2ra-423/24 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei pentru întretinerea copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei pentru întretinerea copiilor minori
- Temei legal
- recursurile nu se incadreaza in temeiurile prevazute la art.432 alin.1 CPC.
2ra-423/24 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei pentru întretinerea copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Pușcașu Tatiana,
reprezentată de avocatul Sandu Serghei și Pușcașu Eugeniu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Pușcașu Tatiana împotriva lui Pușcașu Eugeniu, intervenient accesoriu Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Buiucani, mun. Chișinău cu privire
la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei
pentru întreținerea copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată, și la
acțiunea reconvențională depusă de Pușcașu Eugeniu împotriva Tatianei
Pușcașu, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sect. Buiucani, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea
domiciliului copiilor minori,
împotriva deciziei din 30 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a admis apelul declarat de Pușcașu Eugeniu, reprezentat de avocatul
Lungu Alexandru și modificată hotărârea din 10 februarie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru prin micșorarea cuantumului pensiei pentru întreținerea
copiilor minori,
(Dosarul nr. 2ra-423/24
NR. PIGD 2-22073562-01-2ra-03042024)
Recursurile declarate după 01 septembrie 2023.
Recursurile nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de
procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023).
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Muruianu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai)
21 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursurilor declarate de
Pușcașu Tatiana, reprezentată de avocatul Sandu Serghei și Pușcașu Eugeniu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 mai 2022, Pușcașu Tatiana a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Pușcașu Eugeniu, intervenient accesoriu Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sect. Buiucani, mun. Chișinău cu privire la
desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei
pentru întreținerea copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată.
În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că la ***** a încheiat
căsătoria cu Pușcașu Eugeniu, la Oficiul de Stare Civilă mun. Chișinău,
înregistrată în Registrul de stare civilă cu nr.***** din *****.
Din căsătoria lor s-au născut 5 copii: ***** (născută la *****);
***** (născut la *****); ***** (născut la *****); ***** (născută la *****);
***** (născut la *****).
Căsnicia cu pârâtul a eșuat, deseori erau certuri, nu puteau soluționa
de comun acord problemele apărute. Până la moment a încercat să mențină
familia, sperând că va reveni la normal, însă nu s-a soldat cu succes. Primordial
pentru reclamantă sunt interesele copiilor, dorind ca aceștia să fie crescuți și
educați în armonie, în familie. A discutat problema desfacerii căsătoriei de mai
multe ori cu pârâtul, dar nu s-a ajuns la un numitor comun. La moment, împreună
cu copiii, nu locuiesc cu pârâtul, nu duc o gospodărie comună și nu întreține
niciun fel de relații cu ultimul. Nenumăratele încercări de a păstra familia s-au
finalizat cu eșec, ceea ce denotă că aceasta s-a destrămat definitiv și nu mai
necesită a fi menținută în continuare, fără a acorda un termen de împăcare.
În privința stabilirii domiciliului copiilor, educării și întreținerii
comune a acestora, nu a ajuns la un acord cu pârâtul, din care considerente cere
ca domiciliul copiilor să fie stabilit împreună cu ea la domiciliul său, fără a crea
pârâtului impedimente la întrevedere.
Reclamanta a notat că dispune de condiții suficiente și adecvate de
trai, de posibilități corespunzătoare pentru creștere, dezvoltare și educație a
copiilor săi. Mai mult ca atât, copii sunt strâns atașați de dânsa. Afară de acesta,
pensia de întreținere a copiilor minori urmează să fie încasată în beneficiul său
din contul pârâtului Pușcașu Eugeniu, care până la momentul adresării în
1
judecată participa insuficient la întreținerea copiilor. Cuantumul pensiei să fie
stabilită în mărime fixă de ***** de lei, pentru fiecare copil, întrucât pârâtul are
venituri fluctuabile și destul de impunătoare lunare, activând în domeniul
construcțiilor și instalarea sistemelor de climatizare.
