3ra-764/21 — anularea raspunsului, constatarea ilegalitatii actiunilor si a actului emis

3ra-764/21 — anularea raspunsului, constatarea ilegalitatii actiunilor si a actului emis (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-764/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Gheorghieș, D. Stănilă, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

11 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Mihail Dogotar,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Mihail Dogotar împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la

anularea răspunsului, constatarea ilegalității acțiunilor și a actului emis,

împotriva deciziei din 11 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul depus de Mihail Dogotar, a fost casată hotărârea din 11 decembrie

2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 04 septembrie 2020 Mihail Dogotar a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la anularea

răspunsului, constatarea ilegalității acțiunilor și a actului emis.

În motivarea acțiunii reclamantul Mihail Dogotar a indicat că anterior s-a

adresat cu o cerere către Inspectoratul de Poliție Glodeni, prin care a solicitat

examinarea furtului de pensie de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Glodeni, din dosarul 150194.

Reclamantul a menționat că prin răspunsul nr. 34/39 6728 din 01 septembrie

2020 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, a fost informat despre refuzul în

examinarea cererii sale, din considerentul că anterior dânsul a depus mai multe

cereri similare, fiind înștiințat despre deciziile primite.

Reclamantul nu a fost de acord cu răspunsul primit, insistând asupra faptului

că a fost greșit calculată mărimea pensiei pentru limită de vârstă, invocând

comiterea unor fapte ilegale de către persoanele responsabile din cadrul Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Glodeni, prevăzute de legea penală sau

contravențională.

1

Reclamantul a solicitat anularea răspunsului nr. 34/39 6728 din 01 septembrie

2020 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, precum și constatarea faptului furtului

pensiei din dosarul 150194, pentru anii 1992 și 1993 de către persoanele

responsabile din cadrul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Glodeni și de a

interzice acesteia să-i încalce în continuare drepturile sale.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a

fost respinsă ca fiind inadmisibilă acțiunea depusă de Mihail Dogotar împotriva

Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la anularea răspunsului, constatarea

ilegalității acțiunilor și a actului emis.

La 23 decembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 232 Cod administrativ,

Mihail Dogotar a depus apel împotriva hotărârii din 11 decembrie 2020 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei

spre rejudecare.

Prin decizia din 11 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul depus

de Mihail Dogotar, a fost casată hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost declarată

inadmisibilă acțiunea depusă de Mihail Dogotar împotriva Inspectoratului de

Poliție Glodeni cu privire la anularea răspunsului, constatarea ilegalității acțiunilor,

constatarea faptului furtului de pensie din dosarul 150194, interzicerea pârâtului de

a-i încălca în continuare drepturile sale și anularea acțiunii nr. 34/39 6728 din

01 septembrie 2020, care a dus la discriminarea sa.

Prin încheierea din 31 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost rectificată

eroarea materială (mecanică), admisă în partea introductivă și dispozitivă a deciziei

(dispozitiv), pronunțată la data de 11 mai 2021, în cauza de contencios

administrativ la cererea de apel depusă de Mihail Dogotar împotriva hotărârii din

11 decembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, prin care s-a respins ca

fiind inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Mihail Dogotar

împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni privind anularea răspunsului,

constatarea ilegalității acțiunilor și a actului emis, după cum urmează: în partea

introductivă și dispozitivă a deciziei (dispozitiv) din 11mai 2021 sintagma „sediul

Râșcani” a fost înlocuită cu sintagma „sediul Central”. În rest prevederile deciziei

instanței de apel au rămas neschimbate.

La 17 iunie 2021 Mihail Dogotar, prin intermediul oficiului poștal, a depus

recurs împotriva deciziei din 11 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului, recurentul Mihail Dogotar a invocat dezacordul cu

decizia instanței de apel, menționând că nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele cauzei, iar normele de drept material au fost aplicate eronat.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 11 mai 2021,

fiind notificată recurentului Mihail Dogotar la data de 15 iunie 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele

cauzei (f.d.110). Astfel, recursul depus la data de 17 iunie 2021 de către Mihail

Dogotar, este în termen.

La data de 30 iunie 2021, în adresa intimatului Inspectoratului de Poliție

Glodeni, a fost expediată copia recursului depus de Mihail Dogotar, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.115), însă intimatul nu a făcut uz de

dreptul său procedural și nu a depus referință.

2

Prin încheierea din 28 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Mihail Dogotar a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în

recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 11 mai

2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

din următoarele considerente.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de

instanțe și confirmată de părți.

Din materialele cauzei reiese că, Mihail Dogotar s-a adresat cu cerere către

Inspectoratul de Poliție Glodeni, care a fost înregistrată cu nr. 0-74/20 R-2, prin

care reclamantul a solicitat examinarea furtului de pensie de către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Glodeni, din dosarul 150194.

