2r-460/24 — Repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de cercetare penală și de ancheta preliminară ale procuraturii și instanțelor judecătorești în legatura cu actele ilegale ale autorităților

La 31 mai 2024, Fiodor Trișin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de cercetare penală și de anchetă preliminară ale procuraturii și instanțelor judecătorești, în legătură cu actele ilegale ale autorităților.

Prin încheierea din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a restituit cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor Trișin.

La 29 iulie 2024, Fiodor Trișin a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând restituirea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță și același complet de judecată.

Prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de recurs declarată de Fiodor Trișin împotriva încheierii din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a comunicat recurentului Fiodor Trișin despre necesitatea prezentării prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău a originalului dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei, care urmează a fi achitată la contul Curții de Apel Chișinău, acordându-i pentru aceasta un termen de 05 zile din momentul recepționării prezentei încheieri. S-a explicat recurentului Fiodor Trișin că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de recurs nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită.

Prin încheierea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea de recurs declarată de Fiodor Trișin împotriva încheierii din 28 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că recurentul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței expuse în încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău.

La 05 noiembrie 2024, prin e-mail, iar la 06 noiembrie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Fiodor Trișin a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu restituirea cauzei spre rejudecarea în același complet de judecată. 1

În susținerea cererii de recurs, recurentul a notat că a depus în termen recursul, deoarece a luat cunoștință de încheierea instanței de apel la 05 noiembrie 2024, când i-a fost notificată pe e-mail.

Subsecvent, a menționat că instanța de apel nu a luat în considerare faptul că începând cu 01 ianuarie 2024, este în vigoare art. 104 alin. (2), (3) din Codul de procedură civilă, care prevede că, în toate cazurile, notificările, avizele și orice acte de procedură trebuie trimise în străinătate numai prin intermediul oficiului poștal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, astfel încălcându-i drepturile fundamentale de acces la justiție în contextul art. 6 alin. (1) CEDO. Cu alte cuvinte, prin impunerea în mod deliberat a astfel de condiții, încât să nu poată îndeplini cerințele instanței, în timp ce aștepta clarificări prin poștă.

Așadar, recurentul a subliniat că instanța ierarhic inferioară a trimis în mod deliberat scrisoarea sa în folderul „spam” al contului său de e-mail, pentru ca să nu o primească niciodată, însă din greșeală a găsit-o.

De asemenea, Fiodor Trișin a invocat că instanța de apel a încălcat principiul prezumției de nevinovăție, acuzându-l că nu a plătit taxa de timbru, dar a furnizat în mod fraudulos instanței o chitanță datată la o dată anterioară datei deciziei ei. În opinia sa, instanța i-a refuzat dreptul de a plăti în avans taxa de timbru, ceea ce a făcut la 10 și 11 aprilie 2024 pentru suma de 300 de EURO. Astfel, prin deturnarea celor 200 de lei ai săi, instanța de apel i-a încălcat drepturile sale fundamentale prevăzute de art. 6 alin. (1) CEDO.

La 18 noiembrie 2024, la adresa de e-mail a Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Fiodor Trișin.

Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de Fiodor Trișin, intimatul nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent.

Art.424 alin.(2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. (3) Încheierile Curții Supreme de Justiție nu se supun niciunei căi de atac.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 4261 alin. (1), lit. e), alin. (2) și (21) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: e) încheierea nu poate fi atacată cu recurs, potrivit legii. (2) Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac. (21) Prin derogare de la alin.(2), dacă la cererea de recurs lipsește dovada de plată a taxei de timbru, instanța de recurs emite o încheiere, care nu se supune niciunei căi de atac, de a nu da curs cererii de recurs și acordă recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea deficiențelor depistate. Dacă recurentul înlătură deficiențele în cadrul termenului acordat, recursul se consideră depus la data prezentării inițiale. Dacă recurentul nu înlătură deficiențele cererii de recurs în cadrul termenului acordat, instanța de recurs o restituie imediat după expirarea termenului rezonabil stabilit de instanță pentru înlăturarea neajunsurilor.”

Astfel, instanța de recurs notează că dreptul de acces la un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere.

În acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer vs Germania, 1 septembrie 2016, parag. 34; Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, 3 parag. 64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, parag. 28; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 82).

Cu referire la posibilitatea contestării încheierii de restituire a cererii de recurs din motivul neînlăturării de către recurent a deficiențelor cererii de recurs în cadrul termenului acordat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că abordarea problemei de drept este generată de art. 4261 alin. (2) și (21) din Codul de procedură civilă, care prevede expres că recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac. Prin derogare de la alin.(2), dacă la cererea de recurs lipsește dovada de plată a taxei de timbru, instanța de recurs emite o încheiere, care nu se supune niciunei căi de atac, de a nu da curs cererii de recurs și acordă recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea deficiențelor depistate. Dacă recurentul nu înlătură deficiențele cererii de recurs în cadrul termenului acordat, instanța de recurs o restituie imediat după expirarea termenului rezonabil stabilit de instanță pentru înlăturarea neajunsurilor.

Astfel, în sensul normelor de drept enunțate la pct.17 din prezenta încheiere, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că legislația națională nu reglementează dreptul la o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a restituit cererea de recurs, iar acest fapt condiționează nesusceptibilitatea atacării în ordine de recurs a unei astfel de încheieri. Or, derogarea de la alin.(2) al art. 4261 din Codul de procedură civilă, se referă doar la încheierea de nu dat curs cererii de recurs, nu și la încheierea de restituire a recursului.

De altfel, Curtea de Apel Chișinău, corespunzător prevederilor art. 4261 alin. (2) și (21) din Codul de procedură civilă, a indicat că, încheierea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu se supune niciunei căi de atac, iar criticile aduse în recursul declarat, exprimă dezacordul recurentului cu o încheiere judecătorească, care în virtutea legii nu se supune niciunei căi de atac.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Fiodor Trișin a depus cerere de recurs împotriva unui act de dispoziție al Curții de Apel Chișinău, care nu se supune niciunei căi de atac.

Respectiv, instanța de recurs nu este în drept să se expună asupra legalității încheierii din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin prisma argumentelor invocate în recurs, deoarece recursul a fost declarat împotriva unei încheieri, care în condițiile legii nu se supune recursului.

Adițional, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție notează că, prevederile exprese privind categoriile de acte judecătorești susceptibile recursului este conformă standardelor procedurale garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților 4 Fundamentale, o asemenea reglementare juridică încadrându-se pe deplin în marja de apreciere recunoscută autorităților statale în configurarea cadrului intern relevant.

Din considerentele enunțate, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție concluzionează de a restitui recursul înaintat de Fiodor Trișin împotriva încheierii din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind declarat împotriva unei încheieri care conform legii nu se supune niciunei căi de atac.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 269-270, art. 424 alin. (2), art. 4261 alin. (1), lit. e), alin. (2) și (21) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Restituie recursul declarat de către Fiodor Trișin împotriva încheierii din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Fiodor Trișin împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de cercetare penală și de anchetă preliminară ale procuraturii și instanțelor judecătorești, în legătură cu actele ilegale ale autorităților. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 5