ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 26.03.2025

3ra-248/24 — obligarea la redeschiderea procesului civil

HOTĂRÂRE
26.03.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
obligarea la redeschiderea procesului civil
Temei legal
art. 246 al. 2 lit. h CA
Citează această cauză
3ra-248/24 — obligarea la redeschiderea procesului civil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Mihail

Dogotar,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Mihail Dogotar împotriva Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani privind obligarea la redeschiderea procesului

civil și reexaminarea cauzei civile de recalculare a pensiei,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 3ra-248/24

NR. PIGD 2-22034550-01-3ra-13032024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Drochia, sediul central, jud. I. Rusu,

Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu,

26 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Mihail

Dogotar,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

împotriva Judecătoriei Chișinău cu privire la redeschiderea procesului civil.

sediul Rîșcani, ar fi fost influențată de către Președintele Judecătoriei Drochia,

sediul Glodeni, în vederea tergiversării și tratării necorespunzătoare a cererilor

formulate împotriva CTAS Glodeni și CNAS RM, referitoare la presupusul furt de

pensie în dosarul nr. 150194. În susținerea acestor afirmații, a anexat copia

încheierii din 11 februarie 2022, semnată de judecătorul Vitalie Ciumac.

Rîșcani, ar fi urmărit, prin diverse metode, respingerea sau restituirea cererilor

depuse de Mihail Dogotar, având drept scop menținerea unor practici corupționale

în cadrul CTAS Glodeni și CNAS RM.

penal, art. 16, 20, 24, 26, 47 din Constituția R. Moldova, precum și art. 6, 13 CEDO.

s-a respins acțiunea înaintată de Mihail Dogotar împotriva Judecătoriei Chișinău

privind redeschiderea procesului civil, ca fiind neîntemeiată.

instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei

Drochia, sediul central din 19 decembrie 2022, cu remiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță, în componența unui alt complet de judecată.

declarat de Mihail Dogotar și s-a casat integral hotărârea din 19 decembrie 2022 a

Judecătoriei Drochia, sediul central. Acțiunea în contencios administrativ

formulată de Mihail Dogotar către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani privind

1

obligarea la redeschiderea procesului civil și reexaminarea cauzei civile de

recalculare a pensiei a fost declară inadmisibilă.

înaintată de Mihail Dogotar către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani întrunește

condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, a reținut

prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, potrivit căruia acțiunea în

contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd reclamantul nu

poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul

art. 17.

îndreptată doar împotriva unei autorități publice fiind contestată activitatea

administrativă a acestei autorități.

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani exprimându-și dezacordul cu activitatea

judiciară a acesteia și anume cu soluțiile instanței judecătorești adoptate în cauzele

inițiate de Mihail Dogotar către CTAS Glodeni și CNAS privind recalcularea

pensiei.

judecării unui proces civil, de contencios administrativ sau penal, nu pot fi

verificate pe calea intentării unei acțiuni împotriva judecătorului sau instanței, dat

fiind faptul că instanțele de judecată, în persoana judecătorilor, judecă cauzele în

conformitate cu legislația procesuală, adoptând acte procesuale care pot fi

contestate pe căile de atac, stabilite de legislația procesuală în vigoare.

încălcat de către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani nu rezultă din activitatea

administrativă a ultimei, instanța de apel a conchis că acțiunea înaintată de Mihail

Dogotar către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani privind obligarea la

redeschiderea procesului civil și reexaminarea cauzei civile de recalculare a pensiei

urmează a fi declarată inadmisibilă. Or, activitatea judiciară a instanței

judecătorești, în prezenta speța - a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu se

supune controlului judecătoresc prin intermediul instanței de contencios

administrativ, reclamantul/apelant urmând a contesta actele judecătorești sau

acțiunile judecătorilor prin intermediul căilor ordinare sau extraordinare de atac.

integral hotărârea primei instanțe, însă din alte motive decât cele invocate de

apelant și de a emite o nouă decizie prin care se declara inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Mihail Dogotar către Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani privind obligarea la redeschiderea procesului civil și reexaminarea

cauzei civile de recalculare a pensiei.

2

14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și remiterea cauzei la

rejudecare în cadrul Judecătoriei Glodeni, în componența unui alt complet de

judecată.

în cererea de apel. Suplimentar, a relevat că instanța de apel nu a intrat în esența

circumstanțelor evidențiate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel

ceea ce încalcă grav dreptul la un proces echitabil.

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului său la 17 ianuarie 2024 (f.d.138).

3

serviciului poștal ,,Poșta Moldovei (f.d.142). Astfel, că recursul este depus cu

respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Dogotar, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

4

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

Declară inadmisibil recursul depus de Mihail Dogotar.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-03-01
0,96
3ra-1228/22 — îngradirea accesului la informatie
Dosarul nr.3ra-1228/22 2-22046794-01-3ra-30112022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 01 martie 2023 mun. Chiș
CSJ 2021-08-11
0,96
3ra-764/21 — anularea raspunsului, constatarea ilegalitatii actiunilor si a actului emis
Dosarul nr.3ra-764/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Gheorghieș, D. Stănilă, E. Bejenaru) D E C I Z I E 11 august 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercia
CSJ 2021-04-07
0,95
3rh-48/21 — obligarea recalcularii pensiei
Dosarul nr. 3rh-48/21 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani – (V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău – (M. Guzun, Gr. Daşchevici, V. Clima) Instanţa de recurs: Curtea Supremă de Justiţie ( T. Chişca-Doneva, V. B
CSJ 2022-05-04
0,95
3ra-111/22 — obligarea emiterii actului administrativ
Dosarul nr. 3ra – 111/22 (2-21006499-01-3ra-09022022) Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 04 mai 2022 mun
CSJ 2022-03-02
0,95
3ra-1296/21 — recalcularea pensiei
Dosarul nr. 3ra-1296/21 2-21059551-01-3ra-16122021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 2 martie 2022 m
Sursă