2ra-966/23 — Încasarea sumei

La 6 august 2020, Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” a depus o cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva lui Oleg Gladei solicitând încasarea sumei de 52 649,61 lei, ce reprezintă calculul exclusiv al unui salariu mediu de 18 924 lei încasat repetat de executorul judecătoresc Anatolie Chiosa, cu titlu de executare a deciziei Curții de Apel nr.2a-3844/18 din 31 ianuarie 2019, privind restabilirea lui Oleg Gladei în funcție, precum și suma totală de 33 725,61 lei calculată și achitată la fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală și bugetul asigurărilor sociale de stat de angajatorul Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, cu titlu de obligații fiscale ce revin lui Oleg Gladei, și încasarea a cheltuielilor de judecată, legate de achitarea taxei de stat în mărime de 1 579,49 lei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indica că, în baza deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2019, prin ordinul directorului general nr. 136- p din 1 februarie 2019, pârâtul Oleg Gladei a fost restabilit în funcția de șef al Bazei de producție, începând cu 11 iulie 2017. În temeiul aceleiași decizii, i-au fost achitate: salariul pentru perioada absenței forțate – 321.196,32 lei, prejudiciu moral – 18.924 lei și cheltuieli de judecată – 7.000 lei, în total suma de 347.120,32 lei.

Pentru suspendarea executării hotărârii contestate cu recurs, Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” a achitat pe contul executorului judecătoresc Anatolie Chiosa o cauțiune de 428 788 lei (120% din suma stabilită). Această cauțiune a inclus și suma de 18 924 lei, deja achitată lui Oleg Gladei conform ordinului nr. 136-p. Din cauza omisiunii excluderii acestei sume, ea a fost încasată din nou la executarea deciziei, rezultând o plată dublă. 1

După respingerea recursului de către Curtea Supremă de Justiție, executorul judecătoresc Anatolie Chiosa a distribuit suma cauțiunii de 428 788 lei în modul următor: 347 120,32 lei au fost achitați creditorului Oleg Gladei întru executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2019; suma de 12 087,38 lei a fost menținută în contul executorului judecătoresc pentru executarea încheierii executorului judecătoresc nr.005- 23/19 din 27 iunie 2019 (dobânda de întârziere); suma de 21 533,61 lei onorariul executorului judecătoresc; suma de 48 046,69 lei este diferența de sumă ce urmează a fi restituită debitorului.

Totodată, angajatorul a achitat în numele lui Oleg Gladei contribuții fiscale în sumă de 33.725,61 lei, reprezentând contribuții la fondul asigurărilor medicale în sumă de 14 453,83 lei și la bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă de 19.271,78 lei, nepercepute de executor.

Astfel, Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” a acumulat o creanță totală de 52.649,61 lei față de Oleg Gladei, compusă din suma salariului mediu achitat de două ori: 18 924 lei și obligațiile fiscale achitate suplimentar: 33 725,61 lei.

Deși i s-a propus încheierea unui contract de compensare reciprocă, pârâtul nu a formulat un răspuns și se află în întârziere.

La 2 decembrie 2019, contractul individual de muncă a fost desfăcut din motivul pensionării, cu achitarea indemnizației pentru 14 zile de concediu anual nefolosit. Pârâtul a ignorat orice solicitare privind compensarea sumelor datorate.

Prin referință depusă Oleg Gladei a menționat că recunoaște suma de 33 725,61 lei, achitată la fondul figurărilor obligatorii de asistență medicală și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru perioada absenței de la muncă a acestuia.

În ceea ce privește suma de 18 924 lei, invocată de reclamant ca fiind încasată în mod repetat de către executorul judecătoresc în executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2019, consider că pretenția este neîntemeiată și nelegală. Nu a existat nicio plată dublă efectuată în favoarea sa cu privire la această sumă, iar în lipsa unei dovezi clare privind o astfel de dublă încasare, solicit respingerea acestei pretenții ca nefondată.

