3ra-1273/22 — contestarea actului administrativ si obligarea examinării cauzei

3ra-1273/22 — contestarea actului administrativ si obligarea examinării cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Consiliul pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, casarea integrală a deciziei din 30

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 28 mai 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Denis Russu împotriva Consiliul pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, cu participarea terților

Administrația Națională a Penitenciarelor, Victor Prigojnîi, Veaceslav Ișcenco și

Oleg Timofti, cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

examinării plângerii,

împotriva deciziei din 30 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-1273/22

nr. PIGD 2-20127762-01-3ra-16122022)

Admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe. Instanța de apel neîntemeiat a obligat autoritatea publică să examineze o cerere

care nu corespunde cerințelor de conținut.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Ciumac

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

21 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Consiliul pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Aliona Dragomir, au depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Consiliul pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității (în continuare Consiliul) cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea examinării plângerii (vol. I, f.d. 3-

11, 41).

prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”, a depus în adresa Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității un act de sesizare,

prin care a solicitat constatarea discriminării în acces liber la justiție și la un proces

echitabil a inculpaților deținuți în arest la Penitenciarul nr. 13.

Penitenciarului nr. 13, scrisoarea înregistrată sub numărul R-2417, emisă de către

Consiliu la 30 iulie 2020 cu nr. 03/1266, prin care i s-a comunicat că plângerea sa

a fost primită spre examinare și i s-a solicitat prezentarea informației suplimentare

pentru completarea dosarului și examinare în continuare.

prezentarea, în conformitate cu art. 13 alin. (2) din Legea nr 121/2012, următoarei

informații susținută de probele corespunzătoare:

-indicarea expresă a criteriului protejat (cu alte cuvinte motivul pentru care

administrația instituției penitenciare nu permis accesul la teleconferință) și

explicarea aplicabilității acestuia la circumstanțele descrise în plângere;

-definirea comparatorului aplicabil situației, și anume grupul de persoane cu

care se află în situații comparabile și/sau analogice, respectiv față de care a

fost tratat mai puțin favorabil;

1

-prezentarea cererilor despre care a menționat în plângere, dacă dispune de

ele;

-orice alte informații sau probe pe care le consideră relevante pe caz.

2020, Denis Russu a expediat în adresa Consiliului informația suplimentară, care

a fost înregistrată la 12 august 2020 sub nr. 1352, invocând în calitate de criteriu

protejat faptul că este victima jocurilor politice între politicienii Renato Usatîi și

Vladimir Plahotniuc, are opinie și poziție activă expusă de nenumărate ori în

public și în instanțele judecătorești, precum și a prezentat alte probe suplimentare

care dovedesc fapta discriminării în accesul la justiție, îngrădirea accesului liber

privind participarea la examinarea cauzei penale prin intermediul teleconferinței

la 10 iunie 2020, 07 iulie 2020 și 16 iulie 2020.

al Penitenciarului nr. 13, scrisoarea înregistrată sub numărul R-3054, emisă de

către președintele Consiliului, Ian Feldman, la 15 septembrie 2020 cu nr. 03/1554

privind rezultatele examinării plângerii Prin scrisoarea dată i-a fost notificată

decizia din 11 septembrie 2020, în cauza nr. 158/20, prin care plângerea sa a fost

declarată inadmisibilă.

pe cauza nr. 158/20 și consideră că ar trebui anulata în tot, or, obiectul plângerii

adresate Consiliului a constat în faptul că este deținut în stare de arest preventiv

la Penitenciarul nr. 13 din anul 2014. Iar, la momentul depunerii plângerii, cauza

penală de învinuire a sa în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 283, art. 145

alin. (2) și art. 361 alin. (2) din Codul penal, se afla pendinte la Curtea de Apel

Chișinău.

instanței de fond și aplicarea în privința inculpaților, inter alia Denis Russu, a

pedepsei cu închisoare pe viață într-un penitenciar de tip închis, din motiv că a

săvârșit cu vinovăție fapte prejudiciabile grave și excepțional de grave prevăzute

de legea penală.

îngrădirii dreptului de acces liber la justiție, prin crearea piedicilor la realizarea

dreptului la participarea prin teleconferință la examinarea cauzei penale și la

ședințele de judecată din 10 iunie 2020, 07 iulie 2020 și 16 iulie 2020, care s-au

petrecut fără participarea inculpaților.

