3ra-913/23 — anularea actului administrativ

3ra-913/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru

egalitate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Penitenciarul nr. 12-Bender și Administrația Națională a

Penitenciarelor împotriva Consiliului pentru egalitate, terț Octavian Șchiopu,

cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 10 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-913/23

NR. PIGD 2-21089577-01-3ra-06092023)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 (în vigoare până

la 1 septembrie 2023) Cod administrativ. Dezacordul recurentei cu aprecierea

de drept a instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei

contestate.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. C. Guzun,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, I. Dutca, E. Palanciuc

23 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Consiliul pentru egalitate

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității (Consiliul pentru egalitate), solicitând

anularea deciziei nr. 293/20 din 23 martie 2021.

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 293/20 din

23 martie 2021, s-a decis că faptele examinate constituie discriminare în

formă de neapartenență la grup informal, fiind privilegiați unii deținuți în

participarea la aceleași activități recreative (plimbări suplimentare în curtea

penitenciarului și accesul la sala de sport amenajată la etajul 2); că există un

grup informal în mediul carceral în Penitenciarul nr. 12-Bender; a

recomandat administrației Penitenciarului nr. 12-Bender de a repune

petiționarul în beneficiul creat și a tuturor celorlalți deținuți din situație

similară cu cea a petiționarului, de a asigura acestora participarea la aceleași

activități recreative (plimbări suplimentare în curtea penitenciarului și

accesul la sala de sport amenajată la etajul 2).

12-Bender a depus cerere prealabilă, iar prin decizia Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, cererea

prealabilă a fost respinsă.

ilegală și neîntemeiată, urmând a fi anulată.

Chișinău din 27 decembrie 2005, Octavian Șchiopu a fost recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (3) lit. d), i), art. 188

alin. (2) lit. d), e), art. 186 alin. (2) lit. a), c), d) Cod penal, și în baza art. 84

alin. (1) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa definitive sub formă de

închisoare pe un termen de 30 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

1

retroactivitatea legii penale noi: acțiunile lui Octavian Șchiopu au fost

reîncadrate din prevederile art. 186 alin. (2) lit. a), c), d) în prevederile art.

186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, prevederile art. 145 alin. (3) lit. d), i) Cod

penal în prevederile art. 145 alin. (2) lit. e), k) Cod penal și i s-a stabilit

pedeapsa definitivă – 25 ani închisoare cu ispășirea pedepsei penale în

penitenciar de tip închis.

2021, a fost aplicat art. 385 alin. (5) și art. 4734 alin. (4) Cod de procedură

penală, fiindu-i redus din termenul executării pedepsei 1218 zile și acordată

despăgubire bănească în sumă de 600 lei, astfel că sfârșitul termenului

executării pedepsei condamnatului Octavian Șchiopu este la 28 august 2026.

un grup din Penitenciarul nr. 12-Bender sunt privilegiați în anumite activități,

față de restul populației carcerale, or, Octavian Șchiopu și-a manifestat

dezacordul cu escortarea acestuia în sala de sport de la nivelul II, din secția

deținuților la regim comun și ieșirea la aer liber împreună cu deținuții de la

regim comun la activitățile educative organizate în ograda Penitenciarului nr.

12- Bender, în zona de regim.

acordării deținutului Octavian Șchiopu a plimbărilor în conformitate cu

Codul de executare și Regulile penitenciare europene, de cel puțin o oră în

zi, fapt invocat în partea descriptivă a deciziei Consiliului.

amplasat o bară fixă de tracțiune de plimbare (boxa de plimbare) nr. 1 a

deținuților pentru exerciții fizice în aer liber. Au fost amplasate mai multe

bare fixe de tracțiune în mai multe curți de plimbare a deținuților. Totodată,

Penitenciarul nr. 12-Bender dispune de o sală dotată cu masă de tenis, fapt

confirmat prin materialele foto prezentate și ale curții de plimbare nr. 1 și a

sălii de tenis. La postul nr. 8 al blocului de regim nr. 1, la nivelul II, unde se

află secția deținuților la regim comun de detenție, este amplasată de asemenea

o sală de sport, pe care deținuții, la permisiunea administrației penitenciarului

au dotat-o cu cele permise.

care se află în blocul de regim nr. 1 al postului nr. 10, la nivelul IV, solicită

frecventarea sălii de sport de la postul nr. 8 al blocului de regim nr. 1, la

nivelul II, unde se află secția celor deținuți la regim comun de detenție,

administrația Penitenciarului nr. 12-Bender pentru a-i acorda posibilitatea

deținutului de a frecventa sala de sport solicitată prin cerere, a întocmit

2

talonul de transfer al deținutului Octavian Șchiopu conform regimurilor de

detenție, fiindu-i propus de a fi transferat în celula nr. 25 care se află la etajul

