3r-45/25 — Contestarea actului administrativ

La 17 aprilie 2024, Kurnik Oleg a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind anularea refuzului și obligarea acordării unei forme de protecție.

Prin hotărârea din 10 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Kurnik Oleg împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind anularea refuzului și obligarea acordării unei forme de protecție.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 29 octombrie 2024, Kurnik Oleg a declarat apel nemotivat, solicitând casarea hotărârii din 10 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și adoptarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 10 februarie 2025 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Kurnik Oleg, din motivul că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege.

La 13 februarie 2024, Kurnik Oleg, reprezentat de avocatul Șevciuc Ștefan a depus recurs împotriva încheierii din 10 februarie 2025 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, anularea încheierii instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare și acordarea unui termen pentru depunerea apelului motivat.

În motivarea recursului, a invocat că nu este deacord cu concluziile instanței expuse în încheiere.

Reprezentantul recurentului a susținut că, la 29 octombrie 2024 avocatul Șevciuc Ștefan a depus în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de apel nemotivată. La 27 decembrie 2024, hotărârea motivată din 10 octombrie 2024 a fost expediată și avocatului apelantului Șevciuc Ștefan, cu Aviz de Recepție – DS8020552238AS, iar la 13 ianuarie 2025 a fost recepționată, fiind confirmat acest fapt prin semnătură pe cotor. 1

Ca urmare, după recepționată hotărârii motivate, în interiorul termenului de 30 zile prevăzute de art.232 Cod Administrativ, avocatul Șevciuc Ștefan, la 11 februarie 2025 a depus în Cancelaria Curții de Apel Centru, cererea de apel motivată.

Totodată reprezentantul recurentului a menționat că, Kurnik Oleg a recepționat hotărârea motivată la 30 decembrie 2024 și nu s-a încadrat în termenul legal de a contesta hotărârea dată, deoarece Kurnik Oleg este un vorbitor de limba rusă, iar în ședințele de judecată de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani acesta a fost asigurat cu translator de limba rusă. În circumstanțele date susține că, Kurnik Oleg nu a înțeles care sunt pașii următori. Plus la toate, este încadrat în grad de dizabilitate, aflându-se la Azilul Republican pentru Invalizi și Pensionari.

Astfel, consideră că apelul motivat întocmit de avocatul apelantului Șevciuc Ștefan a fost depus în interiorul termenului legal.

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.

Art. 99 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „În cazul notificării înscrisului de către autoritatea publică, persoana care efectuează notificarea îi înmânează înscrisul, într-un plic închis, persoanei care urmează să fie notificată. Aceasta din urmă semnează un act de recunoaștere a recepționării vizat cu data înmânării înscrisului. Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul de înmânat”. 15.Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit. d) din Codul administrative prevede că: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu 2 act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.

Art. 103, lit. a), din Codul administrativ: „Dacă persoana care urmează a fi notificată nu este găsită în locuința sa, în spațiile sale de activitate sau într-o instituție comunitară în care locuiește, înscrisul poate fi notificat: în locuința acesteia – unui membru matur de familie, unei persoane care lucrează pentru familie sau unei persoane mature care locuiește permanent acolo”.

Din materialele cauzei rezultă că, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii la 10 octombrie 2024.

La 29 octombrie 2024, avocatul Șevciuc Ștefan acționând în interesele lui Kurnic Oleg a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei din 10 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Instanța de apel prin prisma prevederilor art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) Cod administrativ, a declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Șevciuc Ștefan în interesele lui Kurnic Oleg, din motivul neprezentării apelului motivat în termenul stabilit de prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Verificând legalitatea încheierii contestate, în raport cu motivele recursului și cadrului legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată ca a avut loc o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente (art. 232 alin. (2) din Codul administrativ), la situația de fapt relevată de actele aflate la dosar.

La 20 decembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat prin intermediul poștei terestre, reclamantului și reprezentantului acestuia copia hotărârii motivate (f.d.61).

Potrivit avizului de recepție de la fila dosarului 63, Kurnic Oleg a recepționat la 30 decembrie 2024 contra semnătură hotărârea motivată. 3

În susținerea recursului, avocatul Șevciuc Ștefan a reiterat că, hotărârea motivată din 10 octombrie 2024, a fost expediată de către instanța de fond la 27 decembrie 2024, și recepționată de către avocat la 13 ianuarie 2025, faptul dat se confirmă prin copia Avizului de Recepție nr. DS8020552238AS.

În sensul confirmării alegațiilor invocate a anexat o copie a plicului expediat de instanță, care conține ștampila de intrarea corespondenței la oficiul poștal Poșta Moldovei (27.12.24), precum și informația despre traseul Avizului de Recepție nr. DS8020552238AS.

Potrivit informației extrase de pe pagina Poșta Moldovei, numărul de urmărire a avizului de recepție DS8020552238AS, se arată că la data de 27 decembrie 2024, corespondența a fost recepționată de la client, iar la 11 ianuarie 2025, a avut loc livrarea finală.

Completul de judecată reține că hotărârea motivată a fost notificată la 30 decembrie 2024 lui Kurnic Oleg. Din acest moment a început să curgă termenul pentru depunerea apelului motivat, expirând la 29 ianuarie 2025.

Faptul că Kurnic Oleg nu posedă limba română, nu înseamnă că nu trebuia să dea dovadă de diligența necesară pentru a face legătura cu avocatul său în așa mod ca să se încadreze pentru a fi depus apelul motivat în termen. Iar până la 29 ianuarie 2025 timp era mai mult decât suficient pentru a fi respectate rigorile legale.

Subsecvent, Completul de judecată reține că, contrar afirmațiilor avocatului Șevciuc Ștefan, acesta a primit hotărârea motivată nu pe 13 ianuarie 2025, ci pe 11 ianuarie 2025. Acest lucru se atestă prin informația extrasă de pe pagina Poșta Moldovei, numărul de urmărire a avizului de recepție DS8020552238AS. Respectiv, chiar și-n ipoteza potrivit căreia termenul pentru depunerea apelului ar fi început să curgă de la momentul când reprezentantul Șevciuc Ștefan a primit hotărârea motivată, acesta ar fi expirat la 10 februarie 2025, apelul fiind depus abia la 12 februarie 2025.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.

Notificarea hotărârii motivate a primei instanțe participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. 4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea motivată a fost notificată recurentului, prin mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura notificarea copiei hotărârii motivate recurentului, iar aceasta a fost recepționată.

Astfel, completul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide argumentele invocate în recurs sunt nejustificate și neîntemeiate.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece Kurnic Oleg nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit la pct. 13, fapt pentru care survin consecințele prevederilor pct. 12.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În calitatea sa de reclamant, acesta, avea obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze pretențiile, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.

În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere 5 cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Kurnic Oleg, reprezentat de avocatul Șevciuc Ștefan împotriva încheierii din 10 februarie 2025 a Curții de Apel Chișinău. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 6