În prezent minimul de existență pentru un copil minor variază între
1739,50 de lei și 2261,50 de lei.
Până la moment din sursele familiei se cheltuiau pentru întreținerea
copiilor în jur de ***** de lei.
La 30 noiembrie 2021, a expediat în adresa lui Pușcașu Eugeniu o
cerere (acord) privind stabilirea domiciliului copiilor, plata lunară pentru
întreținerea copiilor, partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie și
alte chestiuni.
Referitor la partajarea averii încearcă împreună cu pârâtul să
soluționează pe cale extrajudiciară.
În contextul enunțat, Pușcașu Tatiana a solicitat admiterea acțiunii,
desfacerea căsătoriei încheiate cu Pușcașu Eugeniu la ****, la Oficiul de Stare
Civilă mun. Chișinău, înregistrată cu nr.*****; stabilirea domiciliului copiilor
minori ***** (născută la *****); ***** (născut la *****); ***** (născut la
*****); ***** (născută la *****); ***** (născut la *****) împreună cu mama
Pușcașu Tatiana; încasarea din contul lui Pușcașu Eugeniu în beneficiul său
pensia de întreținere pentru copiii minori în mărime fixă de ***** de lei lunar
pentru fiecare copil, începând cu data adresării în judecată – până la atingerea
majoratului copiilor, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
La 25 octombrie 2022, Pușcașu Eugeniu a depus acțiune
reconvențională împotriva Tatianei Pușcașu, intervenient accesoriu Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Buiucani, mun. Chișinău cu privire
la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor minori.
În susținerea acțiunii reconvenționale Pușcașu Eugeniu a indicat că
Tatiana Pușcașu s-a adresat în judecată cu acțiunea inițială, prin care a solicitat
desfacerea căsătoriei lor, stabilirea domiciliului copiilor lor comuni împreună cu
dânsa și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de ***** de
lei lunar pentru fiecare copil, în total ***** de lei.
Prin acțiunea reconvențională Pușcașu Eugeniu solicită
determinarea domiciliului copiilor comuni cu Pușcașu Tatiana în altă modalitate
și anume: 3 copii mai mari *****, ***** și ***** să locuiască împreună cu
dânsul, iar cei 2 copii cu vârste mai mici ***** și ***** împreună cu mama
Pușcașu Tatiana, or, admiterea acestei pretenții ar exclude necesitatea încasării
pensiei de întreținere pentru copii.
Prin Avizul Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor
Copilului sect. Buiucani, mun. Chișinău au fost examinate condițiile de trai în
casa de locuit amplasată *****, cu suprafața de ***** m.p., iar suprafața
2
locativă de ***** m.p., ce aparține părinților săi, buneii copiilor, unde este
stabilit domiciliului său, cât și a copiilor.
La moment, în casa menționată locuiește doar reclamantul, pe când
Tatiana Pușcașu cu copii locuiesc în apartamentul situat în *****, cu suprafața
de ***** m.p.
Consideră Pușcașu Eugeniu că domiciliul copiilor comuni nu poate
fi stabilit cu Pușcașu Tatiana într-un apartament cu suprafața totală doar de
***** m.p., care de fapt suprafața locuibilă este de ***** m.p., dar împreună cu
dânsul, care dispune de condiții mai bune de trai decât pârâta, cu atât mai mult,
casa de locuit este amplasată la sol cu o suprafață totală de ***** m.p., iar cea
locuibilă de ***** m.p.
Reieșind din interesul superior al copiilor, consideră Pușcașu
Eugeniu că cel mai oportun este ca copii mai mari să locuiască împreună cu tatăl
Pușcașu Eugeniu, iar cei cu vârste mai mici împreună cu mama Pușcașu Tatiana.
Pe lângă acestea, copilul minor ***** deja a atins vârsta de *****
ani, și ținând cont de prevederile art.63 alin.(11) din Codul familiei, urmează să
se ia în considerare alegerea acesteia cu care dintre părinți vrea să locuiască.