2

Republica Moldova, a depus la data de 09 iunie 2020, prin intermediul cancelariei

Curții de apel, cerere cu privire la eliberarea dispoziției de escortare la ședință de

judecată din 10 iunie 2020. Cererea a fost depusă ținând cont de interesul public

față de prezenta cauză penală, interesul inculpaților într-un proces penal, dar și

respectarea drepturilor participanților la un proces echitabil. Însă, ședința de

judecată din 10 iunie 2020 a fost întreruptă din motivul neprezentării apărătorului

ales, prin contract, al inculpatului Denis Russu, avocatului Nelly Babcinschi.

sala de teleconferințe pentru participarea la examinarea cauzei și la ședința de

judecată din 10 iunie 2020, iar cerere de escortare a sa la această ședință de

judecată nu a fost examinată. Astfel, ședința de judecată a fost deschisă și

petrecută fără participarea tuturor părților.

nr. 13, Denis Russu a avut un conflict cu apărătorul său prin contract, avocatul

Nelly Babcinschi, iscat de viziunile diferite pe linia de apărare, or, avocatul nu a

susținut cererea lui cu privire la escortarea inculpaților în sala de judecată, nu a

susținut solicitarea inculpatului să facă cunoștință cu Dispoziția Președintelui

interimar al Curții de Apel Chișinău, prin care a doua oară a fost schimbat

completul judecătorilor în Colegiului Penal și altele). După acest conflict,

contractul de asistență juridică a fost întrerupt, iar lui Denis Russu i-a fost oferită

asistență juridică din partea statului.

pentru data de 07 iulie 2020, a fost deschisă și întreruptă din motiv ca apărătorul

său, avocatul Svetlana Mazur, asigurat din partea statului, a solicitat un termen

rezonabil pentru a lua cunoștință de materialele dosarului. La această ședință de

judecată, inculpații Denis Russu, Oleg Timofti, Victor Pridorojnîi și Veaceslav

Ișcenco, din motive necunoscute, a doua oară nu au avut acces la examinarea

cauzei prin intermediul teleconferinței, iar cererea de escortare nu a fost

examinată. Astfel, ședința din 07 iulie 2020 s-a petrecut fără participarea tuturor

părților.

din motivul că avocata Mazur Svetlana a solicitat un termen suplimentar, pentru

a lua cunoștință cu toate materialele cauzei (volumul mare de lucru) și a prezenta

poziția apărării în continuare. Inculpații a treia oară nu au avut acces la examinarea

cauzei prin intermediul teleconferinței, ședința fiind petrecută fără participarea

3

tuturor părților. Mai mult ca atât, pe portalul național a instanțelor judecătorești a

fost publicată nota informativă, prin care ședința a avut loc.

cererilor, demersurilor și declarațiilor participanților la proces, inclusiv o discuție

asupra poziției tuturor participanților la proces, trebuie să aibă loc în prezența și

participarea directă a inculpaților, or, îngrădirea nejustificată de a participa în

discuții și încalcă art. 6 al Convenției. Iar aceste circumstanțe confirmă fapta

discriminării în dreptul de a participa la ședința de judecată.

examinarea plângerii și nu a luat toate măsurile necesare pentru a stabili adevărul

sau pentru a colecta probe suplimentare. Or, în conținutul actului de sesizare a

descris circumstanțele discriminării și a atras atenția asupra ilegalităților comise

împotriva inculpaților, în special petrecerea ședințelor de judecată fără prezența

inculpaților. Iar, aceste fapt, la rândul lor, i-au încălcat dreptul de acces liber la

justiție, dreptul la apărare, dreptul la folosirea căilor de atac și dreptul la un proces

echitabil.

a verifica faptele invocate de autorul sesizării și a stabili existența sau inexistența

elementelor faptei care poate constitui discriminarea dreptului persoanei. Or,

verificarea sesizării reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele

infracționale și consecințele acestora, circumstanțele în care au fost comise,

precum și orice alte date concludente din care să se poată stabili existența sau

inexistența elementelor a discriminării.

membrii Consiliului sunt în drept să facă copii de pe documentele relevante,

inclusiv din dosarele la examinarea cărora se afirmă că au fost comise faptele

descrise în sesizare; să solicite alte informații necesare de la președintele instanței

și alți judecători de la instanța în care activează judecătorul vizat în sesizare,

precum și de la alte autorități publice, persoane cu funcții de răspundere sau

persoane private; să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a depus sesizarea

explicații verbale și în scris, precum și probe suplimentare în legătură cu faptele

invocate în sesizare; să întreprindă alte măsuri pe care le consideră necesare

pentru a demonstra existența sau inexistența elementelor a încălcării dreptului

persoanei, momentul în care a avut loc aceasta încălcare pentru constatarea faptei

de discriminare.