În rezultatul examinării cererii nominalizate, prin răspunsul nr. 34/39 6728

din 01 septembrie 2020, Inspectoratul de Poliție Glodeni l-a informat pe Mihail

Dogotar că cererea sa a fost înregistrată la Inspectoratul de Poliție Glodeni, cu

nr. O-74/20 R-2 și a fost examinată complet, obiectiv sub toate aspectele,

conform legislației în vigoare. S-a indicat că în procesul examinării s-a stabilit

că cereri similare au mai fost adresate de către Mihail Dogotar și fiind examinate,

3

acesta a fost informat despre deciziile primite, iar potrivit art. 80 alin. (3) Cod

administrativ, dacă după expedierea răspunsului se depune o nouă petiție de

același petiționar, cu același obiect, aceasta nu se examinează și se conexează la

dosarul inițial, pe cazul dat fiind emisă o încheiere. Totodată, Mihail Dogotar a

fost informat că în caz de dezacord cu decizia adoptată, este în drept să o conteste

în modul prevăzut de Codul administrativ.

Astfel, Inspectoratul de Poliție Glodeni și-a întemeiat răspunsul nr. 34/39

6728 din 01 septembrie 2020, în baza prevederilor art. 80 alin. (3) Cod

administrativ, potrivit căruia, dacă după expedierea răspunsului se depune o nouă

petiție de același petiționar cu același obiect, aceasta nu se examinează și se

conexează la dosarul inițial.

Nefiind de acord cu răspunsul primit și invocând tratament diferențiat,

Mihail Dogotar s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, solicitând

anularea răspunsului Inspectoratului de Poliție Glodeni nr. 34/39 6728 din 01

septembrie 2020, precum și constatarea faptului furtului pensiei din dosarul

150194, pentru anii 1992 și 1993 și de a interzice acesteia să-i încalce în continuare

drepturile sale.

Prima instanță, judecând cauza, a respins ca fiind inadmisibilă acțiunea

depusă de Mihail Dogotar, indicând prevederile art. 386 Cod contravențional,

conform cărora procurorul este în drept: a) să verifice legalitatea acțiunilor

agentului constatator, conform prevederilor art. 396 alin. (4); f) să atace decizia

agentului constatator sau a instanței de judecată, conform prevederilor art. 396 alin.

(4), precum și prevederile art. 396 Cod contravențional, conform cărora, în cazul

refuzului începerii urmăririi penale, încetării urmăririi penale din cauza că fapta

constituie o contravenție, procurorul dispune, prin ordonanță motivată, pornirea

procesului contravențional și, prin derogare de la alin.(1), examinează cauza.

De asemenea, prima instanță a reținut că la materialele cauzei nu este anexată

adresarea reclamantului către Procuratura Glodeni, privind verificarea legalității

acțiunilor agentului constatator menționat în speță, faptul dat condiționând soluția

privind declararea ca fiind inadmisibilă a acțiunii depuse de Mihail Dogotar.

Instanța de apel, fiind învestită cu examinarea cauzei, a casat hotărârea primei

instanțe și a pronunțat o nouă decizie, prin care a declarat inadmisibilă acțiunea

reclamantului Mihai Dogotar.

Curtea de Apel Bălți a declarat acțiunea lui Mihail Dogotar ca fiind

inadmisibilă, în baza art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. e) Cod administrativ, deoarece

în speță nu a fost identificată activitatea administrativă, manifestată prin inacțiunea

autorității publice, care ar putea fi supusă controlului judecătoresc, iar solicitările

din cererea de chemare în judecată a reclamantului Mihail Dogotar cad sub

incidența prevederilor Codului contravențional, Codului penal și Codului de

procedură penală, conform cărora în atribuțiile organului de poliție intră intentarea

și desfășurarea procesului contravențional, sau după caz penal, dar nu urmează a fi

examinată de către instanța de judecată în procedura contenciosului administrativ.

Instanța de apel a menționat că prin acțiunea depusă, reclamantul Mihail

Dogotar își manifestă dezacordul cu răspunsul nr. 34/39 6728 din 01 septembrie

2020, emis de Inspectoratul de Poliție Glodeni în legătură cu examinarea plângerii,

prin care acesta a solicitat verificarea corectitudinii calculării pensiei de către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Glodeni, iar în asemenea circumstanțe Mihail

Dogotar urma să conteste răspunsul Inspectoratului de Poliție Glodeni, în temeiul

4

art. 386 alin. (2) lit. e) Cod contravențional, sau, după caz, în temeiul art. 313 Cod

de procedură penală, dar nu în instanța de judecată specializată în examinarea

cauzelor de contencios administrativ, menționând că în speță pretențiile formulate

de reclamant împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni nu se încadrează în

prevederile art. 17 Cod administrativ.