Mai mult ca atât, pârâta Pușcașu Tatiana nu activează în câmpul
muncii. La depunerea acțiunii, ultima a sustras bunuri și mijloace bănești din
firma „*****” SRL, ștampila, actele contabile, din care considerente s-a adresat
la poliție cu plângere.
În viziunea lui Pușcașu Eugeniu este evident faptul că Pușcașu
Tatiana nu dispune de condiții de trai și venituri suficiente lunare pentru a
întreține și a educa copii lor comuni.
În contextul enunțat Pușcașu Eugeniu a solicitat admiterea acțiunii
reconvenționale, desfacerea căsătoriei încheiate cu Pușcașu Tatiana, stabilirea
domiciliului copiilor minori: ***** (născută la *****); ***** (născut la *****);
***** (născut la *****) împreună cu tatăl Pușcașu Eugeniu, iar a copiilor minori
***** (născută la *****) și ***** (născut la *****) împreună cu mama Pușcașu
Tatiana.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 10 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost admisă integral acțiunea inițială depusă de Pușcașu Tatiana. A fost
desfăcută căsătoria încheiat între Pușcașu Eugeniu și Pușcașu (*****) Tatiana la
*****, înregistrată la OSC mun. Chișinău sub nr.*****. Taxa de stat pentru
eliberarea certificatului de divorț în cuantum de 1000 %, adică în sumă de 200
de lei s-a încasat din contul lui Pușcașu Eugeniu și Pușcașu Tatiana, proporțional,
a câte 100 de lei de la fiecare. S-a stabilit domiciliul copiilor minori: *****
(născută la *****); ***** (născut la *****); ***** (născut la *****); *****
3
(născută la *****); ***** (născut la *****) împreună cu mama Pușcașu Tatiana.
S-a încasat din contul lui Pușcașu Eugeniu în beneficiul Tatianei Pușcașu pensia
de întreținere pentru copii minori *****, *****, *****, ***** și ***** în
mărime de ***** de lei lunar pentru fiecare copil în parte, urmând a fi încasată
din 25 mai 2022 – până la atingerea majoratului copiilor. S-a încasat din contul
lui Pușcașu Eugeniu în beneficiul Tatianei Pușcașu cheltuielile de judecată în
sumă de 140 de lei taxa de stat și 6000 de lei cheltuieli de asistență juridică. S-a
respins acțiunea reconvențională depusă de Pușcașu Eugeniu ca neîntemeiată.
Prima instanță a motivat hotărârea referitor la determinarea
domiciliului, constatând că locul de trai al copiilor minori: *****, *****, *****,
***** și *****, la moment se află la domiciliul mamei, iar pârâtul Pușcașu
Eugeniu prin acțiunea reconvențională a fost de acord parțial cu stabilirea
domiciliului a 2 copii minori ***** și ***** împreună cu mama Pușcașu
Tatiana, pe când în privința copiilor *****, ***** și ***** împreună cu tatăl
Pușcașu Eugeniu.
La acest aspect, prima instanță a făcut trimitere la prevederile art.63
din Codul familiei, potrivit cărora dacă lipsește acordul părinților cu privire la
stabilirea domiciliului copilului, iar copilul care a împlinit vârsta de 14 ani refuză
să aleagă cu care părinte vrea să locuiască, domiciliul minorului se stabilește de
către instanța de judecată, ținând cont de interesele și opinia copilului, în
conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate. În acest caz, instanța
judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului față de fiecare dintre
părinți, față de frați și surori, vârsta copilului, calitățile morale ale părinților,
relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea
condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și
regimul de lucru, condițiile de trai etc.).
Prima instanță a reținut că pentru a stabili unde va fi locuința
minorilor urmează să se fundamenteze pe principiul interesului superior al
acestuia, așa cum este reglementat la art.2 din Legea privind drepturile copilului
nr.338 din 15.12.1994, aplicând criteriile legale arătate supra și în baza avizului
autorității tutelare teritoriale în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiecăruia
dintre părinți.
