2r-59/25 — Cu privire la încasarea penalității

La 29 decembrie 2023, Igor Ursachi s-a adresat în instanța de judecată cu cerere cu valoare redusă împotriva SC „Inamstro” SRL, prin care a solicitat încasarea penalităților și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 12 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s- a acceptat spre examinare, în procedură scrisă cererea cu valoare redusă depusă de Igor Ursachi împotriva SC „Inamstro” SRL cu privire la încasarea penalității și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Ursachi. S-a încasat din contul CS „Inamstro” SRL în beneficiul lui Igor Ursachi suma de 55 636 lei cu titlu de penalitate, suma de 3 000 lei cu titlu cheltuieli de judecată pentru acordarea asistenței juridice. În rest, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Igor Ursachi către SC „Inamstro” SRL cu privire la încasarea penalității și compensarea cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată. S-a restituit taxa de stat în mărime de 1 670 lei, aferentă acțiunii depusă de Igor Ursachi către CS „Inamstro” SRL privind încasarea penalității și compensarea cheltuielilor de judecată, achitată de Igor Ursachi în baza ordinului de încasare a numerarului în sumă de 1 670 lei.

Invocând netemeinicia hotărârii din 13 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la 24 octombrie 2024, SC „Inamstro” SRL a declarat apel prin care au solicitat casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii înaintate.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de SC „Inamstro” SRL, împotriva hotărârii din 13 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată cu valoare redusă a lui Igor Ursachi împotriva SC „Inamstro” SRL cu privire la încasarea penalității și compensarea cheltuielilor de judecată, ca depusă în 1 afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen. S-a remis apelantului SC „Inamstro” SRL cererea de apel cu toate documentele anexate.

La 22 ianuarie 2025, SC „Inamstro” SRL, a declarat recurs împotriva încheierii din 21 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii recurate, cu restituirea cauze spre rejudecare a apelului în instanța de apel.

În susținerea recursului recurenta a invocat că cauza a fost examinată în lipsa părților (procedura cu valoare redusă), iar reprezentantul SC „Inamstro” SRL nu a fost prezent la ședința de judecată.

Recurenta a menționat că hotărârea primei instanțe nu i-a fost expediată, fiind publicată pe Portalul Instanțelor de Judecată la 30 septembrie 2024. Respectiv, apelul declarat la 24 octombrie 2024 este depus în termen, ori termenul începe să curgă din momentul când a făcut cunoștință cu hotărârea primei instanțe.

Consideră că instanța de apel eronat a restituit apelul depus de SC „Inamstro” SRL, menționând că nici nu a solicitat repunerea în termen, ori nu trebuie să ceară repunerea în termen, căci apelul a fost depus în interiorul termenului de 30 de zile.

Art. 427 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stipulează că: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.” 2

Art. 110 din Codul de procedură civilă definește: „Termenul de procedură ca fiind este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă prescrie că: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă indică că: „Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanța. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă statuează că: „Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116”.

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă relevă că: „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SC „Inamstro” SRL împotriva încheierii contestate urmează a fi respins din considerentele ce urmează.

Din materialele cauzei rezultă că, nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 24 octombrie 2024, SC „Inamstro” SRL, a declarat apel, prin care au solicitat casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea integrală a acțiunii.

În contextul prevederilor art. 369 alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă, enunțate la pct. 17, prin încheierea din 21 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de SC „Inamstro” SRL împotriva hotărârii din 13 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că, aceasta este adoptată în conformitate cu normele Codului de procedură civilă, care reglementează acțiunile instanței la faza respectivă a procesului și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor referitoare la termenul de declarare a apelului.

Astfel, termenul de declarare a apelului în baza art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, este de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii și a început să curgă de la 14 septembrie 2024, ziua imediat următoare datei adoptării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 14 octombrie 2024, inclusiv (zi de luni), însă, apelul nemotivat a fost declarat la 24 octombrie 2024 (f.d. 107) de către SC „Inamstro” SRL, fiind depus peste termenul de 30 de zile.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că SC „Inamstro” SRL, nu a solicitat repunerea în termen a apelului.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că nu pot fi reținute argumentele invocate în cererea de recurs de către SC „Inamstro” SRL, precum la 30 septembrie 2024 a făcut cunoștință cu hotărârea din 13 septembrie 2024, respectiv termenul începe să curgă din momentul când a făcut cunoștință cu actul judecătoresc, or, art. 369 alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă, prevede că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

În consecință, Completul de judecată reiterează că argumentele invocate în cererea de recurs indică direct la nerespectarea de către recurent a drepturilor sale procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită 4 de normele de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat.

Mai mult ca atât, cele invocate de SC „Inamstro” SRL în susținerea faptului că s-a încadrat în termenul de declarare a apelului, nu pot fi reținute, or, acesta a cunoscut că pe rolul instanței se află spre examinare cauza, fapt confirmat prin cererea de a face cunoștință cu materialele cauzei și recipisa, referința și cererea de scoatere a cererii de pe rol a acțiunii, urmând să prezinte diligenta necesară și să se intereseze în termeni utili de procesul de care avea cunoștință. Or, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după expirarea cărora valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție afirmă că în contextul legislației în vigoare în raport cu speța dată, apelantului/ recurentului i-a fost asigurate condiții reale pentru a beneficia efectiv de continuitatea procesului și de a- și valorifica drepturile sale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că dispozitivul hotărârii nominalizate a fost plasată pe Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md, la data de 30 septembrie 2024.

În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că acțiunile recurentului nu constituie decât o eludare a acesteia de a-și realiza drepturile procedurale, rezultând din prevederile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care obligă părțile de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că SC „Inamstro” SRL avea obligația prezumată de a manifesta diligență și să se conformeze prevederilor legale, făcând uz în interiorul termenului legal de dreptul său de a ataca cu apel hotărârea primei instanțe, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea apelului ca fiind depus în afara termenului legal, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că legiuitorul a instituit termen pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale. 5

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

În cauza Melnic v. Republica Moldova, Înalta Curte a constatat violarea securității raporturilor juridice (art. 6 § 1 al Convenției) pentru admiterea, într-o cauză cu privire la recuperarea prejudiciilor, a unui recurs depus peste termen, fără a se expune asupra obiecției reclamantului că recursul este tardiv.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra, cu normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că SC „Inamstro” SRL, nu a îndeplinit actul procedural în interiorul termenului legal instituit la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov vs Ucraina că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 21 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or, argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă 6 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către Societatea Comercială „Inamstro” Societate cu Răspundere Limitată. Menține încheierea din 21 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată cu valoare redusă depusă de Igor Ursachi împotriva Societății Comerciale „Inamstro” cu privire la încasarea penalității și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 7