3r-110/25 — contestarea actului administrativ

La 6 septembrie 2024, Magro Milo a depus în instanță o acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație – Direcția Regională Nord, solicitând anularea deciziei administrative nr. 6058 din 5 iulie 2024 și a răspunsului nr. 5/2-1685 din 7 august 2024, precum și obligarea pârâtului să emită un nou act administrativ privind prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei.

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2024, Judecătoria Bălți (sediul central) a admis acțiunea, a anulat actele administrative contestate și a obligat Direcția Regională Nord să emită un act individual în favoarea lui Magro Milo, privind prelungirea dreptului de ședere provizorie în scopul reîntregirii familiei.

La 28 noiembrie 2024, Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția Regională Nord a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii.

Prin încheierea din 24 martie 2025, Curtea de Apel Nord, a declarat inadmisibil apelul formulat de Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția Regională Nord împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central.

Nefiind de acord cu încheierea menționată, la data de 3 aprilie 2025, Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția Regională Nord, a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii din 24 martie 2025.

În motivarea recursului, Inspectoratul General pentru Migrație – Direcția Regională Nord susține în recursul său că încheierea din 24 martie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care apelul a fost declarat inadmisibil, este ilegală, întrucât nu i s-a oferit posibilitatea de a remedia lipsa motivării cererii de apel, cu încălcarea art. 235 din Codul administrativ.

Se arată că instanța de apel a respins cererea fără a acorda un termen legal pentru completarea motivării, deși obligația de remediere este expres prevăzută de lege în asemenea situații.

Mai mult, autoritatea recurentă invocă faptul că nu a fost citată și nici audiată în cadrul procedurii de verificare a admisibilității, ceea ce contravine 1 principiului contradictorialității și încalcă dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 38 din Codul administrativ și art. 20 din Constituția Republicii Moldova.

Recurentul susține că nu a primit integral hotărârea primei instanțe, ci doar dispozitivul acesteia, motiv pentru care nu a putut formula în termen o cerere de apel motivată.

Art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: 2 „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Conform art. 98 alin. (1) din Codul administrativ: „Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”

Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

În ceea ce privește fondul cauzei, se constată că, prin hotărârea din 26 noiembrie 2024, Judecătoria Bălți, sediul central, a admis acțiunea formulată de reclamantul Magro Milo, a anulat decizia administrativă nr. 6058 din 5 iulie 2024 și răspunsul nr. 5/2-1685 din 7 august 2024, emise de Inspectoratul General pentru Migrație – Direcția Regională Nord, și a obligat autoritatea 3 să emită un nou act administrativ privind prelungirea dreptului de ședere provizorie în scopul reîntregirii familiei.

Dispozitivul hotărârii Judecătoriei Bălți a fost pronunțat la data de 26 noiembrie 2024.

La data de 28 noiembrie 2024, Inspectoratul General pentru Migrație – Direcția Regională Nord a declarat apel împotriva hotărârii sus-menționate, fără a însoți cererea de apel de motivarea prevăzută de lege, formularea apelului fiind astfel nemotivată, dar transmisă în termenul prevăzut de art.232 alin. (1) din Codul administrativ.

Ulterior, din actele dosarului rezultă că hotărârea motivată a fost comunicată și recepționată de reprezentantul apelantului, dl Cheptea Vasile, la data de 16 ianuarie 2025, fapt confirmat prin semnătura aplicată pe recipisa existentă la fila 136 din dosar.

Prin încheierea din 24 martie 2025, Curtea de Apel Nord a declarat inadmisibil apelul formulat de Inspectoratul General pentru Migrație – Direcția Regională Nord, reținând că apelul nu a fost motivat în termenul legal.

La data de 3 aprilie 2025, Inspectoratul General pentru Migrație – Direcția Regională Nord a formulat recurs împotriva acestei încheieri, solicitând admiterea recursului și anularea încheierii.