II, unde este secția cu regim comun, din considerentul insuficienței

angajaților penitenciarului care își desfășoară activitățile de serviciu, deseori

la mai multe funcții de post. Transferul nefiind posibil de a fi realizat din

motiv că condamnatul a refuzat prin cerere, indicând că nu dorește să

efectueze plimbări împreună cu deținuții de la regim comun și nu dorește să

se dețină cu condamnați care susțin tradiții hoțești, nefiind prezentate careva

dovezi care ar putea prezuma cele relatate. De asemenea, deținutul Octavian

Șchiopu invocă într-o cerere precum că propunerea din partea administrației

de a se deține în secția de regim comun, dar cu ușa închisă, în caz că are

probleme careva din deținuți se refuză, comunicând că condamnații de la acel

etaj, cu care nu comunică și nici nu dorește să comunice, nu vor fi de acord

ca el să se dețină cu ușa închisă, indicând că se va revolta masa deținuților,

fapt ce nu este probat, deși Consiliul accentuează faptul că sarcina probei

trece la reclamant atunci când petiționarul prezintă dovezi prin care se poate

prezuma că a existat un tratament discriminatoriu.

subculturi criminale în Penitenciarul nr. 12-Bender, a remarcat că

administrația instituției penitenciare nu favorizează existența căreiva

subculturi criminale, deținuții sunt informați să aducă la cunoștința

administrației despre fiecare caz în parte; condamnații pot adresa diverse

plângeri în orice organe de drept ale statului, pentru a fi stabilită vinovăția și

a stopa efectele negative cu care se confruntă deținuții care se consideră lezați

în drepturile lor.

Șchiopu anterior s-a deținut în secția cu regim comun în perioadele 08 august

2012 – 07 octombrie 2013 și 03 decembrie 2013 – 23 aprilie 2017, iar refuzul

de a se deține în continuare este unul neîntemeiat, însoțit de declarații

aberante.

administrațiile penitenciarelor acceptă tacit și tolerează o subcultură

criminală, ce anterior a constatat-o printr-o decizie din 31 decembrie 2020,

pe cauza 239/20, a indicat că, cauza examinată anterior nu se referă la

Penitenciarul nr. 12- Bender, fiind o expunere generală asupra tuturor

instituțiilor penitenciare, fapt care demonstrează că Consiliul a raportat

decizia primită pe o cauză dintr-o altă instituție penitenciară, asupra tuturor

instituțiilor, fără a examina sub toate aspectele probele prezentate de

Penitenciarul nr. 12-Bender, în raport cu cele expuse de deținut. Totodată, a

menționat că bazându-ne pe faptul că conform rapoartelor CPT, cât și a

3

deciziilor CtEDO, Penitenciarul nr. 12-Bender până în prezent nu a fost

recunoscut ca un penitenciar cu condiții inumane și degradante și nu a fost

stabilită de nici un organ competent faptul existenței căreiva subculturi

criminale în Penitenciarul nr. 12-Bender.

Penitenciarul nr. 12- Bender, și anume, caracteristica deținutului Octavian

Șchiopu aprobată de Comisia Penitenciarului la 11 iunie 2020 cu calificativul

„nesatisfăcător”, unde la compartimentul „respectarea regimului de detenție”

este indicat faptul că acesta nu respectă regimul de detenție, față de

administrația penitenciarului are o atitudine indiferentă, păstrează obiecte

interzise, a avut conflict cu alți deținuți, concluzie prezumată drept o

necesitate de a acorda o protecție sporită a vieții și sănătății deținutului

Octavian Șchiopu în raport cu alți deținuți.

existența unui tratament discriminatoriu, or, materialele acumulate ulterior

emiterii deciziei Consiliului referitor la recomandările primite de la acesta,

demonstrează încă o dată că deținutul Octavian Șchiopu induce în eroare

autoritățile, fără a prezenta careva dovezi.

penitenciare din 20 aprilie 2021 și 21 aprilie 2021, deținutului Octavian

Șchiopu i-a fost propus să se ducă la plimbare în curtea de plimbare nr. 1,

unde este amplasată bara fixă, dar condamnatul a refuzat. Totodată, conform

fișei de plimbare din 09 aprilie 2021, este vizibil că din celula nr. 48, unde se

dețin 2 condamnați, unul dintre ai este Octavian Șchiopu, au fost la plimbare

la orele 10:00-11:00, în curtea de plimbare nr. 1 care este dotată cu bară fixă.

