3ra-1098/23 — obligarea executarii hotaririi judecatoresti irevocabile si eliberarea titlului executoriu
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea executarii hotaririi judecatoresti irevocabile si eliberarea titlului executoriu
- Temei legal
- Recursul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h din Codul administrativ
3ra-1098/23 — obligarea executarii hotaririi judecatoresti irevocabile si eliberarea titlului executoriu (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Veronica Herța,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Veronica Herța împotriva Consiliului raional Taraclia cu
privire la obligarea executării hotărârii judecătorești irevocabile și eliberarea
titlului executoriu,
împotriva deciziei din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Cahul
(Dosarul nr. 3ra-1098/23
NR. PIGD 2-22169622-01-3ra-15112023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Judecătoria Cahul, sediul Central, jud.: E. Bancov
Curtea de Apel Cahul, jud.: V. Movilă, S. Pilipenco, E. Dvurecenschii
10 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Veronica Herța,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 noiembrie 2022, Veronica Herța a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliul raional Taraclia, cu privire la obligarea
executării hotărârii judecătorești irevocabile și eliberarea titlului executoriu.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că, prin
decizia din 18 aprilie 2014 a Curții de Apel Cahul s-a admis parțial acțiunea
sa, ce ține de compensarea valorii bunurilor confiscate, care au aparținut
familiei sale deportate, și a devenit irevocabilă prin încheierea nr.3ra-499/15
din 23 aprilie 2015 a Curții Supreme de Justiție, fiind respins recursul
declarat de Președintele raionului Taraclia.
În temeiul art.12 din Codul de executare, Judecătoria Cahul, sediul
Taraclia la 20 iunie 2022 a eliberat titlul executoriu. Ulterior, ea a fost
informată că, prin decizia Comisiei speciale privind examinarea cererilor
privind recuperarea averii, s-a respins cererea sa privind executarea titlului
executoriu.
De asemenea, prin scrisoarea nr.4463 din 13 octombrie 2022 a fost
informată de Judecătoria Cahul, sediul Taraclia, că urmează să se adreseze
la executorul judecătoresc în vederea emiterii titlului executoriu.
Iar, la 24 octombrie 2022 executorul judecătoresc Lilian Asandii a emis
încheierea privind refuzul de a intenta procedura de executare.
Așadar, întemeindu-și cererea de chemare în judecată pe dispozițiile
art.6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prevederile art.9
alin.(2) lit.c), art.16, 774, 858 ale Codului civil, art.4 alin.(1), art.10 alin.(1)
și art.60 din Codul de executare, dar și concluziile expuse în Hotărârile Curții
Constituționale din 17 noiembrie 2016 privind excepția de
neconstituționalitate a unor prevederi referitoare la executarea creanțelor
împotriva statului și nr.1 din 15 ianuarie 2013 pentru controlul
constituționalității unor prevederi ale art. 60 alin.(3), (31) din Codul de
executare, Veronica Herța a solicitat obligarea Consiliului raional Taraclia
să execute hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă și după caz,
eliberarea titlului executoriu în acest sens, cu forma și conținutul stabilit de
legislația în vigoare.
1
Prin hotărârea din 22 februarie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul
Central, s-a admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Veronica
Herța.
S-a obligat Consiliul raional Taraclia să execute decizia definitivă și
irevocabilă din 18 septembrie 2014 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a
încasat de la Consiliul raional Taraclia în beneficiul Veronicăi Herța
171376 de lei, în contul compensării valorii bunurilor mobile supuse
confiscării de la victima represiunii politice Chiril Herța, și anume: inventar
agricol (plug, semănătoare, vânturătoare, boroană); animale de lucru (doi
boi, un cal), o vacă, 11 ovine (f.d.104).
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Cahul, sediul Central, a constatat că
reclamanta Veronica Herța revendică apărarea pretinsului său drept încălcat
prin depunerea unei acțiuni în realizare, solicitând obligarea Consiliului
raional Taraclia să execute decizia definitivă și irevocabilă din 18 septembrie
2014 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a încasat de la Consiliul raional
Taraclia în beneficiul acesteia 171376 de lei, în contul compensării valorii
bunurilor mobile supuse confiscării de la victima represiunii politice Chiril
Herța. Instanța de fond a menționat că acțiunea în realizare este
imprescriptibilă, potrivit prevederilor art.209 alin.(3) din Codul
administrativ.
