3ra-979/23 — privind anularea actului administrativ defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actului administrativ defavorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-979/23 — privind anularea actului administrativ defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Cristina Știrbu,
reprezentată de avocata Aurelia Parpalac,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Cristina Știrbu împotriva Direcției Asistență Socială și
Protecția Familiei Ștefan Vodă și Eugeniu Știrbu, cu privire la anularea
actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul depus de Cristina Știrbu, împotriva hotărârii din 28
septembrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,
(Dosarul nr. 3ra-979/23
NR. PIGD 2-22046441-01-3ra-28092023)
Inadmisibilitatea recursului în temeiul art.246 alin.(2) lit.a1) din Codul
administrativ, deoarece temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451
din Codul administrativ. Iar, dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (V. Railean)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, D. Băbălău, I. Dutca)
21 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Cristina Știrbu, reprezentată de avocata Aurelia Parpalac,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 aprilie 2022, Cristina Știrbu a înaintat acțiunea în contencios
administrativ împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei
Ștefan Vodă și Eugeniu Știrbu, cu privire la anularea deciziei nr.XX din XX
ianuarie XXXX ,,Cu privire la întocmirea graficului de întrevederi cu copiii
minori”.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că prin hotărârea din 03
martie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, a fost desfăcută
căsătoria între Cristina Știrbu și Eugeniu Știrbu, cu determinarea locului de
domiciliu al copiilor minori cu mama Cristina Știrbu, care nici odată nu i-a
creat tatălui copiilor Eugeniu Știrbu impedimente la întrevederea cu copiii
minori.
A mai invocat că la 29 septembrie 2021, la cererea reprezentantului
pârâtului Eugeniu Știrbu, Nina Știrbu (mama pârâtului cât și bunica copiilor
minori), a fost stabilit un grafic de întrevedere a copiilor minori cu bunica
după cum urmează - în a doua săptămână a fiecărei luni calendaristice
sâmbătă, bunica să preia nepoții XXXX XXX și XXXX XXX la ora 09:00
de la mama Cristina Știrbu și să-i dea mamei în aceiași zi la ora 16:00. Iar,
în a patra săptămână a fiecărei luni calendaristice - duminica, bunica XXX
XXX să preia nepoții XXXX XXX și XXXX XXX la ora 09:00 de la mama
Cristina Știrbu și să-i înmâneze mamei Cristina Știrbu în aceiași zi la ora
16:00.
Astfel, a mai menționat reclamanta că la 12 martie 2022, după vizita
copilului mai mare Maxim Știrbu la bunica conform graficului, a aflat că mai
este un grafic întocmit de către decizia Direcției Asistență Socială și
Protecția Familiei Ștefan Vodă întocmit deja la cererea tatălui Eugeniu
Știrbu, iar potrivit acestui grafic de întrevedere cu tatăl Eugeniu Știrbu,
rezultă că copiii minori XXXX XXX și XXXX XXX urmează în prima
săptămână a fiecărei luni calendaristice, în ziua de vineri să fie luați ora 18:00
de la mama Cristina Știrbu și să fie transmiși înapoi duminica la ora 14:00,
iar, în a treia săptămână a fiecărei luni calendaristice în ziua de vineri la ora
18:00 să fie luați de la mama Cristina Știrbu și să fie transmiși înapoi
duminica la ora 14:00, în perioada când Cristina Știrbu se află în Republica
Moldova. La fel, potrivit deciziei urmează ca prima jumătate a vacanței de
iarnă copii s-o petreacă cu tatăl și să-i transmită mamei în ultima zi din prima
1
jumătate a vacanței la ora 14:00. În vacanța de vară copiii s-o petreacă cu
tatăl începând cu data de 01 iulie ora 09:00 și să-i înmâneze mamei la data
de 31 iulie ora 14:00.