Completul de judecată subliniază că în ceea ce privește critica referitoare la neacordarea unui termen pentru remedierea lipsei motivării, aceasta este neîntemeiată. Potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, apelantul are obligația de a depune motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

Este cert că în speță, această obligație revenea Inspectoratului General pentru Migrație – Direcția Regională Nord, care a recepționat copia hotărârii motivate la 16 ianuarie 2025. Respectiv, termenul de 30 de zile a expirat la 17 februarie 2025 inclusiv. Cu toate acestea, autoritatea nu a depus în termen apelul motivat, nici nu a solicitat repunerea în termen și nici nu a prezentat justificări obiective. În consecință, nu era incident art. 235 din Codul administrativ, care obligă instanța să acorde un termen doar în cazul în care apelul conține neajunsuri formale, nu în cazul în care lipsește cu desăvârșire motivarea în termenul legal imperativ. Așadar, soluția instanței de apel este pe deplin justificată juridic, fiind conformă cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului contradictorialității și a dreptului la un proces echitabil, Completul de judecată statuează că 4 invocarea acestor principii de către Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția Regională Nord este de asemenea neîntemeiată. Procedura de verificare a admisibilității apelului este expres reglementată de art. 236 alin.(1) din Codul administrativ ca fiind o etapă preliminară, de control formal, pe care instanța o realizează din oficiu, fără citarea participanților la proces. Or, întrucât nu se analizează fondul cauzei, ci doar conformitatea cererii de apel cu cerințele legale, această etapă nu presupune dezbateri contradictorii, nefiind necesară organizarea unei ședințe publice sau punerea în discuție a inadmisibilității.

Completul de judecată reține că susținerea recurentului potrivit căreia nu ar fi putut formula motivarea apelului întrucât i-ar fi fost comunicat doar dispozitivul hotărârii este lipsită de temei și este infirmată de actele aflate la dosar.

Astfel, conform extrasului din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), aflat la fila nr. 122 din dosar, rezultă că dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost comunicat recurentului la data de 27 noiembrie 2024.

În continuare, potrivit mențiunilor din dosar, la data de 16 ianuarie 2025, reprezentantul recurentului, dl Cheptea Vasile, a recepționat hotărârea instanței de fond pronunțată la 26 noiembrie 2024. Această recepționare corespunde cu data publicării hotărârii motivate pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, precum și cu data expedierii acesteia prin poșta electronică de către instanță către ceilalți participanți la proces. Prin urmare, afirmația recurentului conform căreia la 16 ianuarie 2025 i-ar fi fost comunicat doar dispozitivul hotărârii este contrazisă în mod direct de aceste probe.

Referitor la recipisa aflată la fila nr. 136 din dosar, în care se menționează „Am primit copia dispozitivului Hotărârii/Încheierii din data de ...”, instanța constată că această formulare reprezintă o eroare materială rezultată din utilizarea unui formular-tip standardizat, care nu redă în mod necesar natura actului efectiv transmis. Această mențiune generică nu poate prevala asupra probelor concrete din dosar care dovedesc recepționarea hotărârii motivate.

În consecință, instanța de recurs reține că recurentul a avut posibilitatea efectivă de a formula și depune motivarea apelului în termenul legal prevăzut de Codul administrativ. Lipsa unei diligențe rezonabile din partea acestuia în valorificarea dreptului de apel nu poate fi imputată instanței de fond, care și-a îndeplinit obligațiile privind comunicarea actelor procedurale. A admite contrariul ar echivala cu încălcarea principiului 5 securității raporturilor juridice și cu deschiderea arbitrară a căilor de atac în afara termenelor legale, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept.

În consecință, toate criticile formulate de recurent sunt nefondate în fapt și în drept, iar încheierea Curții de Apel Nord din 24 martie 2025 este temeinică, legală și conforme cu dispozițiile aplicabile.

Având în vedere considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul formulat de Inspectoratul General pentru Migrație – Direcția Regională Nord este neîntemeiat și urmează a fi respins. În temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, se menține încheierea Curții de Apel Nord din 24 martie 2025 ca fiind legală și întemeiată.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția Regională Nord și menține încheierea 24 martie 2025 a Curții de Apel Nord. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 6