De altfel, prima instanță a respins ca neîntemeiate argumentele invocate
de Consiliul raional Taraclia, precum că titlul executoriu a fost prezentat
peste termenul stabilit în art.16 alin.(1) din Codul de executare. Or,
prevederile art. 16 alin. (1) din Codul de executare, se referă la executarea
silită a documentelor executorii.
La 20 martie 2023, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul
administrativ, Consiliul raional Taraclia a depus apel, iar la 25 mai 2023 a
prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 februarie 2023 a
Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând casarea acesteia
(f.d.106-111, 133-144).
Prin decizia din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, s-a admis
apelul declarat de pârâtul Consiliul raional Taraclia.
S-a casat integral hotărârea din 22 februarie 2023 a Judecătoriei Cahul,
sediul Central și s-a emis o nouă decizie, prin care în temeiul art.207 alin.(2)
lit. e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibilă acțiunea reclamantei
Veronica Herța împotriva pârâtului Consiliului raional Taraclia, cu privire la
obligarea executării hotărârii judecătorești irevocabile decizia din
18 septembrie 2014 a Curții de Apel Cahul, pronunțată în cauza civilă la
acțiunea reclamanților Iosif Herța și Veronica Herța împotriva Consiliului
raional Taraclia și Comisiei speciale din cadrul Consiliului raional Taraclia
privind compensarea valorii bunurilor confiscate, dat fiind că raporturile
juridice la care participă Consiliul raional Taraclia și constituie obiectul
prezentei acțiuni sunt de drept privat, pe acest domeniu activitatea
debitorului Consiliului raional Taraclia nu se manifestă în regim de putere
2
publică, și reclamanta Veronica Herța nu poate revendica încălcarea unui
drept în sensul art.17 din Codul administrativ prin activitatea administrativă
a Consiliului raional Taraclia ca și autoritate publică (f.d.167-174).
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Cahul a invocat dispozițiile
art.20 din Codul administrativ, în coroborare cu prevederile art.5, 8, 17, 39
și 209 din Codul administrativ, care decelează condițiile de admisibilitate ale
acțiunii în contenciosul administrativ.
În speță, reclamanta Veronica Herța a solicitat obligarea pârâtului la
executarea hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, și anume a
deciziei din 18 septembrie 2014 a Curții de Apel Cahul, adoptată în cauza
civilă la acțiunea reclamantei Veronica Herța împotriva Consiliului raional
Taraclia, prin care s-a decis încasarea de la Consiliul raional Taraclia în
beneficiul Veronicăi Herța (succesor al victimelor represiunilor politice) a
sumei de 171376 de lei, în contul compensării bunurilor confiscate de la
victimele represiunilor politice, pretenție ce se califică ca fiind o acțiune în
realizare (art.206 alin.(1) lit. c) din Codul administrativ).
De altfel, instanța de apel a relevat că, acțiunea Veronicăi Herța, în
dosarul nr. 05-3a-322-18032014 a fost examinată în ordine civilă, iar
executarea hotărârii cu caracter civil este o continuitate a procesului civil,
între părțile acestui proces, la caz, a Veronicăi Herța și Consiliului raional
Taraclia, care sunt exceptate de la raporturile de contencios administrativ.
Astfel, nu pot face obiect al contenciosului administrativ raporturile
juridice civile, născute în baza unei proceduri de executare silită a hotărârii
judecătorești irevocabile, adoptată într-o cauza civilă, în care autoritatea
publică Consiliul raional Taraclia are calitatea de debitor, întrucât executarea
hotărârilor judecătorești este parte integrantă a procesului judiciar civil.