În acest context, reclamanta a susținut că decizie nr. XX din XX
ianuarie XXX a Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă
este una ilegală, deoarece dânsa nu a cunoscut despre cererea lui Eugeniu
Știrbu cu privire la întocmirea unui grafic de întrevederi cu copiii minori, nu
a participat la ședința din XX ianuarie XXX, motiv din care i-a fost încălcat
dreptul la apărare de a-și expune opinia.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 septembrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul
Central, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ
depusă de Cristina Știrbu (f.d.104; 114/120).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 28 octombrie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.127),
avocata Aurelia Parpalac, acționând în numele și interesele Cristinei Știrbu
a depus apel împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei
Căușeni, sediul Central, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea
hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii
(f.d.122/125).
La 26 decembrie 2022, Judecătoria Căușeni, sediul Central a expediat
pentru cunoștință participanților la proces prin intermediul poștei terestre
copia hotărârii motivate din 28 septembrie 2022, fapt confirmat prin
scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la materialele cauzei
(f.d.121).
La 15 februarie 2023, avocata Aurelia Parpalac, acționând în numele și
interesele Cristinei Știrbu a depus supliment la apelul depus împotriva
hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central (f.d.
134/137).
La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție,
relevă că, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul
depus de avocata Aurelia Parpalac, în interesele Cristinei Știrbu împotriva
hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul depus de către Cristina Știrbu împotriva hotărârii din 28 septembrie
2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central. S-a admis pretenția formulată
de către Eugeniu Știrbu, privind compensarea cheltuielilor pentru acordarea
asistenței juridice în instanța de apel, în sumă de 1 700,00 de lei. S-a încasat
de la Cristina Știrbu în beneficiul lui Eugeniu Știrbu, cheltuielile pentru
acordarea asistenței juridice în instanța de apel în sumă de 1 700,00 de lei.
2
Pentru a decide astfel, instanța de apel a analizând prevederile legale
ce guvernează raportul litigios, în coraport cu suportul probatoriu anexat la
materialele cauzei, prin prisma argumentelor invocate în cererea de apel a
conchis că soluția primei instanței privind netemeinicia acțiunii înaintate de
către Cristina Știrbu, privind anularea deciziei Direcției Asistență Socială și
Protecția Familiei Ștefan Vodă nr.01 din XX ianuarie XXX ,,Cu privire la
întocmirea graficului de întrevederi cu copiii minori”, este corectă reieșind
din următoarele considerente.
La caz, instanța de apel a notat că atât în ședința de judecată în instanța
de fond, cât și la examinarea cauzei în ordine de apel s-a stabilit că, Cristina
Știrbu își exprimă dezacordul cu decizia Direcției Asistență Socială și
Protecția Familiei Ștefan Vodă nr.xx din xx ianuarie xxx ,,Cu privire la
întocmirea graficului de întrevederi cu copii minori”, din motiv că nu a fost
anunțată despre ședința la care s-a stabilit graficul de întrevederi a tatălui
Eugeniu Știrbu cu copiii săi. Însă, prin scrisorile Direcției Asistență Socială
și Protecția Familiei Ștefan Vodă nr. 1590 din 22 decembrie 2021 și nr. 1602
din 30 decembrie 2021, expediată la adresa Cristinei Știrbu, i s-a comunicat
despre data și ora ședinței de judecată, însă, scrisorile nu au fost recepționate
de către Cristina Știrbu, pe motiv că era plecată (f.d. 19/22).
La fel, instanța de apel a stabilit că în ziua ședințelor prestabilite pentru
elaborarea graficului de întrevederi Cristina Știrbu, a fost telefonată de
angajații Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă,
fiindu-i comunicată ora ședinței și necesitatea prezentării sale, însă Cristina
Știrbu nu s-a prezentat la ședințele în cadrul Direcției Asistență Socială și
Protecția Familiei Ștefan Vodă, fără a invoca vreun motiv plauzibil.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanța întemeiat a
stabilit că autoritatea tutelară până la stabilirea graficului de întrevederi a lui
Eugeniu Știrbu cu copiii săi a depus maximă diligență pentru a anunța
reclamanta Cristina Știrbu despre data, locul și ora petrecerii ședinței de
stabilire a graficului de întrevederi, însă neprezentarea ultimei la ședințele
stabilite se datorează unor factori neimputabile autorității tutelare.
Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a menționa și faptul
că prima instanța just a indicat că în afară de acest motiv reclamanta Cristina
Știrbu nu a invocat existența a careva circumstanțe ce fac imposibilă
executarea deciziei autorității tutelare privind stabilirea graficului de
întrevederi a tatălui Eugeniu Știrbu cu copiii săi, în atare situație anularea
deciziei nr.1 din 06 ianuarie 2022 privind stabilirea graficului de întrevederi,
ar constitui o ingerință nejustificată în realizarea drepturilor copiilor Maxim
Știrbu și Nichita Știrbu la comunicarea cu tatăl lor Eugeniu Știrbu.
În aceeași ordine de idei, instanța de apel a constatat că
reclamanta/apelanta de fapt își exprimă nemulțumirile cu decizia contestată
se rezumă la existența graficului de întrevederi a bunicii XXX XXXX cu
nepoții săi XXXX XXXX și XXXX XXX, considerând nejustificat că
3
Eugeniu Știrbu poate să-și realizeze drepturile sale cu privire la comunicarea
cu copii săi în cadrul acestui grafic devreme ce locuiește împreună cu Nina
Știrbu, însă, conform normelor de drept suscitate fiecare subiect al relațiilor
cu copii minori poate să-și realizeze drepturile sale de comunicare cu ultimii
în mod separat.
În virtutea celor constatate, instanța de apel a concluzionat că prima
instanța just a conchis că pretențiile invocate în acțiune nu sunt plauzibile,
întemeiate și probate, iar actul contestat a fost emis conform legii, cu
respectarea procedurii și de către organ competent, specializat în protecția
drepturilor copilului.
Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca declarativ și neîntemeiat
argumentul apelantei precum că de către prima instanța nu a fost respectată
citarea corespunzătoare a reclamantei și a reprezentantului ultimei, iar astfel,
prima instanța a încălcat reclamantei dreptul la un proces echitabil și la
apărare întru formularea poziției sale. Întrucât, analizând materialele cauzei
se atestă că, prin citația anexată la materialele cauzei (f.d.91), și recepționată
de către Cristina Știrbu, a constatat că ultima a fost citată pentru ședința de
judecată din data de 28 septembrie 2022, ora 09:00. Fiindu-i aduse la
cunoștință consecințele legale în caz de neprezentare (f.d.92). Or, conform
art. 218 lit. d) din Codul administrativ, examinarea și soluționarea în fond a
acțiunii în contencios administrativ are loc conform prevederilor Codului de
procedură civilă, cu următoarele excepții: neprezentarea la ședința de
judecată, fără motive temeinic justificate, a participanților și/sau a
reprezentanților lor nu împiedică soluționarea acțiunii în contenciosul
administrativ.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că prima instanța
just a stabilit circumstanțele cauzei și a aplicat normele legale, ajungând la
concluzia cu privire la respingerea acțiunii, ca neîntemeiate, iar careva temei
legal pentru casarea actului judecătoresc n-a fost stabilit în instanța de apel.
Or, simpla nemulțumire a părților de soluția adoptată de instanțele inferioare,
nu poate constitui motiv de admiterea a cererii de apel, dacă nu este invocat
sau dacă din conținutul apelului nu se întrezărește vreunul din temeiurile de
apel expres prevăzute de lege, iar prin prisma jurisprudenței CtEDO, apelul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri.
Totodată, instanța de apel a respins ca neîntemeiat și argumentul
apelantei precum că hotărârea primei instanțe este una neîntemeiată. Or,
analizând conținutul hotărârii contestate, instanța de apel a reținut că
hotărârea primei instanțe este una legală, motivată și bine argumentată,
făcând referire la normele de drept material și procedural, dând o apreciere
probelor prezentate de către părți, determinând circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost și care n-au fost stabilite,
4
apreciind corect caracterul raportului juridic dintre părți, aplicând legea
aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o motivație și
o analiză clară.
