3ra-658/24 — anularea actului administrativ

3ra-658/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de avocata Ludmila Bîrcă

în numele și interesele lui Rîbokon Viaceslav,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Rîbokon Viaceslav împotriva Inspectoratului General pentru

Migrație, Direcția Azil și Apatridie, privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 4 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-658/24

NR. PIGD 2-23076262-01-3ra-26072024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. L. Holevețcaia

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,

30 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

avocata Ludmila Bîrcă în numele și interesele lui Rîbokon Viaceslav,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Rîbokon Viaceslav, a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva

Inspectoratului General pentru Migrație, Direcția Azil și Apatridie, solicitând

anularea deciziei nr. 1947/23/DAI din 27 aprilie 2023, prin care a fost respinsă

cererea sa de azil, și obligarea autorității de a emite un act favorabil privind

acordarea azilului și a statutului de refugiat în Republica Moldova.

emisă fără o analiză completă a temerilor invocate, respectiv a riscului de

persecuție în Federația Rusă pentru convingerile politice și apartenența

religioasă la organizația Martorii lui Iehova, declarată extremistă de autoritățile

ruse.

și membru activ al organizației religioase Martorii lui Iehova, interzisă în Rusia

din anul 2017.

amendat pentru participarea la un protest împotriva guvernului din anul 2014,

stabilindu-se temporar în Ucraina, unde a locuit și a muncit până în aprilie 2022.

2022 și-a exprimat intenția de a solicita azil. Ulterior, la 17 martie 2023, a

renunțat voluntar la procedură, invocând lipsa unui spațiu locativ și a resurselor

financiare, fapt ce a determinat Direcția Azil și Apatridie să emită dispoziția de

încetare nr. 1429/23/DAI.

invocând teama întemeiată de a fi persecutat în Rusia, atât pentru criticile

exprimate la adresa regimului politic, cât și pentru activitatea sa religioasă, într-

un context de represiune sistemică împotriva Martorilor lui Iehova.

contextul internațional și jurisprudența relevantă, în special hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 7 iunie 2022 (Taganrog și alții c. Rusia),

1

care a constatat încălcarea gravă a drepturilor religioase ale membrilor acestei

confesiuni în Federația Rusă.

condamnare în cazul întoarcerii, având cunoștință că este dat în urmărire

națională de către autoritățile ruse, iar în Ucraina nu a obținut o decizie privind

statutul de refugiat.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de avocata Bîrcă

Ludmila în interesele lui Rîbokon Viaceslav împotriva Inspectoratului General

pentru Migrație privind anularea deciziei nr.1947/23/DAI din 27.04.2023, cu

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind acordarea

azilului pe teritoriul Republicii Moldova și a statutului de refugiat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Viaceslav, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii, cu emiterea unei hotărâri

noi de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Rîbokon Viaceslav și s-a menținut hotărârea din 18 octombrie 2023

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

fond este legală și întemeiată, întrucât aceasta a analizat corect circumstanțele

cauzei, probele administrate și prevederile legale aplicabile.

270/2008 privind azilul, accesul la o nouă procedură de azil este condiționat de

apariția unor circumstanțe noi care nu au putut fi prezentate anterior din motive

independente de voința solicitantului, iar în speță, reclamantul nu a probat

îndeplinirea acestor cerințe.

persecuție pentru apartenența religioasă la „Martorii lui Iehova” și participarea

sa la un protest politic în Rusia, nu a demonstrat că aceste motive constituie

circumstanțe noi apărute ulterior primei cereri de azil sau că nu le-ar fi putut

invoca anterior.

2

din motive economice și sociale (lipsa locuinței și a mijloacelor de întreținere),

fără a invoca persecuții recente sau riscuri noi, ceea ce contrazice susținerea

unei temeri bine întemeiate de persecuție.

internaționale (inclusiv Manualului UNHCR și Directivei 2011/95/UE),

acordarea protecției internaționale presupune existența unor riscuri grave și

concrete, dovedite clar, nu doar temeri generale sau declarații neconfirmate.

suficiente din care să rezulte că, personal, este vizat în mod individual de

autoritățile Federației Ruse pentru activitatea sa religioasă sau politică.

participarea la proteste politice nu presupune automat acordarea statutului de

refugiat, în lipsa dovezii unui risc individual concret de persecuție sau vătămare

gravă.

reclamantul nu a îndeplinit cerințele prevăzute de art. 78 alin. (2) lit. a) din

Legea nr. 270/2008 pentru a i se acorda accesul la o nouă procedură de azil.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Rîbokon Viaceslav, a declarat recurs împotriva deciziei din 4 iunie 2024 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei și a hotărârii, cu pronunțarea unei

noi decizii de admitere a acțiunii.

ARGUMENTELE RECURSULUI

material și procesual de către instanțele inferioare.

împrejurări invocate în cererea sa ulterioară de azil din 21 aprilie 2023, respectiv

temerile fundamentate de persecuție religioasă în calitate de membru al

organizației Martorii lui Iehova, organizație declarată extremistă în Federația

Rusă și ale cărei activități religioase au fost sever reprimate de autorități.

a Drepturilor Omului (Taganrog și alții c. Rusia, 2022), precum și de multiple

rapoarte internaționale (OSCE, Consiliul Europei) care confirmă caracterul

sistemic al represiunii împotriva acestei confesiuni, ceea ce transformă

apartenența religioasă a recurentului într-o sursă veritabilă de risc personal și

real.

3

potrivit cărora cererea ulterioară de azil este admisibilă dacă au survenit

circumstanțe noi care nu au putut fi prezentate în procedura anterioară, iar în

cauză, aceste circumstanțe constau în intensificarea represiunii religioase și în

schimbarea regimului său de protecție personală după revenirea conflictului

militar în regiune.

efectua o analiză individualizată și detaliată a noilor împrejurări, în conformitate

cu art. 42 și 48 din Legea nr. 270/2008, precum și cu prevederile art. 10 din

Directiva 2011/95/UE.

POZIȚIA INTIMATULUI

Migrațiune a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea

sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă

a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă

potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La

examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate

probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța

de judecată contrar prezentului cod.”

4

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în

special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia integrală a fost notificată reprezentantei recurentului la 18 iulie

2024 (f.d.116), astfel că recursul a fost declarat cu respectarea prevederilor art.

245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții

de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurată.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,

5

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire

la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §

1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța

a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea

de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat

din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

6

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus avocata Ludmila Bîrcă în numele și

interesele lui Rîbokon Viaceslav.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7