4

Penitenciarelor nr. 5/D-342/20 din 22 august 2020, Instituția Penitenciară nr. 13

Chișinău cu privire la eliberarea explicațiilor din care motiv la 07 iulie 2020, ora

16:00 și la 16 iulie 2020, ora 16:00, deținuții Denis Russu, Veaceslav Ișcenco,

Oleg Timofti și Victor Pridorojnîi nu au avut acces la participarea prin intermediul

teleconferinței la examinarea cauzei penale nr. la-1700/16 la Curtea de Apel

Chișinău, a fost constatat că nu a fost efectuată conexiunea din partea Curții de

Apel Chișinău.

Administrare a Instanțelor Judecătorești din cadrul Ministerului Justiției,

versiunea îmbunătățită a Sistemului informațional judiciar se află în exploatare

experimentală începând cu anul 2019, exploatarea experimentală a Sistemului

fiind prelungită până la 30 noiembrie 2020 prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 162/13 din 16 iunie 2020.

Națională a Penitenciarelor i-a adus la cunoștință că Administrația este un organ

de executare, iar stabilirea excepționalității cazurilor poartă caracter individual și

ține de competența exclusivă a instanțelor de judecată.

lui, din partea judecătorilor Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău, în raport

cu ceilalți participanți la proces în exercitarea drepturilor procedurale, deoarece

nu i-au asigurat posibilitatea participării la judecarea cauzei penale, prin ce s-au

încălcat art. 1 CEDO, și anume obligația generală a statului de a recunoaște

oricărei persoane aflate sub jurisdicția sa, drepturile și libertățile definite de

Convenție, limitându-i accesul liber la justiție, dar nu în ultimul rând și art. 6

CEDO, dreptul la un proces echitabil.

ignorat absolut toate recomandările internaționale, precum și legislația Republicii

Moldova cu privire la obligațiile privind prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității a drepturilor deținuților în stare de arest.

admiterea acesteia, anularea în tot a deciziei din 11 septembrie 2020 emisă de

către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității pe cauza nr. 158/20, prin care a fost declarată inadmisibilă plângerea

deținutului Penitenciarului nr. 13, Denis Russu, cu privire la discriminare în acces

5

liber la justiție și la un proces echitabil, precum și obligarea Consiliului să

examineze plângerea.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

Rîșcani, inter alia s-a atras în proces, în temeiul art. 205 din Codul administrativ,

în calitate de terț Administrația Națională a Penitenciarelor (vol. I, f.d. 2 recto-

verso).

sediul Rîșcani, s-au atras în proces, în temeiul art. 205 din Codul administrativ, în

calitate de terți Oleg Timofti, Victor Pridorojnîi și Veaceslav Ișcenco (vol. I,

f.d. 81-83 recto-verso).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Denis Russu, ca fiind

neîntemeiată (vol. I, f.d. 84, 95-100 recto-verso).

sale, Denis Russu nu a indicat și nici nu a prezentat careva probe, care ar

demonstra aplicabilitatea criteriilor la circumstanțele descrise în plângere.

Totodată, reclamantul nu a indicat comparatorul, și anume persoana sau grupul de

persoane cu care se află într-o situație comparabilă și/sau analogică, respectiv față

de care a fost tratat mai puțin favorabil.

de discriminare, în temeiul art. 13 alin. (2), art. 14 lit. b) din Legea cu privire la

asigurarea egalității nr. 121/2012, coroborat cu pct. 42 lit. a) din Regulamentul de

activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității, aprobat prin Legea nr. 298/2012, instanța a constatat asupra legalității

și temeiniciei deciziei din 11 septembrie 2020 emise de Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității pe cauza

nr. 158/20, prin care s-a declarat plângerea ca fiind inadmisibilă.

pasivitate a Consiliului la examinarea plângerii sale, or, potrivit pct. 56 din

Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298/2012 și art. 19

6

alin. (1) din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121/2012, sarcina de a

institui o prezumție de discriminare revine petiționarului, sarcină care nu a fost

executată nici de reclamant, nici de avocatul acestuia la etapa procedurii

administrative în fața autorității.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 28 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, iar la 28 octombrie 2021 a depus motivarea apelului

(vol. I, f.d. 93, 94, 107-111).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel înaintată de Denis Russu, s-a casat integral hotărârea din 28 mai

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă, prin care

s-a admis acțiunea depusă de Denis Russu, s-a anulat decizia din 11 septembrie

2020 emisă pe cauză nr. 158/20 de către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității și s-a obligat Consiliul să examineze

plângerea lui Denis Russu depusă la 24 iulie 2020 (vol. I, f.d. 174, 175-189).

examinat plângerea depusă de Denis Russu, fără a desfășura o activitate

administrativă în vederea depistării și înlăturării tuturor circumstanțelor invocate

în cerere/plângere. Or, potrivit materialelor cauzei, Consiliul s-a limitat numai la

informația parvenită de la Denis Russu.

