3r-79/25 — anularea actului administrativ

La data de 24 iulie 2023, Anthony Goujon, reprezentat de avocatul Zero Mihail, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, terț Serviciul de Informație și Securitate, solicitând anularea, ca fiind ilegală, a deciziei nr. 3716/23/DAA din 28 iunie 2023 și obligarea pârâtului de a-i acorda statutul de refugiat, în temeiul art. 16 lit. a) din Legea nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova.

Prin hotărârea din 25 noiembrie 2024, pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, acțiunea formulată de Anthony Goujon a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 22 decembrie 2024, Anthony Goujon, prin intermediul avocatului său, a declarat apel împotriva hotărârii menționate. Motivarea apelului a fost depusă la 22 februarie 2025.

Prin încheierea din 27 februarie 2025, Curtea de Apel Centru, a declarat inadmisibil apelul formulat de Anthony Goujon, prin intermediul avocatului Zero Mihail împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 25 noiembrie 2024.

Nefiind de acord cu încheierea menționată, la data de 14 martie 2025, Anthony Goujon, reprezentat de avocatul Mihail Zero, a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 27 februarie 2025 și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, a invocat că notificarea hotărârii motivate a Judecătoriei Chișinău din 25 noiembrie 2024 a fost realizată într-un mod necorespunzător. Deși instanța de apel a considerat că hotărârea a fost comunicată prin e-mail la data de 22 ianuarie 2025, avocatul susține că nu a luat cunoștință efectiv de acest mesaj, deoarece acesta a ajuns în dosarul „SPAM” și nu a fost identificat decât ulterior, după expirarea termenului legal de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului. Mai mult, documentul transmis electronic nu era semnat electronic de o persoană autorizată din instanță, ceea ce încalcă prevederile Codului administrativ referitoare la valabilitatea notificărilor electronice.

A indicat că, în lipsa unei dovezi clare de notificare, termenul legal pentru depunerea motivării apelului nu putea fi considerat început. Recurentul subliniază că nici el, nici reprezentantul său nu au primit în mod legal și efectiv hotărârea, iar instanța nu poate prezuma această comunicare doar în baza expedierii unui e-mail nesemnat. În plus, nefiind informat în mod valabil, avocatul nu a putut respecta termenul pentru depunerea motivării apelului. Deși nu a fost formulată o cerere expresă de repunere în termen, motivele invocate justifică imposibilitatea obiectivă de a respecta termenul procedural.

Se mai argumentează că soluția instanței de apel, de a declara apelul inadmisibil fără a analiza efectiv aceste circumstanțe, contravine dreptului de acces la o instanță garantat de Constituție și de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, limitând nejustificat posibilitatea recurentului de a-și valorifica drepturile în fața unei instanțe superioare.

Art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis 1 încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Referitor la fondul cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin hotărârea din 25 noiembrie 2024, pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, acțiunea formulată de Anthony Goujon împotriva Inspectoratului General pentru Migrație.

Ulterior, la data de 22 decembrie 2024, avocatul Mihail Zero, acționând în numele și în interesele lui Anthony Goujon, a declarat apel împotriva acestei hotărâri, prin intermediul poștei electronice, utilizând adresa sa profesională „mihailzero@mail.ru”.

Se mai constată că, la data de 22 ianuarie 2025, ora 12:25, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a expediat, prin poșta electronică, la aceeași adresă a avocatului Mihail Zero, copia hotărârii motivate din 25 noiembrie 2024, în scopul comunicării acesteia.

Completul de judecată relevă că termenul legal de 30 de zile pentru depunerea motivării cererii de apel, stabilit prin art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a început să curgă la data de 23 ianuarie 2025, și a expirat la data de 21 februarie 2025, inclusiv.

Cu toate acestea, motivarea apelului a fost transmisă instanței de apel abia la data de 22 februarie 2025, de asemenea prin poșta electronică, de pe aceeași adresă de corespondență – „mihailzero@mail.ru”, deci peste termenul procedural imperativ prevăzut de lege.

