2r-152/25 — privind declararea inopozabilitatii actelor juridice

La 11 decembrie 2023, Elena Mamaischi și Vladimir Mamaischi au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Viorel Cepraga, Elenei Cepraga, Întreprinderii Individuale „Cepraga Viorel”, Victor Moraru și Andrei Stîrcu, cu privire declararea inopozabilității actelor juridice, indisponibilizarea bunurilor înstrăinate și încasarea valorii lor.

La 25 martie 2025, Andrei Stîrcu a depus o cerere de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, invocând faptul că nu a fost citat legal pentru ședința programată la 26 martie 2025, întrucât a recepționat doar un mesaj telefonic la 24 martie 2025, considerând că această împrejurare constituie un motiv justificat de strămutare.

Prin încheierea din 4 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins cererea înaintată de Andrei Stîrcu, privind strămutarea cauzei civile, intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Mamaischi și Vladimir Mamaischi împotriva lui Viorel Cepraga, Elenei Cepraga, Întreprinderea Individuală „Cepraga Viorel”, Victor Moraru și Andrei Stîrcu, cu privire declararea inopozabilității actelor juridice, indisponibilizarea bunurilor înstrăinate și încasarea valorii lor.

La 9 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice, Andrei Stîrcu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 4 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și emiterea unei decizii de admitere a cererii de strămutare a cauzei civile.

Art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă: Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător.

Art. 171 din Codul de procedură civilă: Cererile de chemare în judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanțelor judecătorești, precum și oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc. În acest caz, cererea și actele anexate la ea sub formă de documente electronice trebuie să fie semnate cu semnătura electronică avansată calificată. La documentele depuse prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se anexează obligatoriu dovada semnăturii electronice, conform legislației.

Art. 43 din Legea privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022: Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau 3 sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.

Art. 40 alin. (1) și (7) din Legea privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022: Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. Modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este reglementat de legislația procesuală.

Întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul guvernamental de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3 subpct. 1 și 2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014, este serviciu ce are ca funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate.

Art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă: 2 Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, semnătura pe cererea de recurs nu este doar o formalitate, ci o cerință esențială pentru validitatea actului procesual, având rolul de a certifica identitatea recurentului și consimțământul acestuia. Semnătura servește ca un element de identificare a părții care formulează cererea. Aceasta asigură că documentul provine efectiv de la persoana menționată și că aceasta își asumă responsabilitatea pentru conținutul cererii. Totodată, semnătura reprezintă consimțământul părții cu privire la solicitările formulate și argumentele invocate în cerere.

Reieșind din prevederile art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă (pct. 6 al prezentei încheieri), în absența semnăturii corespunzătoare, cererea de recurs nu îndeplinește condițiile de formă necesare pentru a fi luată în considerare, iar instanța nu poate proceda la analizarea fondului cererii de recurs. Or, semnătura este o cerință care conferă legalitate actului procesual, iar nerespectarea acestei formalități afectează validitatea cererii.

Cele enunțate supra denotă că cererea de recurs depusă de Andrei Stîrcu nu întrunește condițiile de formă, și anume este semnată necorespunzător, fapt ce generează drept consecință aplicarea prevederilor 3 art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, de restituire a recursului ca fiind semnată necorespunzător. Or, recurentul Andrei Stîrcu, fiind cel interesat în soarta examinării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea recursului care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, la caz, prin semnarea acestuia în mod olograf sau electronică avansată calificată.

Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de recurs se datorează în exclusivitate comportamentului neglijent al recurentului Andrei Stîrcu, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Din considerentele relatate supra și având în vedere că cererea de recurs depusă de Andrei Stîrcu nu corespunde cerințelor de formă impuse de Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul urmează a fi restituit.

Ținând cont de cele expuse surpa și în temeiul art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,