Instanța de fond a subliniat că potrivit avizelor Direcției Generale
pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani cu privire la situația
copiilor nr.243 din 25.08.2022 și repetat din 02.02.2023, s-a concluzionat
nesusținerea determinării locului de trai al copiilor cu tata, or, relațiile
interpersonale între mamă și copii este foarte bună, afectuoasă și prietenoasă,
ultima dispunând de condiții necesare pentru creșterea și îngrijirea copiilor.
La fel, comisia ATL Durlești a Primăriei Durlești în ancheta socială
nr.03/23 din 05.01.2023 a considerat că copiii nu se află în situație de risc cu
mama lor, este o mamă grijulie, dispune de condiții optime și foarte bune de trai,
4
pentru creșterea, dezvoltarea și educația copiilor săi minori, susținând
determinarea locului de trai al copiilor cu ea.
Prima instanță a considerat irelevante argumentele reprezentantului
pârâtului precum că nu poate fi stabilit domiciliul a 5 copii minori cu mama din
considerentul unui apartament cu suprafața mică și neangajarea ei în câmpul
muncii, întrucât sunt declarative și vin în contradicție cu concluziile organului
de tutelă.
Distinct, prima instanță a subliniat că cauzele ce stau la temelia
litigiului și anume, actele de violență în această familie și cel privind persoana
agresorului familial. Or, probele arătate, în dovadă, de către reprezentantul
reclamantului arată cert, că în privința pârâtului Pușcașu Eugeniu, ca agresor, la
20.07.2022 și 29.07.2022 au fost eliberate ordonanțe de protecție victimei
violenței în familie, în favoarea lui Pușcașu Tatiana, rămase irevocabil la instanța
ierarhic superioară.
Alt aspect, este că aceste acte judecătorești nu se respectau de către
pârât, generând ulterior începerea urmăririi penale în privința lui Pușcașu
Eugeniu, ca efect al ordonanțelor organului de urmărire penală din 05.09.2022,
28.09.2022, 01.08.2022, 11.08.2022, 07.10.2022, în baza art.2011, 3201 Cod
penal.
Prin încheierea și mandatul judecătoresc ale Judecătoriei Chișinău,
sediul Ciocana din 22.11.2020 a fost autorizată internarea învinuitului Pușcașu
Eugeniu, în secția *****, iar conform trimiterii extras din 02.06.2021 a fost
stabilit diagnosticul complet *****. La externare-*****.
Reieșind din interesele primordiale ale minorului, calitățile morale
ale părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile
părinților de a crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copiilor,
instanța nu a constatat anumite impedimente privind stabilirea domiciliului
copiilor cu mama sa și opinează, din cumul probelor, spre admiterea acestui
capăt de cerere.
Referitor la cerința de încasare a pensiei de întreținere, prima
instanță a dedus că, ținând cont că domiciliul copiilor minori a fost stabilit cu
mama Pușcașu Tatiana, obligația de întreținere urmează a fi opozabilă pârâtului
Pușcașu Eugeniu.
Prima instanță a precizat că pârâtul Pușcașu Eugeniu nu participă la
întreținerea copiilor minori, reclamanta fiind nevoită să suporte cheltuieli lunare
pentru aceștia în sumă de ***** de lei - ***** de lei, or, reprezentantul pârâtului
a criticat suma de ***** lei, lunar, pentru fiecare, este excesiv de mare, iar dacă
ar fi așa această sumă trebuie împărțită la doi, părinții având obligații egale.
Din declarațiile reclamantei, pârâtul deține firma ,,*****” SRL,
având venituri fluctuabile și impunătoare, lunar, activează în domeniul
5
construcțiilor și instalațiilor sistemelor de climatizare, fapt negat de
reprezentantul pârâtului relatând că ultimul a avut profit și pierderi în perioada
2019-2021.
Prima instanță a notat că mama copiilor Pușcașu Tatiana a prezentat
un șir de bonuri fiscale, informații, ordine de încasare a numerarului, facturi de
plată a serviciilor comunale, examinări la centre medicale, bonuri de consum, ce
reflectă cheltuielile zilnice, suportate de Pușcașu Tatiana, la creșterea și educarea
a celor cinci copii minori, în grija căreia se află.