prevederile art. 13 din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai

2012 și pct. 56 din Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298/2012,

și anume că petiționarul Denis Russu trebuia să prezinte probe în confirmarea

faptelor pe care le-a indicat în plângere. Or, în sensul acestor norme legale,

plângerea trebuie să conțină o descriere a încălcării dreptului persoanei, momentul

în care a avut loc această încălcare, faptele și eventualele dovezi care susțin

plângerea, numele și adresa persoanei care o depune.

plângere cerințele de formă conform normelor legale, iar sarcina de a proba că

fapta în cauză nu constituie o discriminare revine persoanelor despre care se

7

presupune că au comis fapta discriminatorie, la caz fiind Administrația Națională

Penitenciarelor, cât și persoanele indicate în plângere.

este motivat, iar Consiliul a omis să-și argumenteze soluția de declarare a

inadmisibilități plângerii, fără o examinare obiectivă și certă a plângerii, în

vederea stabilirii tuturor circumstanțelor. Nerespectarea obligației de motivare a

actului administrativ duce la nulitatea deciziei acestuia, ca rezultat a nerespectării

procedurii de emitere a acesteia.

complet liberă în utilizarea dreptului discreționar, iar acțiunea administrativă

trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară cuvenită, or, conform art. 137

alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-

credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost

atribuit dreptul. Așa, la caz, Consiliu era obligat să-și exercite discreția, însă fără

erori discreționare.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

discriminării și asigurarea egalității a depus, prin intermediul poștei electronice,

la Curtea de Apel Chișinău cerere de recurs împotriva deciziei din 30 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 23 decembrie 2022 a depus, prin intermediul

oficiului poștal, la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului, solicitând

casarea integrală a deciziei recurate și adoptarea unei noi decizii de menținere a

hotărârii din 28 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 191,

192, 197-198, 199 recto-verso)

ARGUMENTELE RECURSULUI

discriminării și asigurarea egalității, în esență, a invocat că instanța de apel a

interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural, nu a constatat

și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, fapte

ce au generat concluzii nefondate cu privire la temeinicia acțiunii lui Denis Russu.

instanțe, care, în opinia sa, a fost emisă în strictă conformitate cu normele de drept

material, procedural și cu circumstanțele pricinii.

8

prevederilor pct. 56 din Regulamentul de activitate al Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea

nr. 298/2012, Denis Russu nu a indicat și nici nu a elucidat în plângerea depusă

criteriul protejat de lege care a constituit baza tratamentului mai puțin favorabil

aplicat față de acesta, nu a indicat și nici nu a prezentat careva probe asupra

circumstanțelor reclamate, care ar demonstra aplicabilitatea criteriilor la

circumstanțele descrise în plângere, nu a indicat comparatorul, și anume persoana

sau grupul de persoane cu care se află într-o situație comparabilă și/sau similară,

față de care a fost tratat mai puțin favorabil.

concretizare (nr. 03/1266 din 30 iulie 2020), prin care a solicitat indicarea

criteriului interzis de discriminare și a comparatorului, elemente esențiale ale unei

plângeri admisibile adresate Consiliului, prin cererea din 12 august 2020, Denis

Russu a completat plângerea cu informație, susținând că este victimă a jocurilor

politice între politicienii Renato Usatîi și Vladimir Plahotniuc și că are opinie și

poziție activă expusă de nenumărate ori în public și în instanțele de judecată, însă

nu a prezentat nici o probă care ar convinge un observator obiectiv și imparțial și

care ar demonstra aplicabilitatea acestor criterii la circumstanțele descrise în

plângere, altfel spus nu a putut institui prezumția discriminării raport cu criteriul

invocat.

Denis Russu în data de 12 august 2020 reprezentau doar declarații care nu aveau

substrat justificat/probator. Astfel, Consiliul, în limita dreptului discreționar,

precum și având la bază materialul probator administrat, a stabilit că plângerea

urmează a fi declarată inadmisibilă, deoarece Denis Russu nu a putut institui

prezumția discriminării în baza unui criteriu protejat de lege și nici nu a putut

institui legătura de cauzalitate dintre circumstanțele sale particulare în raport cu

presupusul criteriul invocat în informația prezentată suplimentar la data de 12

august 2020.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

2025, intimatul Denis Russu nu a susținut recursul depus de Consiliul pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității și a solicitat

9

menținerea deciziei din 30 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (vol. II,

f.d. 43-45, 46).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

depunerii recursului):

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.

(2) Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la momentul

depunerii recursului):

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.

2451 alin. (1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea

participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat

admisibil.

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care

admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă

decizie.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169-171.”