Din explicațiile condamnatului Octavian Șchiopu, care anterior s-a deținut în

secția de regim comun, este vădit faptul că deținutul solicită careva beneficii

și nicidecum drepturi, cunoscând cu certitudine că în momentul când este

documentat, el nu va refuza solicitarea anterioară, indicând alte motive,

indicând în cererea sa că nu mai dorește să frecventeze sala de forță de la

nivelul II.

criterii pe baza cărora a fost discriminat Octavian Șchiopu, astfel că în opinia

reclamantei, decizia contestată este neîntemeiată.

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (Consiliul pentru egalitate),

solicitând anularea deciziei nr. 293/20 din 23 martie 2021.

4

indicat că, prin decizia Consiliului nr. 293/20 din 23 martie 2021, s-a decis

că faptele examinate constituie discriminare în mediul carceral pe criteriul de

statut social (neapartenența la grup informal); în vederea repunerii

petiționarului în beneficiul creat și a tuturor celorlalți deținuți din

Penitenciarul nr. 12-Bender de a asigura acestora participarea la aceleași

activități recreative (aici plimbări suplimentare în curtea penitenciarului și

accesul la sala de sport amenajată la etajul 2); în vederea prevenirii situațiilor

similare pe viitor, a recomandat Administrației Naționale a Penitenciarelor să

elaboreze și să implementeze fără întârziere un plan de acțiuni pentru

eradicarea fenomenului subculturii criminale în instituțiile penitenciare.

293/20 din 23 martie 2021, urmează a fi anulată, menționând că,

Penitenciarul nr. 12-Bender este penitenciar de tip închis pentru deținerea

condamnaților majori de sex masculin cu crearea suplimentară a unui sector

izolator de urmărire penală, un sector de tip semiînchis și un sector de tip

deschis.

ținut cont de toate circumstanțele reale necesare pentru soluționarea justă a

plângerii înaintate de către Octavian Șchiopu. Astfel, în decizia emisă s-a

făcut referire la raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și

Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante din 28 ianuarie 2020

– 07 februarie 2020, însă, acest raport nu este relevant, deoarece, experții au

fost în vizită la penitenciarele din Taraclia, Cahul și Chișinău, dar nu la

penitenciarul din Bender.

Penitenciarul nr. 12-Bender și Administrația Națională a Penitenciarelor, or,

din acestea rezultă că deținutului Octavian Șchiopu i se asigură toate

condițiile de detenție, inclusiv cel de acces la plimbări la aer liber pentru

efectuarea exercițiilor fizice, în zona stabilită de către administrația instituției

penitenciare, conform prevederilor legale, fapt confirmat prin planșa

fotografică anexată la materialele cauzei.

Octavian Șchiopu rezultă justificarea imposibilității acordării privilegiilor

vizate prin scopul de a nu expune la risc viața și sănătatea deținuților care

refuză să se expună și să facă parte din ierarhia subculturii criminale din

mediul carceral, or, pe parcursul examinării plângerii, o asemenea poziție nu

a fost redată/confirmată de reprezentantul Penitenciarului nr. 12-Bender, or,

instituția penitenciară, conform prevederilor legislației în vigoare, are

5

obligația de a asigura deținerea separată a condamnaților, condițiile minime

de detenție, precum și protecția vieții și sănătății acestora, mai mult decât atât

că conform prevederilor pct. 90 din Statutul executării pedepsei de către

condamnați, acestora le este interzisă săvârșirea acțiunilor care amenință

viața și sănătatea personală, precum și viața și sănătatea altor persoane.

sunt privilegiați prin acordarea unor plimbări suplimentare în incinta ogrăzii

penitenciarului, în limitele stabilite de către administrația penitenciarului, nu

au fost probate și justificare, mai mult decât atât că în cadrul ședințelor de

examinare a plângerii reprezentantul reclamantului a indicat că ograda

penitenciarului nu este un spațiu pentru plimbările condamnaților și nici nu

sunt stabilite careva limite, iar plimbările se organizează conform unui grafic

mobil aprobat de conducerea instituției, astfel încât spațiile să fie utilizate de

toți deținuții în așa fel ca să nu fie suprasolicitate și să se asigure separarea

condamnaților conform criteriilor prevăzute de lege.

constatării existenței la un grup al subculturii criminale, precum și a faptului

existenței unor măsuri de interzicere generală de a se folosi beneficiile

acordate din partea administrației instituției penitenciare unde se deține

condamnatul Octavian Șchiopu, or, când sunt stabilite asemenea situații /

circumstanțe, Consiliul urmează să facă trimitere la un anumit suport

factologic, la un anumit probatoriu, care ar confirma constatările acestuia,

respectiv, la caz se atestă lipsa unor astfel de probe, fapt ce denotă, în opinia

reclamantei, o examinare superficială, precum și parțialitatea Consiliului.