Respectiv, instanța observă că acestea nu au fost combătute de
partea oponentă, urmând a fi tratate, ca veridice, în folosul mamei reclamante,
din care motiv, se enunță că pârâtul, ca tată, nu și-a îndeplinit, față de copiii săi
minori îndatoririle sale părintești de educare și întreținere, care reieșind din
sensul legii, trebuie să fie benevolă, substanțială și continuă pentru a putea
justifica atârnarea și afecțiunea părinților față de copiii lor.
Din considerentele menționate, și ținând cont de interesul superior
al copiilor, prim instanță a conchis asupra necesității încasării pensiei de
întreținere pentru copiii minori *****, *****, *****, ***** și *****, în mărime
de ***** lei, lunar, pentru fiecare copil în parte, din data depunerii cererii și până
la atingerea majoratului de către copii.
Dând o apreciere celor enumerate mai sus, instanța de judecată,
apreciind, în baza art.130 CPC RM, totalitatea circumstanțelor și probelor
prezentate în ansamblu, privitor la pertinența, admisibilitatea și veridicitatea lor,
a considerat întemeiate pretențiile înaintate de către Pușcașu Tatiana, urmând a
fi admise integral, cu desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliul copiilor minori
cu mama Pușcașu Tatiana și încasarea de la Pușcașu Eugeniu, în folosul Tatianei
Pușcașu pensie de întreținere, pentru copiii minori, în mărime de ***** lei lunar
pentru fiecare copil în parte, urmând a fi încasată din 25.05.2022 și până la
atingerea majoratului de către copii.
Totodată, cu trimitere la art.94 și 96 CPC, prima instanță a
considerat necesar de a încasa din contul lui Pușcașu Eugeniu în folosul Tatianei
Pușcașu cheltuieli privind achitarea taxei de stat în mărime de 140 lei și suma de
6000 lei cu titlu de asistență juridică, achitate conform bonurilor de plată.
De asemenea, instanța de fond a considerat neîntemeiată acțiunea
reconvențională înaintată de Pușcașu Eugeniu cu privire la determinarea
domiciliului copiilor în altă modalitate, și anume 3 copii mai mari să locuiască
împreună cu tatăl, iar 2 copii cu vârste mai mici să locuiască împreună cu mama,
concluzionând că admiterea acestei pretenții ar exclude pretenția inițială privind
determinarea domiciliului tuturor copiilor cu mama și respectiv, în asemenea
situație nu ar mai fi necesară dispunerea încasării pensiei de întreținere. Or,
6
motivele ce justifică astfel de solicitări trebuie să fie bine justificate și nicidecum
iluzorii sau bazate pe ipoteze de ordin subiectiv.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 28 februarie 2023, Pușcașu Eugeniu, reprezentat de avocatul
Lungu Alexandru a declarat apel (nemotivat) împotriva hotărârii primei instanțe,
iar la 26 iunie 2023 a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea apelului,
casarea parțială a hotărârii din 10 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor și a cheltuielilor de
judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 30 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
admis apelul declarat de Pușcașu Eugeniu și modificată hotărârea din 10
februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin micșorarea mărimii
pensiei de întreținere a copiilor minori *****, *****, *****, ***** și ***** de
la ***** de lei la suma de ***** de lei lunar, pentru fiecare copil. S-a încasat
din contul lui Pușcașu Eugeniu în bugetul de stat suma de 540 de lei taxa de stat
proporțional cerințelor admise.
Instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe de a încasa
din contul lui Pușcașu Eugeniu în beneficiul Tatianei Pușcașu pensia de
întreținere, pentru copii minori *****, *****, *****, ***** și *****, în sumă
bănească fixă, începând cu 25 mai 2022 - până la atingerea majoratului.
