3ra-248/24 — obligarea la redeschiderea procesului civil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea la redeschiderea procesului civil
- Temei legal
- art. 246 al. 2 lit. h CA
3ra-248/24 — obligarea la redeschiderea procesului civil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Mihail
Dogotar,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Mihail Dogotar împotriva Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani privind obligarea la redeschiderea procesului
civil și reexaminarea cauzei civile de recalculare a pensiei,
împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 3ra-248/24
NR. PIGD 2-22034550-01-3ra-13032024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Drochia, sediul central, jud. I. Rusu,
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu,
26 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Mihail
Dogotar,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 martie 2022, Mihail Dogotar a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Judecătoriei Chișinău cu privire la redeschiderea procesului civil.
În motivarea acțiunii, reclamantul a argumentat că Judecătoria Chișinău,
sediul Rîșcani, ar fi fost influențată de către Președintele Judecătoriei Drochia,
sediul Glodeni, în vederea tergiversării și tratării necorespunzătoare a cererilor
formulate împotriva CTAS Glodeni și CNAS RM, referitoare la presupusul furt de
pensie în dosarul nr. 150194. În susținerea acestor afirmații, a anexat copia
încheierii din 11 februarie 2022, semnată de judecătorul Vitalie Ciumac.
A reținut că, anumite persoane din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, ar fi urmărit, prin diverse metode, respingerea sau restituirea cererilor
depuse de Mihail Dogotar, având drept scop menținerea unor practici corupționale
în cadrul CTAS Glodeni și CNAS RM.
În drept, reclamantul invocă prevederile art. 2, 3, 4, 5 alin. (1) și (2) Cod
penal, art. 16, 20, 24, 26, 47 din Constituția R. Moldova, precum și art. 6, 13 CEDO.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul central,
s-a respins acțiunea înaintată de Mihail Dogotar împotriva Judecătoriei Chișinău
privind redeschiderea procesului civil, ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 4 ianuarie 2023, Mihail Dogotar a declarat apel împotriva hotărârii primei
instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei
Drochia, sediul central din 19 decembrie 2022, cu remiterea cauzei la rejudecare în
aceeași instanță, în componența unui alt complet de judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul
declarat de Mihail Dogotar și s-a casat integral hotărârea din 19 decembrie 2022 a
Judecătoriei Drochia, sediul central. Acțiunea în contencios administrativ
formulată de Mihail Dogotar către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani privind
1
obligarea la redeschiderea procesului civil și reexaminarea cauzei civile de
recalculare a pensiei a fost declară inadmisibilă.
În motivarea soluției, instanța de apel la etapa verificării dacă acțiunea
înaintată de Mihail Dogotar către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani întrunește
condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, a reținut
prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, potrivit căruia acțiunea în
contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd reclamantul nu
poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul
art. 17.
Instanța de apel a conchis că o acțiune în contencios administrativ poate fi
îndreptată doar împotriva unei autorități publice fiind contestată activitatea
administrativă a acestei autorități.
În speță, s-a constatat că Mihail Dogotar a înaintat acțiunea împotriva
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani exprimându-și dezacordul cu activitatea
judiciară a acesteia și anume cu soluțiile instanței judecătorești adoptate în cauzele
inițiate de Mihail Dogotar către CTAS Glodeni și CNAS privind recalcularea
pensiei.
Instanța de apel a remarcat că acțiunile judecătorilor, legate de organizarea
judecării unui proces civil, de contencios administrativ sau penal, nu pot fi
verificate pe calea intentării unei acțiuni împotriva judecătorului sau instanței, dat
fiind faptul că instanțele de judecată, în persoana judecătorilor, judecă cauzele în
conformitate cu legislația procesuală, adoptând acte procesuale care pot fi
contestate pe căile de atac, stabilite de legislația procesuală în vigoare.
Prin urmare, deoarece dreptul invocat de către reclamant care ar fi fost
încălcat de către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani nu rezultă din activitatea
administrativă a ultimei, instanța de apel a conchis că acțiunea înaintată de Mihail
Dogotar către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani privind obligarea la
redeschiderea procesului civil și reexaminarea cauzei civile de recalculare a pensiei
urmează a fi declarată inadmisibilă. Or, activitatea judiciară a instanței
judecătorești, în prezenta speța - a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu se
supune controlului judecătoresc prin intermediul instanței de contencios
administrativ, reclamantul/apelant urmând a contesta actele judecătorești sau
acțiunile judecătorilor prin intermediul căilor ordinare sau extraordinare de atac.
În contextul celor supra indicate, instanța de apel a concluzionat de a casa
integral hotărârea primei instanțe, însă din alte motive decât cele invocate de
apelant și de a emite o nouă decizie prin care se declara inadmisibilă acțiunea în
contencios administrativ înaintată de Mihail Dogotar către Judecătoria Chișinău,
sediul Rîșcani privind obligarea la redeschiderea procesului civil și reexaminarea
cauzei civile de recalculare a pensiei.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 ianuarie 2024, Mihail Dogotar a declarat recurs împotriva deciziei din
14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și remiterea cauzei la
rejudecare în cadrul Judecătoriei Glodeni, în componența unui alt complet de
judecată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, au fost invocate argumente similare celor formulate
în cererea de apel. Suplimentar, a relevat că instanța de apel nu a intrat în esența
circumstanțelor evidențiate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel
ceea ce încalcă grav dreptul la un proces echitabil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)
hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu
a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
Art. 246 alin. (1) și (2) Cod administrativ stabilește că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată recurentului său la 17 ianuarie 2024 (f.d.138).
3
Cererea de recurs a fost depusă la 12 ianuarie 2024, prin intermediul
serviciului poștal ,,Poșta Moldovei (f.d.142). Astfel, că recursul este depus cu
respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Mihail
Dogotar, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată
de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel,
care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în
prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
4
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Mihail Dogotar.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
5