3ra-707/24 — contestarea actului administrativ

3ra-707/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Tomina Raisa,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Tomina Raisa împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Sîngerei cu privire la anularea actului

administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-707/24 )

NR. PIGD 2-23042973-01-3ra-12082024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: G. Cazacu

Instanța de apel : G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

2 aprilie 2025

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Tomina

Raisa,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Teritoriale de Asigurări Sociale Sîngerei solicitând obligarea recalculării pensiei

pentru limită de vârstă stabilită până la 1 ianuarie 1999, cu indexarea pensiei pe

perioada anului 2008 până în prezent.

raionul Sîngerei, a lucrat în colhoz din anul 1968, reorganizat în sovhozul

„Mihailovca”, stagiul de munca constituie 39 de ani.

pentru acordarea pensiei pentru limita de vârstă. Conform deciziei privind

acordarea pensiei pentru limita de vârstă din 5 noiembrie 2008, nr. 14/2008/3592,

i-a fost stabilita o pensie pentru limita de vârstă în suma de 593,51 lei.

indicate supra în analiza sumei pensiei este indicat că suma pensiei înainte de

1/1/1999 este de 721.67 lei, iar suma totală din experiență este de 593,51 lei. Este

un calcul total greșit, deoarece nu poate fi pensia stabilită în 2008 mai mică decît

cea stabilită la 1/1/1999.

de 593,51 lei, deoarece pensia nu a fost stabilită corect, fiind mai mică cu 128,16

lei. Mai mult ca atît, în anul 2017 a avut loc valorizarea, dar deoarece pensia

reclamantei era mica, nu a fost valorizata.

recalcularea pensiei pentru limita de vârstă, astfel că la 15 decembrie 2022 a primit

răspunsul cu nr. 11/22, precum că calculul pensiei constituie 2 278,80 lei, care a

fost efectuat în conformitate cu Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de

pensii, nefiind de acord cu răspunsul dat de CTAS Sîngerei.

pentru limită de vârstă stabilită până la 1 ianuarie 1999, cu indexarea pensiei pe

perioada anului 2008 pînă în prezent.

1

dispus transmiterea acțiunii înaintate de Tomina Raisa instanței de judecată

competente – Judecători Chișinău sediul Râșcani.

2023, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Tomina Raisa.

reclamantei Tomina Raisa, pensia pentru limită de vârstă stabilită din anul 2008

până la data intentării prezentei acțiuni, conform legii. În rest, pretențiile au fost

respinse ca fiind neîntemeiate.

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25 septembrie 2023,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii prin

care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei

noi decizii privind declararea inadmisibilității acțiunii sau respingerea integrală a

acesteia ca neîntemeiată.

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

septembrie 2023 și s-a emis o nouă decizie sub formă de încheiere, prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Tomina Raisa, din motiv că nu sunt

întrunite condițiile prevăzute la art.208 din Codul administrativ – nerespectarea

procedurii prealabile.

de judecată cu prezenta acțiune, intimata nu a ținut cont de prevederile art. 40 din

Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, în conformitate cu care: (1)

Decizia privind stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare,

privind reținerile din pensie sau încasarea sumelor plătite în plus poate fi

contestată la Casa Națională de Asigurări Sociale. (2) În caz de dezacord cu

decizia Casei Naționale de Asigurări Socialei, aceasta poate fi atacată în instanța

de judecată, în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

Sîngerei de a efectua recalcularea/reexaminarea pensiei, petiționara urma să

conteste actul respectiv la Casa Națională de Asigurări Sociale, iar ulterior, în caz

dezacordului cu decizia CNAS, să inițieze acțiune în instanța de judecată.

nu a întreprins careva acțiuni în acest sens, adresându-se direct în instanța de

judecată.

2

Codul administrativ și art. 208, 162-169 și 19 din Codul administrativ.

din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei

instanței de apel și menținerea a hotărârii instanței de fond.

la art. 208 Cod administrativ este eronată, deoarece la caz procedura prealabilă a

fost respectată.

aplicabile speței.

Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.

a pronunțat o hotărâre bazată pe aprecierea nerezonabilă a probelor, motiv pentru

care consideră că decizia Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2024 este pasibilă

casării.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

”(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului

în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La

examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate

3

probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța

de judecată contrar prezentului cod.”

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în

special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului la data de 10 iunie 2024, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar

(f.d.93).

de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu

respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea

efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și

serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs

de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

4

temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural

sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus de Tomina Raisa, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse

în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire

la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1

al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii

în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

5

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei

09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Tomina Raisa.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6