În același timp, instanța de apel a considerat că prima instanță greșit
a stabilit cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori, încasată de la
Pușcașu Eugeniu în folosul Tatianei Pușcașu.
Instanța de apel a dedus că suma stabilită de instanța de fond în
mărime de ***** lei lunar pentru doi copii minori, nu este echitabilă, or ambii
părinți sânt obligați să participe la educația și întreținerea copiilor minori.
Prin stabilirea cuantumului pensiei de întreținere de ***** de
lei/lunar pentru fiecare copil minor - cinci la număr, ar pune apelantul într-o
situație materială mai defavorabilă față de intimată.
Din considerentele menționate, instanța de apel a conchis că
cuantumul pensiei de întreținere încasat prin hotărârea primei instanțe în sumă
de ***** de lei/lunar pentru fiecare copil minor, este unul exagerat.
În contextul enunțat, instanța de apel a rezumat că suma încasată din
contul lui Pușcașu Eugeniu în beneficiul Tatianei Pușcașu cu titlu de pensie de
7
întreținere a copiilor minori urmează a fi micșorată de la ***** lei până la *****
lei, sumă care ar corespunde stării materiale și familiale a părților.
La acest capitol, instanța de apel a remarcat că la stabilirea
cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor, prima instanță urma să
țină cont și de dispozițiile art.58 alin.(1) și art.74 alin.(1) din Codul familiei, care
expres prevăd că părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de
faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună
cu părinții sau separat.
Pe final, instanța de apel a concluzionat de a admite apelul, cu
modificarea hotărârii instanței de fond, prin micșorarea cuantumului pensiei de
întreținere încasat de la Pușcașu Eugeniu în folosul Tatianei Pușcașu, pensia de
întreținere, pentru copii minori *****, *****, *****, ***** și *****, de la suma
de ***** lei la suma de ***** lei pentru fiecare copil.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 01 aprilie 2024, Pușcașu Tatiana, reprezentată de avocatul
Sandu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 30 noiembrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 10 februarie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, pe care o consideră legală și întemeiată.
La 25 aprilie 2024, Pușcașu Eugeniu a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând repunerea în termen a recursului, casarea
deciziei din 30 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 10
februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu rejudecarea cauzei în
instanța de apel, în alt complet de judecată.
SOLICITĂRILE RECURENȚILOR
În susținerea recursului Pușcaș Tatiana a invocat interpretarea
legii din decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții
Supreme de Justiție, este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că intimatul nu a probat
faptul că nu are posibilitate să lucreze pentru a întreține copii minori.
Înscrisurile medicale prezentate în instanța de apel nu constituie
temei de modificare a hotărârii primei instanțe. Instanța de apel nu a motivat
admiterea lor ca probe la etapa examinării cauzei în apel și imposibilitatea
prezentării în prima instanță, fiind încălcate prevederile art.1191 CPC. Prin
urmare, aprecierea probelor de către instanța de apel a avut loc cu încălcarea
8
normelor de drept procedural. Cu atât că, aceste înscrisuri trebuiau să fie
prezentate în prima instanță, ca să aibă posibilitatea de a-și expune poziția vis-
a-vis de acestea.
Decizia instanței de apel este contradictorie, iar suma încasată cu
titlu de pensie de întreținere pentru fiecare copil lunar până la atingerea
majoratului nu este echitabilă în situația în care are la întreținere 5 copiii
minori, iar ambii părinți sunt obligați să participe la educația și întreținerea
copiilor.
Afară de aceasta, activând la un loc de muncă cu program definit,
este limitată în posibilitatea de a mai obține venituri suficiente, iar tatăl copiilor
urma să fie implicat în sprijinirea financiară a copiilor, or, grijile părintești au
căzut exclusiv pe seama dânsei. Pe lângă acestea, nu s-a ținut cont că Pușcașu
Eugeniu deține în proprietate 2 apartamente, dobândite în urma partajul averii,
care pot fi valorificate, iar în urma obținerii avantajelor patrimoniale să-și
susțină financiar copiii. Cu atât mai mult, necesitățile copiilor sunt foarte
stringente, doar întreținerea locuinței și achitarea serviciilor comunale îi revine
aproximativ jumătate din veniturile sale, iar intimatul nici nu se interesează de
aceste cheltuieli.