Rîșcani, s-a conexat într-un singur proces, cauza de contencios administrativ

la cererea de chemare în judecată depusă în ordinea contenciosului

administrativ de Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității, terț Octavian Șchiopu, privind anularea actului administrativ, la

cauza la cererea de chemare în judecată depusă în ordinea contenciosului

administrativ de Penitenciarul nr. 12-Bender împotriva Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, terț Octavian

Șchiopu, privind anularea actului administrativ.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis acțiunea. S-a anulat decizia Consiliului pentru Prevenirea

6

și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (Consiliului pentru

egalitate) din 23 martie 2021, în cauza 293/20, ca fiind ilegală.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea ei, cu emiterea unei hotărâri noi

prin care să fie respinse acțiunile depuse de Administrația Națională a

Penitenciarelor și Penitenciarul nr. 12-Bender.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Consiliul Pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității împotriva hotărârii din 19 aprilie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

instanțe, este una legală și întemeiată, iar argumentele apelului sunt

declarative și nu aduc elemente noi sau fundamentate pentru a justifica

casarea hotărârii.

Administrația Națională a Penitenciarelor, au respectat termenul legal pentru

depunerea acțiunii. Deși apelantul, a susținut că acțiunile au fost tardive,

instanța a verificat și a concluzionat că acțiunile au fost depuse în termen,

după primirea răspunsurilor la cererile prealabile. Astfel, a respins acest

argument invocat în apel.

faptul că Octavian Șchiopu a fost discriminat pe criteriul neapartenenței la un

grup informal. Consiliul a susținut că deținuții din Penitenciarul nr. 12-

Bender sunt tratați diferit în funcție de apartenența la grupuri informale, dar

instanța a constatat că, Consiliul nu a prezentat suficiente probe care să

demonstreze această discriminare. În plus, documentele și fotografiile

prezentate de penitenciar au arătat că toți deținuții beneficiază de condiții

similare, inclusiv plimbări și acces la sala de sport.

la sala de sport și la alte facilități, însă acesta a refuzat transferul în zona unde

se află deținuții care beneficiază de aceste facilități. În plus, refuzul său de a

se amesteca cu deținuți din regimul comun a fost respectat, ceea ce a limitat

accesul la anumite facilități, dar nu a fost considerat o formă de discriminare.

7

Bender există o subcultură criminală care favorizează un grup de deținuți,

instanța a constatat că nu au fost prezentate dovezi clare care să demonstreze

această afirmație. Mai mult, rapoartele și constatările privind condițiile din

penitenciarele din Moldova nu au relevat existența unor probleme legate de

condiții inumane sau degradante în Penitenciarul nr. 12-Bender.

neapartenența la un grup informal constituie un criteriu protejat în baza Legii

cu privire la asigurarea egalității. Deși Consiliul a susținut că acest criteriu

poate fi încadrat în expresia „orice alt criteriu similar” din legislația privind

nediscriminarea, instanța a considerat că nu există dovezi clare care să susțină

acest argument în contextul cazului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

nemotivat împotriva deciziei din 10 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

motivată, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel și

emiterea unei decizii noi prin care acțiunile să fie respinse integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

aspecte de procedură, cât și de fond. În special, Consiliul a subliniat că

instanțele au interpretat eronat normele juridice aplicabile, inclusiv

dispozițiile privind termenul de contestare a deciziilor administrative și

necesitatea respectării procedurii prealabile.

reclamanții ar fi trebuit să respecte procedura prealabilă și să depună cererea

în instanță doar după expirarea termenului legal prevăzut de Codul

administrativ.

intimați ar fi trebuit să ducă la inadmisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ.

constatarea discriminării în mediul carceral, bazată pe neapartenența la un

grup informal.

8

existența unui tratament mai puțin favorabil față de petiționarul Octavian

Șchiopu, comparativ cu alți deținuți.

care demonstrează existența unei subculturi criminale în Penitenciarul nr. 12-

Bender. Or, Consiliul a prezentat dovezi și rapoarte care confirmă acest

fenomen, inclusiv constatări ale Comitetului European pentru Prevenirea

Torturii.

POZIȚIA INTIMATULUI

12-Bender a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârilor

contestate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1

septembrie 2023. ”

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

2023) prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

vigoare la data declarării recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

9

septembrie 2023) prevede:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu

poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus

de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde

cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și

recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

dispozitivul deciziei contestate cu recurs a fost notificat Consiliului pentru

egalitate, în mod electronic, la 20 mai 2023 (f.d.174).

2023 (f.d.178).

împotriva deciziei din 10 mai 2023, Consiliul pentru egalitate a respectat

prevederile art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului).

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii.

10

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să

le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului

și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie

să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

11

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Consiliul pentru egalitate.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12