legitimat această conduită ilegală, fără o

analiză reală a fondului litigiului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

4

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia motivată a fost notificată reprezentantului companiei

recurente la 22 mai 2024, iar recursul a fost depus 31 mai 2024, cu

respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

5

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurată.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

6

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de SRL „Scandis Grup”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7