10

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.”

art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de

recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

11

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți.”

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci cînd

autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.”

„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin

nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative.

(2) Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au

fost reglementate.”

„(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente acționează respectând

principiul egalității și nediscriminării.

(2) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să trateze în mod

egal persoanele aflate în situații similare. Orice diferență de tratament trebuie

justificată în mod obiectiv.”

mai 2012:

„Scopul prezentei legi este prevenirea și combaterea discriminării, precum și

asigurarea egalității tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în

sferele politică, economică, socială, culturală și alte sfere ale vieții, fără deosebire de

rasă, culoare, naționalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă,

dizabilitate, opinie, apartenență politică sau orice alt criteriu similar.”

12

„Prin noțiune de hârțuire se înțelege, orice comportament nedorit care conduce la

crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept

scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor stipulate de

prezenta lege.”

„Subiecți în domeniul discriminării sunt persoanele fizice și juridice din domeniul

public și privat;

„Consiliul are atribuția să examineze plângerile persoanelor care se consideră a fi

victime ale discriminării.”

„Plângerea cu privire la fapta de discriminare se prezintă Consiliului. Plângerea

trebuie să conțină o descriere a încălcării dreptului persoanei, momentul în care a

avut loc această încălcare, faptele și eventualele dovezi care susțin plângerea, numele

și adresa persoanei care o depune. Plângerea poate fi depusă la Consiliu în termen de

un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care se putea lua cunoștință de

săvârșirea ei.”

„Consiliul va respinge plângerea dacă aceasta:

a) nu conține datele de identificare a persoanei care a depus-o;

b) nu conține informația prevăzută la art. 13 alin. (2);

c) este o plângere repetată care nu conține informații și dovezi noi.”

„(2) La cererea Consiliului, persoanele juridice și persoanele fizice au obligația:

a) să pună la dispoziția sa copiile actelor solicitate necesare pentru soluționarea

plângerii;

b) să ofere informații și explicații verbale și, după caz, scrise, în legătură cu faptele

care formează obiectul plângerii.

(3) Toate datele, informațiile și documentele legate de acțiunile sau comportamentul

discriminatoriu la care se referă plângerea urmează să fie puse la dispoziția

Consiliului în termen de 10 zile. Neprezentarea nejustificată a informațiilor solicitate

de Consiliu se sancționează conform legislației în vigoare și este interpretată de

Consiliu în defavoarea persoanei care nu prezintă datele solicitate.”

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298/2012,

„Se declară inadmisibile plângerile care:

13

a) cad sub incidența art. 14 din Legea cu privire la asigurarea egalității;

b) au fost depuse cu încălcarea termenului de prescripție;

c) nu țin de competenta Consiliului;

d) au un obiect nefondat, prin raportare la domeniul de aplicare al Legii cu privire la

asigurarea egalității.”

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298/2012:

„Petiționarul sau, după caz, persoana interesată trebuie să prezinte fapte și eventuale

probe care susțin plângerea, iar reclamatului îi revine sarcina de a proba că faptele

nu constituie discriminare.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei din 30 septembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău a fost notificată în mod electronic recurentului, prin

intermediul e-mailului, în data de 04 octombrie 2022, iar decizia motivată la 08

decembrie 2022 (vol. I, f.d. 190, 194). Astfel, în speță, calea de atac în ordine de

recurs se consideră a fi demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea

de recurs a fost depusă electronic la 28 octombrie 2022, iar motivarea prezentată

Curții Supreme de Justiție la 23 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal

(vol. I, f.d. 191, 197-198, 199).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, la 22 iulie 2020,

Denis Russu, Victor Prigojnîi, Veaceslav Ișcenco și Oleg Timofti au depus la

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității o

plângere, întitulată „act de sesizare”, înregistrat la 24 iulie 2020 sub nr. 1192, prin

care au solicitat constatarea faptului discriminării dreptului inculpaților în cauză

penală cu nr. 02-1a-19941-26082016, ca deținuți în arest preventiv în izolator de

detenție la un proces echitabil, garantat de art. 16 și art. 20 din Constituție (vol. I,

f.d. 33-39, f.d.a. 1-8)

Denis Russu că plângerea sa a fost primită spre examinare. Totodată, Consiliul i-

a explicat că plângerea trebuie să conțină o descriere a încălcării dreptului

persoanei, momentul în care a avut loc această încălcare, faptele și eventualele

dovezi care susțin plângerea. Astfel, s-a solicitat următoarea informație susținută

de probele corespunzătoare:

14

- indicarea expresă a criteriului protejat (cu alte cuvinte motivul pentru care

administrația instituției penitenciare nu permis accesul la teleconferință)

și explicarea aplicabilității acestuia la circumstanțele descrise în plângere;

- definirea comparatorului aplicabil situației, și anume grupul de persoane

cu care se află în situații comparabile și/sau analogice, respectiv față de

care a fost tratat mai puțin favorabil;

- prezentarea cererilor despre care menționează în plângere, orice alte

informații sau probe pe care le consideră relevante pe caz (vol. I, f.d. 32,

f.d.a. 10).