Din considerentele enunțate, instanța de apel a concluzionat că prima
instanța a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine
raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului
juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic, creând
participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea
drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în
asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin
art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului.
În continuare, instanța de apel analizând prevederile art. 96 alin. (1)
din Codul de procedură civilă, aplicabil prin prisma art. 195 din Codul
administrativ, în coraport cu pretenția intimatului Eugeniu Știrbu, cu privire
la încasarea cheltuielilor de judecată legate de plata serviciilor de asistență
juridică prestate de avocatul Ana Constantinov, în instanța de apel, în sumă
de 1 700,00 de lei, care se confirmă prin bonul de plată seria GL nr. 334394
din 25 mai 2022, a conchis că urmează a fi admisă, sumă care a fost încasată
de la apelantă în beneficul intimatului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 04 iulie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.216), avocata
Aurelia Parpalac, acționând în numele și interesele Cristinei Știrbu a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 mai 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței
de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care
să fie admisă integral acțiunea de contencios administrativ înaintată de
Cristina Știrbu (f.d. 209/211). Ulterior, un supliment la recurs în care să fie
dezvoltate temeiurile pentru admiterea recursului, prevăzute în art.2451 din
Codul administrativ nu a fost depus de recurentă sau de avocata Aurelia
Parpalac, care acționează în numele și interesele Cristinei Știrbu.
La 31 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
poștei electronice, a expediat în adresa intimaților Direcției Asistență Socială
și Protecția Familiei Ștefan Vodă și lui Eugeniu Știrbu, copia recursului
depus de avocata Aurelia Parpalac, în numele și interesele Cristinei Știrbu,
împotriva deciziei din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței (f.d.130).
La 16 noiembrie 2023, avocata Ana Constantinov, acționând în
numele și interesele lui Eugeniu Știrbu, a depus referința prin care a solicitat
să fie declarat inadmisibil recursul depus de avocata Aurelia Parpalac, în
5
numele și interesele Cristinei Știrbu, împotriva deciziei din 24 mai 2023 a
Curții de Apel Chișinău, (f.d.225/227).
Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă, deși, la
31 octombrie 2023 a recepționat copia recursului, fapt confirmat prin
scrisoarea anexată la materialele cauzei (f.d.223), aceasta nu și-a valorificat
dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună
opinia referitor la recursul depus de avocata Aurelia Parpalac, în numele și
interesele Cristinei Știrbu, împotriva deciziei din 24 mai 2023 a Curții de
Apel Chișinău.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.244 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează că:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ, prevede că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin (1) din Codul administrativ, reglementează că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ, stabilește că:
6
„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
dispozitivul deciziei contestate la 24 mai 2023, în ședință publică (f.d.194).
iar dispozitivul deciziei a fost notificat avocatei Aurelia Parpalac, care
acționează în interesele Cristinei Știrbu, prin intermediul poștei terestre la
data de 09 iunie 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la
materialele cauzei (f.d.208).
La 04 iulie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.216), avocata
Aurelia Parpalac, acționând în numele și interesele Cristinei Știrbu a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 mai 2023 a Curții de Apel
Chișinău (f.d. 209/211).
Copia deciziei integrale din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a
fost notificată avocatei Aurelia Parpalac, care acționează în interesele
Cristinei Știrbu, prin intermediul poștei terestre la data de 07 august 2023,
fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.220).
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească
în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul depus de avocata Aurelia Parpalac, în numele
7
și interesele Cristinei Știrbu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului
cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de avocata Aurelia Parpalac, în numele și interesele Cristinei
Știrbu, împotriva din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu conține
obiecții de fapt și de drept în dezacord cu decizia pronunțată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei
interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de
Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
8
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de avocata Aurelia Parpalac, în numele și interesele Cristinei Știrbu,
împotriva din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin.2 lit.a1)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocata Aurelia Parpalac, în numele
și interesele Cristinei Știrbu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
9