Ulterior, reclamanta și-a concretizat cerințele din acțiune solicitând încasarea din contul pârâtului Oleg Gladei a sumei totale de 52.649,61 lei, 2 compusă din: suma de 18 924,00 lei, reprezentând un salariu mediu achitat în mod repetat pârâtului prin executorul judecătoresc Anatolie Chiosa, cu titlu de executare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2019, fără a se exclude suma deja achitată anterior în baza ordinului nr. 136-p din 01.02.2019; suma de 33 725,61 lei, achitată de angajatorul Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” la fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală și la bugetul asigurărilor sociale de stat, cu titlu de obligații fiscale aferente venitului brut al pârâtului, nepercepute de executor la momentul distribuirii sumei cauțiunii. Obligarea pârâtului la plata sumei de 14 450,05 lei, cu titlu de dobândă de întârziere pentru reținerea nejustificată a sumelor menționate mai sus. Obligarea pârâtului la compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate de reclamant în prezenta cauză.

Pârâtul Oleg Gladei a înaintat acțiune reconvențională împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, solicitând încasarea sumei totale 212 910,07 lei detaliată astfel: 11 370,75 lei – prime acordate cu ocazia sărbătorilor naționale; 26 099,58 lei – primă trimestrială pentru managementul integrat și rezultatele activității anului 2018; 7 149,96 lei – indemnizație pentru concediu medical, încasată prin hotărârea Judecătoriei Chișinău din 18.09.2019; 2 000 lei – ajutor material, conform clauzei 9.2.20 din Contractul colectiv de muncă 2018–2020; 40.289,78 lei – compensație pentru concediul de odihnă anual nefolosit, achitată la încetarea raporturilor de muncă; 126.000 lei – indemnizație pentru atingerea vârstei de pensionare, acordată în temeiul clauzei 9.1.3 din Contractul colectiv de muncă pentru anii 2018–2020, echivalentă cu 7 salarii tarifare lunare.

Penalitate de întârziere în sumă de 233 136 lei, în temeiul art. 330 din Codul Muncii, se solicită penalitate pentru întârzierea achitării drepturilor salariale în cuantum de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere. Calculul a fost efectuat astfel: 212 910,07 lei × 0,3% × 365 zile = 233.136 lei. Solicitând penalitatea doar pentru perioada unui an calendaristic, ca măsură proporțională cu întârzierea plății sumelor datorate începând cu anul 2017.

În motivare, pârâtul a invocat existența unei creanțe certe, recunoscute de angajator prin contractul de compensare reciprocă anexat la dosar, în valoare de 77 760,11 lei, reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 2017 - 2019.

Ulterior, reclamanta Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și-a concretizat pretențiile, solicitând compensarea judiciară a creanței în sumă de 29 511,64 lei; obligarea pârâtului la plata diferenței de 23 137,97 lei; 3 încasarea dobânzii de întârziere în cuantum de 8 354,97 lei; restituirea taxei de stat în sumă de 944,78 lei.

În motivare, reclamanta a invocat că valoarea totală a creanței pretinse este de 52 649,61 lei, menționând că pârâtul Oleg Gladei deține o creanță certă față de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” în cuantum de 37 470,33 lei, din care 29 511,64 lei pot fi compensate în mod legal. În urma compensației, rezultă o datorie restantă în sarcina pârâtului de 23 137,97 lei.

Având în vedere că Oleg Gladei a fost notificat cu privire la plata voluntară încă din 20 august 2019, iar plata nu a fost efectuată, reclamanta solicită aplicarea dobânzii de întârziere, în temeiul prevederilor legale incidente.

S-a încasat de la Oleg Gladei în contul Societății pe Acțiuni „Apă- Canal Chișinău” suma de 18 924,00 de lei cu titlul de prejudiciu și suma de 567,72 lei cu titlul de taxa de stat. În rest acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” în contul lui Oleg Gladei suma de 15 665,59 de lei, cu titlul de primă trimestrială, suma de 4 840 de lei, cu titlul de premiu pentru sărbători, suma de 7 809, 90 de lei, cu titlul de primă pentru managementul integrat, suma de 112 840 de lei, cu titlul de indemnizație pentru atingerea vârstei de pensionare și suma de 8 000 lei cu titlul de cheltuieli pentru asistență juridică.

S-a încasat de la Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” în contul statului suma de 4 234,63 de lei, cu titlul de taxă de stat. În rest cererea reconvențională a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile legale aplicabile și criticile formulate în apel, instanța de apel a constatat că instanța de fond a soluționat corect cauza, analizând complet circumstanțele de fapt și aplicând în mod just dispozițiile de drept material și procesual incidente.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel este competentă să verifice hotărârea atacată doar în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor formulate, astfel încât analiza vizează doar cerințele respinse din acțiunea principală și cele admise din cererea reconvențională.