Afară de aceasta, intimatul efectuează lucrări agricole în câmp și
execută și alte lucrări grele. Realitatea despre starea sănătății a intimatului este
una delicată, dar formală, întrucât activează în câmpul muncii, instalează și
repară aparate de aer condiționat, precum și altă tehnică de climatizare, iar
veniturile sunt destul de impunătoare și suficiente.
Intimatul prin starea sa de sănătate încearcă să se eschiveze de
plata pensiei de întreținere pentru copii minori.
Pe de o parte în cadrul ședințelor de judecată invocă că dispune de
condiții și mijloace suficiente pentru a-și întreține copii, iar pe de altă parte în
apel deja indică insuficiența veniturilor și imposibilitate de a munci din cauza
stării sănătății.
Nu s-a luat în considerare că Pușcașu Eugeniu este asociat și
administrator al SRL „*****”, are în posesie 2 magazine, pe care le dă în chirie,
iar veniturile lunare obținute constituie aproximativ ***** de Euro.
De fapt, intimatul încearcă să se eschiveze de la plata pensiei de
întreținere, recurgând în acest sens la diferite metode.
Nu este clară concluzia instanței de apel că pe de o parte constată
că acesta are un venit lunar de ***** de lei, iar pe de altă parte încasează din
contul acestuia ***** de lei lunar pentru fiecare copil cu titlu de pensiei de
întreținere.
9
Recurenta consideră că instanța de apel a încălcat și a aplicat
eronat normele de drept material, pe când instanța de fond a stabilit pensia
pentru întreținerea copiilor minori ținând cont de interesul major al acestora.
În drept, recurenta Pușcașu Tatiana și-a întemeiat recursul pe
prevederile art.432 alin.(1) lit.a) și e) din Codul de procedură civilă.
Cu referire la recursul declarat de Pușcașu Eugeniu, acesta a
invocat că instanța de apel nu a dat apreciere corectă Raportului de expertiză
judiciară nr.***** din 21 aprilie 2023, prin care s-a constatat că acționează fără
discernământ, iar experții au recomandat aplicarea în privința lui a măsurilor
de constrângere cu caracter medical.
Instanța de apel nu s-a expus asupra modalităților de obținere a
veniturilor în situația în care acționează fără discernământ. Pe lângă acestea,
nu s-a pus în discuția atragerea în proces a tutorelui său care este mama sa,
numită în cauza penală intentată împotriva lui. De asemenea, nu s-a stabilit că
mai are la întreținerea sa tatăl, care este încadrat în grad de dizabilitate sever
fără termen.
În drept, recurentul Pușcașu Eugeniu și-a întemeiat recursul pe
prevederile art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă.
La 12 iulie 2024, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sect. Buiucani, mun. Chișinău a depus referință, invocând că Comisia a
examinat situația creată în familia Pușcașu la stabilirea domiciliului copiilor
minori. La perfectarea avizului specialistul responsabil s-a condus de
materialele acumulate pe caz și investigațiile efectuate.
Sub acest aspect, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sect. Buiucani, mun. Chișinău a solicitat la emiterea deciziei să se țină cont în
exclusivitate de interesul superior al copiilor minori.
La 16 august 2024, Pușcașu Eugeniu, reprezentat de avocatul
Viorel Malanciuc a depus referință, având un conținut identic ca și recursul
declarat de către acesta.