11 august 2020, Denis Russu a expediat în adresa Consiliului plângere

(informația) suplimentară, care a fost înregistrată la 12 august 2020 sub nr. 1352,

invocând în calitate de criteriu protejat faptul că este victima jocurilor politice

între politicienii Renato Usatîi și Vladimir Plahotniuc, are opinie și poziție activă

expusă de nenumărate ori în public și în instanțele judecătorești, precum și a

prezentat alte probe suplimentare care dovedesc fapta discriminării în accesul la

justiție, îngrădirea accesului liber privind participarea la examinarea cauzei penale

prin intermediul teleconferinței la 10 iunie 2020, 07 iulie 2020 și 16 iulie 2020

(vol. I, f.d. , f.d.a. 18-19, 47-51, 52).

Dragomir a solicitat Administrației Naționale a Penitenciarelor eliberarea

explicațiilor din ce motiv pe data de 07 iulie 2020 și data de 16 iulie 2020, deținuții

Denis Russu, Veaceslav Ișcenco, Victor Pridorojnîi și Oleg Timofti nu au avut

acces la participarea prin intermediul teleconferinței la examinarea cauzei penale

nr. 1A-1700/16 la Curtea de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 19).

Națională a Penitenciarelor a comunicat avocatului Aliona Dragomir despre

faptul că, conform materialelor din dosarele personale ale deținuților și „Tabelului

nominal al persoanelor deținute planificate pentru escortare din 07 iulie 2020 și

16 iulie 2020”, deținuții au fost escortați în Secția de primire-predare a

Penitenciarului nr. 13 – Chișinău și urmau să fie escortați în sala de teleconferință

a penitenciarului. Potrivit raportului Secției pază și escortare a penitenciarului,

aceștia nu au avut acces în sala de teleconferință, din motiv că nu a fost efectuată

conexiunea din partea Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 18).

Națională a Penitenciarelor a informat avocatul Aliona Dragomir că procesul de

15

utilizare a aplicației de teleconferință la examinarea chestiunilor prevăzute de

art. 469, art. 476/1 și art. 473/2 din Codul de procedură penală, este reglementat

de prevederile Regulamentului privind desfășurarea ședințelor de judecată cu

utilizarea aplicației de videoconferință în instanțele judecătorești și instituțiile

penitenciare, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 189 sin 17 iulie 2019

și Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 301/18 din 30 iulie 2019

(vol. I, f.d. 17).

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a declarat

inadmisibilă plângerea depusă de Denis Russu (vol. I, f.d. 14-16, f.d.a. 61-63).

2020 în cauza nr. 159/20, Denis Russu și reprezentantul acestuia, avocatul Aliona

Dragomir, au înaintat în instanța de judecată prezenta acțiune în contencios

administrativ, solicitând anularea actului administrativ și obligarea examinării

plângerii (vol. I, f.d. 3-11, 41).

Chișinău, sediul Rîșcani, prin hotărârea din 11 noiembrie 2020 a respins acțiunea

depusă de Denis Russu și reprezentantul acestuia, avocatul Aliona Dragomir, ca

neîntemeiată (vol. I, f.d. 84, 95-100 recto-verso).

sale, Denis Russu nu a indicat și nici nu a prezentat careva probe, care ar

demonstra aplicabilitatea criteriilor la circumstanțele descrise în plângere.

Totodată, reclamantul nu a indicat comparatorul, și anume persoana sau grupul de

persoane cu care se află într-o situație comparabilă și/sau analogică, respectiv față

de care a fost tratat mai puțin favorabil.

de discriminare, în temeiul art. 13 alin. (2), art. 14 lit. b) din Legea cu privire la

asigurarea egalității nr. 121/2012, coroborat cu pct. 42 lit. a) din Regulamentul de

activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității, aprobat prin Legea nr. 298/2012, instanța a constatat asupra legalității

și temeiniciei deciziei din 11 septembrie 2020 emise de Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității pe cauza

nr. 158/20, prin care s-a declarat plângerea ca fiind inadmisibilă.

pasivitate a Consiliului la examinarea plângerii sale, or, potrivit pct. 56 din

Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

16

discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298/2012 și art. 19

alin. (1) din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121/2012, sarcina de a

institui o prezumție de discriminare revine petiționarului, sarcină care nu a fost

executată nici de reclamant, nici de avocatul acestuia la etapa procedurii

administrative în fața autorității.