Cu privire la suma de 18.924 lei, pretinsă ca fiind achitată nejustificat, se constată că aceste sume nu sunt susținute legal, întrucât, potrivit actului Serviciului Fiscal de Stat nr. 3-576400 din 09.09.2019, întreprinderea nu a reținut și nici nu a calculat impozitul pe venit din suma de 321.196 lei.

În conformitate cu art. 47 din Hotărârea Guvernului nr. 697/2014 și art. 148 alin. (1) Codul muncii, salariile plătite în plus salariaților (inclusiv din aplicarea eronată a legii) nu pot fi urmărite, cu excepția greșelilor de calcul, ceea ce nu este cazul de față.

Cererea reclamantei privind plata dobânzii de întârziere a fost respinsă ca nefondată, întrucât Codul muncii nu prevede posibilitatea încasării dobânzilor de întârziere în litigiile de muncă, iar invocarea art. 974–975 și 942 Cod civil este neaplicabilă în context.

Referitor la indemnizația pentru pensionare, în baza pct. 9.1.3 din Contractul colectiv de muncă 2018–2020, salariaților cu vechime neîntreruptă și care ating vârsta de pensionare li se acordă un ajutor echivalent cu 7 salarii tarifare.

Astfel, este legală și justificată acordarea în favoarea lui Oleg Gladei a sumei de 112 840 lei cu titlu de indemnizație de pensionare. 5

Celelalte motive invocate de apelantă au fost respinse ca fiind nerelevante, neprobate și fără influență asupra legalității și temeiniciei hotărârii instanței de fond.

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel a reiterat nemotivat argumentele primei instanțe, fără a se pronunța concret asupra motivelor invocate în cererea de apel, încălcând obligația legală de examinare a tuturor criticilor formulate. Astfel, a fost ignorat faptul că, potrivit art. 47 din Hotărârii Guvernului nr. 697/2014, obligația Societății pe Acțiuni „Apa-Canal Chișinău” se limitează la reflectarea sumelor achitate cu titlu de salariu în dările de seamă fiscale, fără obligația de reținere a impozitului, conform actului de control al SFS nr. 3-576400 din 09.09.2019.

Instanța de apel a aplicat eronat art. 148 Codul muncii, ignorând faptul că sumele achitate nu reprezintă o "greșeală de calcul", ci rezultatul unei interpretări legale greșite, fiind astfel nerevendicabile.

Instanțele au denaturat conținutul pct. 9.1.3 din Contractul colectiv de muncă pentru anii 2018–2020. Dreptul la ajutorul multiplu este condiționat 6 de demisia salariatului la atingerea vârstei de pensionare, condiție neîndeplinită de Oleg Gladei, care se afla în litigiu și al cărui contract a fost desfăcut disciplinar, nu prin demisie. Această aplicare eronată a dus la admiterea nejustificată a cererii reconvenționale.

Instanța de apel a acceptat formal interpretarea primei instanțe fără o analiză proprie a condițiilor stipulate expres în contract colectiv de muncă.

Cu privire la suma de 8.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată admise în favoarea lui Oleg Gladei, instanța de apel nu a prezentat niciun argument în justificarea menținerii acestei soluții, ceea ce echivalează cu lipsa totală de motivare.

Instanța de apel a respins solicitarea privind dobânda legală invocând lipsa unei norme în Codul muncii, fără a aplica analogia legii, conform art. 12 alin. (3) Codul de procedură civilă. Codul muncii nu interzice expres dobânda, iar în lipsa reglementării, instanța era obligată să aplice norme similare din Codul civil, nefiind justificată omisiunea.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): Cererea de recurs se consider inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 7 b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul 8 XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, împotriva deciziei din 21 februarie 2023a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 40 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată menționează că recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost 9 analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Complimentar, pretențiile reclamantului expun în esență un dezacord cu sensul și modului de executare a unor acte judecătorești irevocabile. Astfel, punerea în discuție a unor aspecte rezultate din sensul și modul de executare ar unei alte hotărâri judecătorești, ar contravine ordinii de drept, substituind instanța cu competențe legale, în acest sens.

Completul de judecată notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarate de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 10 Declară inadmisibil recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 11