La 06 noiembrie 2024, Pușcașu Tatiana, reprezentată de avocatul
Sandu Serghei a depus referință, invocând că din informațiile oferite de
executorul judecătoresc, Pușcașu Eugeniu deține bunuri imobile și mijloace de
transport, care la o valorificare corectă ar oferi niște venituri financiare care ar
permite întreținerea copiilor. Încălcările procedurale invocate de Pușcaș
Eugeniu în recursul său în instanța de fond și apel, constituie niște declarații
fără suport probatoriu. Afară de acesta, dânsa și copii au fost ținta mai multor
atacuri, înjosiri și violențe din partea lui Pușcaș Eugeniu, privată, inclusiv, și
de mijlocul de transport care era necesar la deplasarea copiilor, indicându-i să
se deplaseze cu transportul public.
10
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă prevede
că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 01 aprilie 2024 de către Pușcașu Tatiana și
recursul declarat la 25 aprilie 2024 de Pușcașu Eugeniu, au fost depuse după
data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01
septembrie 2023 și vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursurilor.
Articolul 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii
nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) statuează că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,
se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e)
hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Articolul 433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă (în
redacția legii în vigoare la data depunerii recursurilor) relevă că:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”
Articolul 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă indică
că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
11
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, instanța de
recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul
deciziei, în ședință publică, la 30 noiembrie 2023.
Din actele cauzei rezultă că la 27 februarie 2024, prin intermediul
poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei motivate
a instanței de apel din 30 noiembrie 2023, în adresa avocaților recurenților,
Sandu Serghei și Viorel Malanciuc, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la
dosar (f.d.78, vol.II).
Prin urmare, recursurile declarate la 01 aprilie 2024 și respectiv la
25 aprilie 2024, de către Pușcașu Tatiana și Pușcașu Eugeniu, se consideră ca
fiind depuse în interiorul termenului legal prevăzut la art.434 CPC.
Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare
la data declarării recursului.
Din analiza recursurilor declarate de Pușcașu Tatiana și Pușcașu
Eugeniu rezultă că temeiul de drept de declarare a recursurilor s-a invocat
prevederile art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la
data de 01 aprilie 2024 și respectiv la 25 aprilie 2024, în special pe prevederile
alin.(1) lit.a) și e), potrivit cărora recursul este admis dacă: a) interpretarea legii
din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme
de Justiție, și e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurenții Pușcașu Tatiana și Pușcașu Eugeniu au făcut trimitere la temeiurile
de drept prevăzute la art.432 alin.(1) lit.a) și e) din Codul de procedură civilă,
nu a stabilit că decizia contestată a Curții de Apel Chișinău este bazată pe o
interpretare eronată a legii și că ar fi contrară jurisprudenței uniforme a Curții
Supreme de Justiție pe cauze similare, precum și că decizia contestată este
arbitrară, sau că probele au fost apreciate vădit nerezonabil.
În speță, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită
îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins
norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
De altfel, argumentele invocate în cererile de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite la art.432 alin.(1) lit.a) și e) din Codul de
procedură civilă, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate,
or, la examinarea cauzei, instanța de apel s-a bazat pe o cercetare
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul și interconexiunea lor, a aplicat legislația în vigoare care în
12
rezultatul interpretării normelor legale corespunde jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție. Cu atât mai mult, motivele recursurilor sunt similare
celor invocate în cadrul judecării cauzei în prima instanță și apel, asupra căror
Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat corespunzător cu respectarea
prevederilor legale.
De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la
dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și nu
relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă
a probelor. Mai mult, recursul conține obiecții de fapt similare celor expuse
inițial în acțiune și ulterior în cererea de apel, care au fost analizate atât de
prima instanță, cât și de instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător.
Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie
să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor
critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data declarării recursului.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege,
ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea
de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva
Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte
decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
13
Reports 1996-1,11p.141, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria
A, nr. 212-A).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează că recursurile declarate de Pușcașu Tatiana
și Pușcașu Eugeniu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1)
din Codul de procedură civilă și prin urmare prin prisma art.433 alin.(1) lit.a)
din Codul de procedură civilă, urmează a fi considerate inadmisibile.
În conformitate cu art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură
civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibile recursurile declarate de Pușcașu Tatiana,
reprezentată de avocatul Sandu Serghei și Pușcașu Eugeniu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
14