3r-45/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- inadmisibilitatea apelului
3r-45/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Kurnic Oleg,
reprezentat de avocatul Șevciuc Ștefan,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Kurnik Oleg împotriva Inspectoratului General pentru
Migrație privind anularea refuzului și obligarea acordării unei forme de
protecție
împotriva încheierii din 10 februarie 2025 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-45/25
NR. PIGD 2-24042463-01-3r-19022025)
Motivarea cererii de apel nu a fost prezentată în conformitate cu prevederile
art. 232 alin.(2) din Codul administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Negurița
Curtea de Apel Chișinău, jud.
26 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către Kurnic Oleg,
reprezentat de avocatul Șevciuc Ștefan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 aprilie 2024, Kurnik Oleg a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind
anularea refuzului și obligarea acordării unei forme de protecție.
Prin hotărârea din 10 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Kurnik Oleg
împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind anularea refuzului
și obligarea acordării unei forme de protecție.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 29 octombrie 2024,
Kurnik Oleg a declarat apel nemotivat, solicitând casarea hotărârii din 10
octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și adoptarea unei
noi decizii de admitere a acțiunii.
Prin încheierea din 10 februarie 2025 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declarat inadmisibil apelul depus de Kurnik Oleg, din motivul că motivarea
apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege.
La 13 februarie 2024, Kurnik Oleg, reprezentat de avocatul Șevciuc
Ștefan a depus recurs împotriva încheierii din 10 februarie 2025 a Curții de
Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, anularea
încheierii instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare și acordarea
unui termen pentru depunerea apelului motivat.
În motivarea recursului, a invocat că nu este deacord cu concluziile
instanței expuse în încheiere.
Reprezentantul recurentului a susținut că, la 29 octombrie 2024
avocatul Șevciuc Ștefan a depus în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, cererea de apel nemotivată. La 27 decembrie 2024, hotărârea
motivată din 10 octombrie 2024 a fost expediată și avocatului apelantului
Șevciuc Ștefan, cu Aviz de Recepție – DS8020552238AS, iar la 13 ianuarie
2025 a fost recepționată, fiind confirmat acest fapt prin semnătură pe cotor.
1
Ca urmare, după recepționată hotărârii motivate, în interiorul
termenului de 30 zile prevăzute de art.232 Cod Administrativ, avocatul
Șevciuc Ștefan, la 11 februarie 2025 a depus în Cancelaria Curții de Apel
Centru, cererea de apel motivată.
Totodată reprezentantul recurentului a menționat că, Kurnik Oleg a
recepționat hotărârea motivată la 30 decembrie 2024 și nu s-a încadrat în
termenul legal de a contesta hotărârea dată, deoarece Kurnik Oleg este un
vorbitor de limba rusă, iar în ședințele de judecată de la Judecătoria Chișinău,
sediul Rîșcani acesta a fost asigurat cu translator de limba rusă. În
circumstanțele date susține că, Kurnik Oleg nu a înțeles care sunt pașii
următori. Plus la toate, este încadrat în grad de dizabilitate, aflându-se la
Azilul Republican pentru Invalizi și Pensionari.
Astfel, consideră că apelul motivat întocmit de avocatul apelantului
Șevciuc Ștefan a fost depus în interiorul termenului legal.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.
Art. 99 alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„În cazul notificării înscrisului de către autoritatea publică, persoana care efectuează
notificarea îi înmânează înscrisul, într-un plic închis, persoanei care urmează să fie
notificată. Aceasta din urmă semnează un act de recunoaștere a recepționării vizat cu data
înmânării înscrisului. Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării
pe plicul de înmânat”.
15.Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit. d) din Codul administrative prevede că:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme
de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu
2
act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă
electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.
Art. 103, lit. a), din Codul administrativ:
„Dacă persoana care urmează a fi notificată nu este găsită în locuința sa, în spațiile
sale de activitate sau într-o instituție comunitară în care locuiește, înscrisul poate fi
notificat: în locuința acesteia – unui membru matur de familie, unei persoane care
lucrează pentru familie sau unei persoane mature care locuiește permanent acolo”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 10 februarie 2025, fiind
notificată reprezentantului recurentului la 13 februarie 2025, fapt ce se
confirmă prin dovada de la fila dosarului 70. Astfel, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție consideră că Kurnic Oleg, reprezentat de
avocatul Șevciuc Ștefan, s-a conformat prevederilor legale și a respectat
termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru
demararea căii de atac în ordine de recurs.
Din materialele cauzei rezultă că, Judecătoria Chișinău, sediul
Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii la 10 octombrie 2024.