Prin urmare, instanța de apel, constatând că prezentul litigiu se referă la

raporturile juridice ce reies din Codul contravențional sau Codul de procedură

penală, a conchis că acțiunea lui Mihail Dogotar este inadmisibilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel a fost emisă cu

încălcarea normelor de drept procedural și material, în sensul enunțat menționând

următoarele argumente.

Conform art. 219 alin. (1) și (2) Cod administartiv, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru

înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții

la proces.

Dispozițiile art. 216 Cod administrativ, prevăd că pentru pregătirea

dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul

raportor clarifică circumstanțele ce trebuie probate și indică probele suplimentare

care trebuie prezentate de către participanți în termenul stabilit expres de instanța

de judecată.

Din sensul normelor de drept menționate, rezultă că în cererea de chemare în

judecată, fiind indicate circumstanțele pe care iși întemeiază pretențiile,

reclamantul urmează să indice și să prezinte și probele ce confirmă aceste

împrejurări.

În conformitate cu art. 9 din Cod administrativ, prin petiție, în sensul

prezentului cod, se înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei

autorități publice de către o persoană fizică sau juridică. Prin cerere se solicită

emiterea unui act administrativ individual sau efectuarea unei operațiuni

administrative. Prin sesizare se informează autoritatea publică cu privire la o

problemă de interes personal sau public. Prin propunere se urmărește realizarea de

către autoritatea publică a unor acțiuni de interes public.

Iar, în corespundere cu art. 263 alin. (1) Cod de procedură penală, plângerea

este înștiințarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică căreia i s-a

cauzat un prejudiciu prin infracțiune.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că, contrar normelor menționate supra, instanța

de apel nu a reținut faptul că la materialele dosarului lipsește cererea lui Mihail

Dogotar adresată Inspectoratului de Poliție Glodeni, care ar fi fost înregistrată cu

nr. 0-74/20 R-2 și care ar fi stat la baza emiterii răspunsului Inspectoratului de

Poliție Glodeni nr. 34/39 6728 din 01 septembrie 2020, contestat în prezenta speță.

5

În acest sens, instanța de recurs menționează că instanțele de judecată ierarhic

inferioare urmau să solicite și să examineze cererea nominalizată și în dependență

de conținutul ei, să verifice dacă aceasta este o petiție adresată de către o persoană

fizică Inspectoratului de Poliție Glodeni în baza prevederilor Codului

administrativ, sau dacă este o plângere depusă de o persoană fizică căreia i s-a

cauzat un prejudiciu prin infracțiune, în temeiul Codului de procedură penală.

Prin urmare, poziția instanței de apel referitor la catalogarea cererii lui

Mihail Dogotar ca fiind o plângere penală, în condițiile în care aceasta lipsește la

materialele cauzei, este prematură.

Mai mult, instanța de recurs reține că instanțele de judecată ierarhic

inferioare, declarând inadmisibilă acțiunea lui Mihail Dogotar, pe motiv că acesta

urma să conteste răspunsul Inspectoratului de Poliție Glodeni în temeiul art. 386

alin. (2) lit. e) Cod contravențional, sau, după caz, în temeiul art. 313 Cod de

procedură penală, dar nu în instanța de judecată specializată în examinarea

cauzelor de contencios administrativ, nu au luat în considerare faptul că prin

răspunsul nr. 34/39 6728 din 01 septembrie 2020, Inspectoratul de Poliție Glodeni

l-a informat pe Mihail Dogotar că cereri similare au mai fost adresate de către

acesta și fiind examinate, dânsul a fost informat despre deciziile primite, iar

conform art. 80 alin. (3) Cod administrativ, dacă după expedierea răspunsului se

depune o nouă petiție de același petiționar, cu același obiect, aceasta nu se

examinează și se conexează la dosarul inițial, pe cazul dat fiind emisă o încheiere.

Totodată, Mihail Dogotar a fost informat că în caz de dezacord cu decizia

adoptată, acesta este în drept să o conteste în modul prevăzut de Codul

administrativ.

Astfel, însuși Inspectoratul de Poliție Glodeni, în răspunsul nr. 34/39 6728

din 01 septembrie 2020, a menționat că cererea lui Mihail Dogotar nu urmează a

fi examinată și în conformitate cu art. 80 alin. (3) Cod administrativ, a fost

conexată cu alte cereri, iar în caz de dezacord cu decizia adoptată, acesta ar fi în

drept să o conteste în modul prevăzut de Codul administrativ.

Or, din răspunsul Inspectoratul de Poliție Glodeni nr. 34/39 6728 din 01

septembrie 2020 reiese că cererea înaintată de către Mihail Dogotar pârâtului, a

fost calificată ca fiind o petiție în baza prevederilor Codului administrativ, dar nu

ca o plângere penală în temeiul Codului de procedură penală.