din 30 septembrie 2022 a casat integral hotărârea din 28 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a admis acțiunea

depusă de Denis Russu, s-a anulat decizia din 11 septembrie 2020 emisă pe cauză

nr. 158/20 de către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității și s-a obligat Consiliul să examineze plângerea lui Denis

Russu depusă la 24 iulie 2020 (vol. I, f.d. 174, 175-189).

examinat plângerea depusă de Denis Russu, fără a desfășura o activitate

administrativă în vederea depistării și înlăturării tuturor circumstanțelor invocate

în cerere/plângere. Or, potrivit materialelor cauzei, Consiliul s-a limitat numai la

informația parvenită de la Denis Russu.

prevederile art. 13 din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai

2012 și pct. 56 din Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298/2012,

și anume că petiționarul Denis Russu trebuia să prezinte probe în confirmarea

faptelor pe care le-a indicat în plângere. Or, în sensul acestor norme legale,

plângerea trebuie să conțină o descriere a încălcării dreptului persoanei, momentul

în care a avut loc această încălcare, faptele și eventualele dovezi care susțin

plângerea, numele și adresa persoanei care o depune.

plângere cerințele de formă conform normelor legale, iar sarcina de a proba că

fapta în cauză nu constituie o discriminare revine persoanelor despre care se

presupune că au comis fapta discriminatorie, la caz fiind Administrația Națională

Penitenciarelor, cât și persoanele indicate în plângere.

este motivat, iar Consiliul a omis să-și argumenteze soluția de declarare a

inadmisibilități plângerii, fără o examinare obiectivă și certă a plângerii, în

vederea stabilirii tuturor circumstanțelor. Nerespectarea obligației de motivare a

17

actului administrativ duce la nulitatea deciziei acestuia, ca rezultat a nerespectării

procedurii de emitere a acesteia.

complet liberă în utilizarea dreptului discreționar, iar acțiunea administrativă

trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară cuvenită, or, conform art. 137

alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-

credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost

atribuit dreptul. Așa, la caz, Consiliu era obligat să-și exercite discreția, însă fără

erori discreționare.

de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, instanța de recurs constată că instanța de apel a interpretat și aplicat în

mod eronat legea, iar în consecință neîntemeiat a concluzionat că hotărârea primei

instanțe este greșită.

art. 12 și 13 din Legea nr. 121/2012, Consiliul este abilitat să examineze doar

acele plângeri care conțin suficiente indicii privind existența unei fapte de

discriminare, raportată la criteriile protejate expres prevăzute de lege (gen, rasă,

apartenență etnică, convingeri, etc.). Consiliul nu are competența de a cenzura

măsuri procesuale ale instanțelor de judecată sau de a se substitui acestora în

aprecierea respectării garanțiilor procedurale ale procesului penal.

administrarea procesului penal, inclusiv lipsa participării la ședințele de judecată

și neexaminarea cererilor de escortare, fără a indica în mod clar și convingător

existența unui tratament diferențiat în baza unui criteriu protejat de lege, în raport

cu un comparator relevant.

petiționarului oportunitatea de a-și concretiza plângerea printr-o scrisoare oficială

(nr. 03/1266 din 30 iulie 2020), solicitând expres indicarea criteriului interzis de

discriminare și a comparatorului (vol. I, f.d. 32, f.d.a. 10).

oferit clarificările necesare, indicând drept „criteriu protejat” faptul că ar fi

victimă a jocurilor politice dintre anumite persoane publice și că are opinii politice

exprimate public. Cu toate acestea, nu a prezentat niciun material probator care să

sprijine afirmațiile sale, nici nu a demonstrat aplicabilitatea acestor aspecte la

18

circumstanțele concrete invocate. Denis Russu nu a identificat clar un grup de

persoane aflate într-o situație comparabilă, față de care să fi fost tratat defavorabil.

prevăzute de lege, solicitând completarea plângerii și oferind reclamantului

oportunitatea de a susține cu probe faptele invocate. Iar, în lipsa unor indicii

rezonabile privind existența unei fapte de discriminare și în lipsa completării

corespunzătoare a plângerii, Consiliul era în drept să declare cauza inadmisibilă,

în conformitate cu art. 13 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 121/2012.

examinări eficiente a pretinsei discriminări, petiționarul are obligația de a respecta

anumite condiții esențiale de conținut atunci când formulează o sesizare. Prin

urmare, sesizarea trebuie să indice în mod expres criteriul protejat pe care se

întemeiază plângerea – respectiv motivul pentru care se consideră că i-a fost

restricționat un drept sau a fost tratat mai puțin favorabil de către administrația

instituției penitenciare.