Prin încheierea din 27 februarie 2025, Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibil apelul formulat de Anthony Goujon, prin intermediul avocatului Mihail Zero, împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, la data de 25 noiembrie 2024.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea atacată a fost emisă cu respectarea strictă a dispozițiilor legale incidente, în special a art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, care prevede expres că apelul se declară inadmisibil în cazul în care motivarea acestuia nu a fost depusă ori a fost depusă după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (2) din același cod.

Această exigență legală are un caracter imperativ și vizează asigurarea disciplinei procedurale, a celerității soluționării cauzelor și a respectării principiului contradictorialității, întrucât partea adversă are dreptul să cunoască în mod clar motivele de apel pentru a putea formula apărările 3 corespunzătoare. Or, depunerea motivării cu întârziere afectează derularea normală a procesului și dreptul la un proces echitabil al celeilalte părți.

Din examinarea actelor dosarului rezultă că prezenta cauză se află pe rolul instanței de fond începând cu data de 24 iulie 2023. De asemenea, se confirmă că avocatul Mihail Zero a fost împuternicit să-l reprezinte pe Anthony Goujon în această cauză începând cu data de 6 iulie 2023, aspect dovedit prin mandatul avocațial seria MA nr. 1593946, aflată la fila 4 din dosar.

Pe parcursul desfășurării procedurii judiciare în fața instanței de fond, avocatul Mihail Zero a participat activ la ședințele de judecată și a utilizat exclusiv adresa de e-mail „mihailzero@mail.ru”, atât pentru transmiterea cererilor, cât și pentru corespondența procesuală, această adresă fiind indicată expres și în mandatul său avocațial.

Potrivit dispozițiilor art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se depune direct la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. În cazul în care apelul este declarat împreună cu motivarea, aceasta se depune la instanța de fond, respectiv la instanța care a emis hotărârea contestată.

Această normă are caracter imperativ și reflectă intenția legiuitorului de a asigura o desfășurare riguroasă și previzibilă a procesului, precum și de a garanta respectarea principiului securității raporturilor juridice. Stabilirea expresă a momentului de la care începe să curgă termenul pentru motivarea apelului – respectiv de la data notificării hotărârii motivate – are drept scop responsabilizarea părților în privința supravegherii cauzei și a respectării stricte a termenelor procedurale stabilite de lege.

Argumentul referitor la comunicarea necorespunzătoare a hotărârii nu poate fi reținut de Completul de judecată, întrucât, potrivit Codului administrativ, notificarea prin poștă electronică este o formă legală de comunicare a actelor procesuale, dacă partea a indicat această adresă de e- mail în proces.

În cauză, avocatul recurentului a folosit constant adresa de e-mail „mihailzero@mail.ru” pentru corespondență cu instanțele, ceea ce atrage obligația acestuia de a verifica periodic căsuța poștală electronică. Comunicarea actului procedural s-a realizat la adresa indicată de avocat, ceea ce este suficient pentru a considera hotărârea comunicată potrivit legii.

Faptul că mesajul s-a regăsit în mapa de tip „SPAM” al e-mailului nu poate constitui un temei obiectiv pentru neexecutarea obligației de a verifica 4 conținutul căsuței poștale. Utilizatorul este responsabil pentru securizarea și monitorizarea propriului cont de e-mail, iar interpretarea contrară ar permite oricărui profesionist să invoce o pretinsă eroare tehnică pentru a justifica neglijența procedurală. În plus, instanța de apel a arătat în mod corect că ceea ce este esențial nu este momentul la care avocatul pretinde că a luat cunoștință efectiv de mesaj, ci data la care comunicarea a fost efectuată legal.