De asemenea, instanța de recurs relevă că însuși Inspectoratul de Poliție

Glodeni, în referința la cererea de apel depusă de Mihail Dogotar împotriva

hotărârii primei instanțe, a indicat faptul că cererea lui Mihail Dogotar, în baza

căreia fost emis răspunsul nr. 34/39 6728 din 01 septembrie 2020, a fost

înregistrată în cancelaria Inspectoratului de Poliție Glodeni, în temeiul art. 9 Cod

administrativ, adică această cerere a fost înregistrată și examinată ca o petiție, cu

emiterea unui act administrativ în temeiul art. 120 Cod administrativ.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că instanțele de

judecată ierarhic inferioare nu s-au expus și nu au constatat modul de înregistrare

a cererii lui Mihail Dogotar înaintată Inspectoratului de Poliție Glodeni și anume,

dacă aceasta a fost înregistrată în Registrul de evidență a petițiilor sau în Registrul

de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente.

6

De asemenea, instanța de recurs relevă că în dependență de solicitările din

cererea depusă de Mihail Dogotar, în baza căruia a fost emis răspunsul

Inspectoratului de Poliție Glodeni nr. 34/39 6728 din 01 septembrie 2020, instanța

de apel urma să stabilească esența pretențiilor reclamantului pentru a le da o

interpretare logico-juridică, conform normelor de drept corespunzătoare.

De altfel, concluzia instanței de apel, precum că în speță nu a fost identificată

vreo activitate administrativă care ar putea fi supusă controlului judecătoresc,

poartă un caracter incert, în condițiile în care, totuși, există un răspuns la o

cerere/petiție din partea lui Mihail Dogotar.

Concomitent, instanța de recurs observă că instanța de judecată ierarhic

inferioră nu a stabilit ce fel de acțiune a înaintat Mihail Dogotar.

În conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, o

acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în

parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea

autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c)

impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d)

constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act

administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); e)

anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control

normativ).

Conform art. 211 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, în cererea de

chemare în judecată se indică pretențiile reclamantului.

În speță, se atestă că instanța de apel, a stabilit că acțiunea în ansamblu,

privind anularea răspunsului Inspectoratului de Poliție Glodeni nr. 34/39 6728 din

01 septembrie 2020, constatarea faptului furtului pensiei din dosarul 150194,

pentru anii 1992 și 1993 de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Glodeni și

interzicerea acesteia de a încălca în continuare drepturile lui Mihail Dogotar, nu se

încadrează în prevederile art. 206 alin. (1) lit. a) și c) din Codul administrativ.

Din conținutul art. 231 alin. (2) în colaborare cu art. 219 alin. (1) și (2) din

Codul administrativ rezultă că instanța de apel este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu, totodată să depună eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, inclusiv concretizarea pretențiilor din acțiune.

În aceste circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că pretențiile

reclamantului Mihail Dogotar privind anularea răspunsului Inspectoratului de

Poliție Glodeni nr. 34/39 6728 din 01 septembrie 2020, constatarea faptului

furtului pensiei din dosarul 150194, pentru anii 1992 și 1993 de către persoanele

responsabile din cadrul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Glodeni și

interzicerea acesteia de a-i încălca în continuare drepturile sale, prematur au fost

declarate inadmisibile de către instanța de apel, menționând în acest sens că acestea

urmează a fi examinate conform prevederilor Codului contravențional, Codului

penal și Codului de procedură penală, or, lui Mihail Dogotar urma să-i fie acordat

un termen pentru a-și concretiza pretențiile, în sensul prevăzut de art. 206 alin. (1)

și art. 219 Cod administrativ.

La acest segment, instanța de recurs menționează că decizia instanței de apel

nu conține o soluție clară referitor la toate pretențiile din cererea de chemare în

judecată a reclamantului Mihail Dogotar, nefiind stabilită felul acțiunii, esența

7

încălcării, precum și faptul încălcării drepturilor și intereselor legitime ale

reclamantului, prin acțiunile Inspectoratului de Poliție Glodeni.

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în

jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o

instanță să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale

cu caracter civil. Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul

liber pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși

substanța sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009).

Dat fiind faptul că instanța de apel prematur a declarat inadmisibilă acțiunea

depusă de Mihail Dogotar, nu a stabilit felul acțiunii și nu a întreprins măsuri în

sensul art. 219 din Codul administrativ pentru a înlătura greșelile de formă,

explicarea cererii neclare, depunerea corectă a acțiunii, precum și nu a examinat

cauza în fond, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

decizia din 11 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată, or, lichidarea încălcărilor

admise de către instanța de apel nu este posibilă în cadrul examinării cauzei în

ordine de recurs.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Mihail Dogotar.

Se casează decizia din 11 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Dogotar împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la anularea

răspunsului, constatarea ilegalității acțiunilor și a actului emis, cu restituirea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

Nina Vascan

8