identifica dacă faptele prezentate de petiționar intră în sfera de aplicare a normelor

care interzic discriminarea. În lipsa indicării unui criteriu protejat (precum rasa,

sexul, vârsta, apartenența etnică, orientarea politică, convingerile religioase,

statutul social, dizabilitatea, orientarea sexuală etc.), autoritatea nu poate evalua

existența unei diferențe de tratament susceptibile de a constitui o discriminare

contrară prevederilor legale sau constituționale.

protejat invocat se aplică în circumstanțele concrete descrise în sesizare. Aceasta

presupune nu doar menționarea criteriului, ci și argumentarea în ce mod

apartenența sa la un anumit grup (protejabil) a determinat sau influențat măsura

administrativă contestată, în speță, neparticiparea sa prin teleconferință la

ședințele de judecată.

presupune identificarea unui comparator pertinent, adică a unui grup de persoane

aflate într-o situație comparabilă ori analogică, față de care petiționarul susține că

a fost tratat mai puțin favorabil. În speță, petiționarul trebuie să indice dacă alte

persoane deținute, aflate în condiții similare (de exemplu, în ceea ce privește

regimul de detenție, statutul procesual, natura demersului juridic în care se solicita

teleconferința, în aceleași perioade de timp), au beneficiat de un tratament mai

favorabil din partea administrației penitenciare și a Curții de Apel Chișinău.

19

caracterului diferențiat al tratamentului aplicat față de acesta, nu poate fi realizată

o evaluare completă a pretinsei discriminări, întrucât analiza presupune existența

unui termen real de comparație.

(indicarea expresă a criteriului protejat pe care se bazează plângerea; explicarea

modului de aplicare a acestui criteriu în raport cu faptele concrete ale cauzei;

definirea unui comparator relevant, aflat într-o situație similară sau comparabilă;

demonstrarea unui tratament mai puțin favorabil față de acest comparator) putea

fi declanșată o analiză substanțială privind existența unei discriminări. În lipsa lor,

sesizarea este inadmisibilă sau vădit neîntemeiată, deoarece nu conține elementele

minime care să permită o examinare efectivă a pretinsei încălcări.

internaționale în materie de discriminare, simpla neasigurare a participării la o

ședință de judecată (din motive tehnice, logistice sau de organizare procesuală),

în lipsa unui indiciu clar de tratament diferențiat, nu constituie, prin ea însăși,

discriminare.

D.H. și alții c. Republica Cehă, 2007), pentru a stabili existența unei discriminări,

trebuie să existe un tratament diferențiat în condiții similare și în baza unui criteriu

protejat de lege. Astfel, simpla invocare a unor interese politice generale sau a

unor probleme sistemice nu echivalează cu o discriminare în sensul art. 1 din

Legea nr. 121/2012.

a reușit să instituie prezumția de discriminare în sensul legii, raportat la un criteriu

protejat și la un tratament diferențiat față de un comparator definit în mod clar.

Iar, în lipsa acestor elemente fundamentale, plângerea sa nu putea fi calificată

drept admisibilă, întrucât nu conținea datele minime necesare pentru declanșarea

unei examinări în fond de către Consiliu.

discreționar, de apreciere și în baza probatoriului disponibil, a concluzionat că

plângerea lui Denis Russu urmează a fi declarată inadmisibilă, în temeiul art. 13

alin. (2) din Legea nr. 121/2012 și pct. 56 din Regulamentul de activitate al

Consiliului, întrucât petiționarul nu a demonstrat existența unei legături de

cauzalitate între circumstanțele sale individuale și presupusul criteriu protejat

invocat post-factum, fără susținere convingătoare.

20

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel a dat o

interpretare și apreciere eronată normelor de drept material, iar, în consecință,

neîntemeiat a conchis că hotărârea primei instanțe este greșită și urmează a fi

casată.

interpretarea și aplicarea eronată a normelor legii materiale, iar prima instanță a

judecat multiaspectual cauza și a dat o apreciere corectă raporturilor juridico-

publice litigioase, prin prisma unei interpretări corecte a legii materiale aplicabile

speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

necesității admiterii recursului depus de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, casării integrale a deciziei din 30 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău și menținerii hotărârii din 28 mai 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității.

Casează integral decizia din 30 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

și menține hotărârea din 28 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în

cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Denis Russu împotriva Consiliul pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, cu participarea terților Administrația

Națională a Penitenciarelor, Victor Prigojnîi, Veaceslav Ișcenco și Oleg Timofti,

cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea examinării plângerii.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

21