În ceea ce privește lipsa semnăturii electronice calificate pe documentul transmis, Completul de judecată observă că recurentul nu contestă autenticitatea documentului, ci doar forma transmiterii. Or, în condițiile în care avocatul a primit conținutul hotărârii motivate la adresa sa profesională de e-mail, iar aceasta corespunde actului pronunțat și se regăsește în dosarul cauzei, nu se poate susține cu bună-credință că nu a existat o comunicare suficientă în sensul prevederilor Codului administrativ. Comunicarea prin e-mail este valabilă și nu este condiționată de semnătura electronică calificată decât în relația dintre autorități și persoanele care nu sunt parte în dosar sau nu au confirmat adresa de corespondență.

De asemenea, Completul de judecată menționează că argumentul recurentului privind lipsa confirmării de primire nu este întemeiat, întrucât legislația nu condiționează curgerea termenului de apel de existența unei confirmări exprese a primirii mesajului electronic. Comunicarea este considerată efectuată la data trimiterii către adresa declarată, nu la data la care partea confirmă, ceea ce este în deplin acord cu jurisprudența națională și cu standardele unei bune administrări a justiției.

În privința pretinsei imposibilități obiective de a depune apelul motivat în termen, este esențial de reținut că partea nu a formulat nicio cerere de repunere în termen. Simpla invocare ulterioară a unui obstacol tehnic nu este suficientă, întrucât Codul administrativ prevede expres că repunerea în termen se acordă doar în baza unei cereri motivate, însoțită de dovezi și formulată în mod expres. 38. în concluzie, Completul de judecată statuează că instanța de apel a acționat corect, respectând cadrul legal, întrucât nu a existat o solicitare, iar motivele invocate nu au fost probate suficient pentru a justifica o repunere din oficiu.

Cât privește invocarea de către recurent a art. 6 § 1 CEDO și a art. 20 din Constituție, Completul de judecată relevă că acestea nu garantează exercitarea nelimitată a dreptului de acces la instanță, ci doar asigură un acces rezonabil și efectiv în condițiile stabilite de lege. Termenele 5 procedurale sunt prevăzute în scopul asigurării securității raporturilor juridice, iar ignorarea acestor termene, fără o cerere de repunere în termen și fără justificări obiective, ar duce la nesocotirea principiului echității procedurii față de cealaltă parte și ar submina autoritatea hotărârilor instanțelor. Jurisprudența CEDO susține exigențele legale privind respectarea termenelor și califică lipsa de diligență procedurală ca imputabilă părții.

În concluzie, toate argumentele invocate în recurs sunt lipsite de temei legal, întrucât notificarea s-a făcut la adresa valid declarată, partea nu a formulat cerere de repunere în termen, iar invocarea generică a unor circumstanțe tehnice nu poate prevala asupra obligației de diligență procesuală impusă unui avocat. Astfel, instanța de apel a pronunțat încheierea în conformitate cu prevederile legale aplicabile, iar accesul la justiție nu a fost îngrădit, ci pierdut prin culpă procedurală.

Obligația părților de a respecta termenul procedural este una de natură imperativă, impusă pentru a asigura stabilitatea și ordinea în procesul judiciar. Nerespectarea acestui termen, în absența unei cereri de repunere în termen fundamentată pe motive obiective și justificate, atrage sancțiunea inadmisibilității.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), părțile au obligația de a manifesta diligență în urmărirea cauzei și respectarea termenelor procedurale.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că apelul motivat a fost depus tardiv.

Curtea de Apel Centru a aplicat în mod corect sancțiunea procedurală prevăzută de lege, respectând dispozițiile Codului administrativ și principiile stabilității raporturilor juridice, fundamentale într-un stat de drept.

Pe baza celor expuse, instanța de recurs constată temeinicia încheierii instanței de apel, reținând că recurentul nu a depus motivarea apelului conform cerințelor prevăzute de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ. În consecință, se aplică sancțiunile procedurale prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrative.

Având în vedere considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de avocatul Mihail Zero în interesele lui Anthony Goujon, este neîntemeiat. În 6 consecință, recursul este respins, iar încheierea din 27 februarie 2025 a Curții de Apel Centru este menținută.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de avocatul Mihail Zero în interesele lui Anthony Goujon și menține încheierea 27 februarie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7