În cazul dat, raporturile juridice la care participă Consiliul raional
Taraclia și constituie obiectul prezentei acțiuni sunt de drept privat, și pe
acest domeniu activitatea debitorului Consiliul raional Taraclia nu se
manifestă în regim de putere publică. Consiliul raional Taraclia nu poate
desfășura o activitate administrativă ca și autoritate publică în sensul art.5
din Codul administrativ pe domeniul executării unei hotărâri judecătorești,
adoptată în cadrul unui proces civil. Respectiv, nici reclamanta Veronica
Herța nu poate invoca un drept vătămat prin activitatea administrativă a
Consiliului raional Taraclia pe acest domeniu al relațiilor civile private.
De asemenea, instanța ierarhic inferioară a conchis că cadrul
normativ pct.97, 98 din Hotărârea Curții Constituționale pentru controlul
constituționalității unor prevederi ale articolului 60 alin.(3) și (31) din Codul
de executare și pct. 34, 35 din Hotărârea Curții Constituționale nr.22 din
2019 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art.61
alin.(1) al Codului de executare, la care face trimitere reclamanta și instanța
de fond nu este aplicabil speței, or, raporturile juridice de drept privat la care
participă autoritățile publice se examinează în ordine civilă.
3
Astfel, instanța de apel a concluzionat că acțiunea reclamantei cu
privire la obligarea Consiliului raional Taraclia (debitor în cadrul procesului
civil) la executarea hotărârii judecătorești irevocabile, decizia din
18 septembrie 2014 a Curții de Apel Cahul, nu răspunde exigenților de
admisibilitate, motiv din care a declarat-o inadmisibilă în temeiul art.207
alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.
La 17 octombrie 2023, Veronica Herța a depus recurs, iar la
19 decembrie 2023 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din
21 septembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea acesteia și
menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.175-176, 178-181).
În susținerea cererii de recurs, recurenta a indicat motivele de fapt și
de drept invocate anterior la etapa examinării cauzei în instanțele ierarhic
inferioare, suplimentar menționând dezacordul cu deciziei din
21 septembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, pe care o consideră susceptibilă
de casare, motiv pentru care a înaintat prezentul recurs.
La 08 februarie 2024, Consiliul raional Taraclia a depus referință
asupra recursului Veronicăi Herța, prin care a solicitat declararea
inadmisibilă a acestuia.
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Veronica Herța, s-a conformat
dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la
19 decembrie 2023. Or, decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la
21 septembrie 2023, iar Veronica Herța a recepționat copia deciziei motivate
din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Cahul la 13 noiembrie 2023, fapt
confirmat prin avizul de recepție, anexat la dosar.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ, stipulează că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt
termen.”
Art. 2451 alin.(1) lit.a)-f), alin.(2) și (3) din Codul administrativ,
reglementează că:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
4
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)
lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după
trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă
anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite
nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului
cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit.h) din Codul administrativ, prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
h) recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor art.2451 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în cererea de recurs nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la
dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Cahul și
5
nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Instanța de recurs menționează că recursul depus de Veronica Herța,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării
cauzei în prima instanță și instanța de apel, care au fost analizate de către
Curtea de Apel Cahul, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință,
nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea
tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Cahul și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Cahul, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
6
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că Veronica
Herța în susținerea cererii sale de recurs a invocat doar faptul că a obținut
actul judecătoresc irevocabil și executoriu, și anume decizia din
18 aprilie 2014 a Curții de Apel Cahul, care însă nu a fost executată, dar nu
a indicat niciun temei de drept stipulat la art. 2451 alin.(1) lit.a)-f) din Codul
administrativ.
Astfel, faptul că decizia din 18 aprilie 2014 a Curții de Apel Cahul nu
a fost executată și urmează a fi supusă executării, în modalitatea aleasă, prin
înaintarea prezentei acțiuni în contencios administrativ, nu conferă
recursului trecerea filtrului de admisibilitate, odată ce ordinea și modalitatea
executării unui document executoriu este reglementată expres de Codul de
executare și instanța de apel a elucidat pe deplin aceste împrejurări.
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Veronica Herța.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246 alin.(2)
lit.h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Veronica Herța.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7