La 29 octombrie 2024, avocatul Șevciuc Ștefan acționând în
interesele lui Kurnic Oleg a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii
Judecătoriei din 10 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Instanța de apel prin prisma prevederilor art. 236 alin. (1) și alin. (2)
lit. e) Cod administrativ, a declarat inadmisibil apelul depus de avocatul
Șevciuc Ștefan în interesele lui Kurnic Oleg, din motivul neprezentării
apelului motivat în termenul stabilit de prevederile art. 232 alin. (2) din
Codul administrativ.
Verificând legalitatea încheierii contestate, în raport cu motivele
recursului și cadrului legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție constată ca a avut loc o corectă aplicare a dispozițiilor
legale incidente (art. 232 alin. (2) din Codul administrativ), la situația de fapt
relevată de actele aflate la dosar.
La 20 decembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a
expediat prin intermediul poștei terestre, reclamantului și reprezentantului
acestuia copia hotărârii motivate (f.d.61).
Potrivit avizului de recepție de la fila dosarului 63, Kurnic Oleg a
recepționat la 30 decembrie 2024 contra semnătură hotărârea motivată.
3
În susținerea recursului, avocatul Șevciuc Ștefan a reiterat că,
hotărârea motivată din 10 octombrie 2024, a fost expediată de către instanța
de fond la 27 decembrie 2024, și recepționată de către avocat la 13 ianuarie
2025, faptul dat se confirmă prin copia Avizului de Recepție nr.
DS8020552238AS.
În sensul confirmării alegațiilor invocate a anexat o copie a plicului
expediat de instanță, care conține ștampila de intrarea corespondenței la
oficiul poștal Poșta Moldovei (27.12.24), precum și informația despre
traseul Avizului de Recepție nr. DS8020552238AS.
Potrivit informației extrase de pe pagina Poșta Moldovei, numărul
de urmărire a avizului de recepție DS8020552238AS, se arată că la data de
27 decembrie 2024, corespondența a fost recepționată de la client, iar la 11
ianuarie 2025, a avut loc livrarea finală.
Completul de judecată reține că hotărârea motivată a fost notificată
la 30 decembrie 2024 lui Kurnic Oleg. Din acest moment a început să curgă
termenul pentru depunerea apelului motivat, expirând la 29 ianuarie 2025.
Faptul că Kurnic Oleg nu posedă limba română, nu înseamnă că nu
trebuia să dea dovadă de diligența necesară pentru a face legătura cu avocatul
său în așa mod ca să se încadreze pentru a fi depus apelul motivat în termen.
Iar până la 29 ianuarie 2025 timp era mai mult decât suficient pentru a fi
respectate rigorile legale.
Subsecvent, Completul de judecată reține că, contrar afirmațiilor
avocatului Șevciuc Ștefan, acesta a primit hotărârea motivată nu pe 13
ianuarie 2025, ci pe 11 ianuarie 2025. Acest lucru se atestă prin informația
extrasă de pe pagina Poșta Moldovei, numărul de urmărire a avizului de
recepție DS8020552238AS. Respectiv, chiar și-n ipoteza potrivit căreia
termenul pentru depunerea apelului ar fi început să curgă de la momentul
când reprezentantul Șevciuc Ștefan a primit hotărârea motivată, acesta ar fi
expirat la 10 februarie 2025, apelul fiind depus abia la 12 februarie 2025.
Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut
depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de
declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.
Notificarea hotărârii motivate a primei instanțe participanților la
proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul
de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru
confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la
proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele
cauzei.
4
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
hotărârea motivată a fost notificată recurentului, prin mijloacele
corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura notificarea copiei hotărârii
motivate recurentului, iar aceasta a fost recepționată.
Astfel, completul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și
neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage
decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea
dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei
să efectueze acțiunea în termen.
Ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale
citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
argumentele invocate în recurs sunt nejustificate și neîntemeiate.
Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței
de apel, deoarece Kurnic Oleg nu a prezentat motivarea apelului în modul
stabilit la pct. 13, fapt pentru care survin consecințele prevederilor pct. 12.
Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este
compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6
din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc
decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor
exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror
expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
În calitatea sa de reclamant, acesta, avea obligația să îndeplinească
actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de
judecător, să își probeze pretențiile, să contribuie la desfășurarea fără
întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.
În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează
fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare
la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în
practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această
privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude
niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să
justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs
fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz
Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea
internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere
5
cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea
cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din
Codul administrativ.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Kurnic Oleg, reprezentat de avocatul
Șevciuc Ștefan împotriva încheierii din 10 februarie 2025 a Curții de Apel
Chișinău.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6