3ra-932/24 — contestarea actului administrativ

3ra-932/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Tatiana Liutik, reprezentată

de avocatul Ștefan Șevciuc,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Tatiana Liutik împotriva Inspectoratului General pentru

Migrație al Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

anularea refuzului, obligarea acordării formei de protecție,

împotriva deciziei din 04 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-932/24

NR. PIGD 2-22177400-01-3ra-12122024)

Drepturile procedurale ale părților. Renunțul reclamantei la acțiune și

încetarea procesului

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud.V. Dodon,

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A.Braga, V. Sîrbu,

21 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Tatiana Liutik, reprezentată de avocatul Ștefan Șevciuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Liutik, reprezentată de avocatul Ștefan Șevciuk, a înaintat o acțiune în

contencios administrativ împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova (în prezent Inspectoratul General

pentru Migrație al Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova),

solicitând anularea deciziei nr. 5175/22/DAI din 06 septembrie 2022,

acordarea formei de protecție prevăzută la art. 16 din Legii nr. 270 din 18

decembrie 2008.

Ternopoli, Ucraina și s-a adresat către Direcția de Azil și Integrare a Biroului

Migrație și Azil, cu privire la acordarea azilului, însă prin decizia nr.

5175/22/DAI din 06 septembrie 2022 s-a respins cererea sa de azil, de care

a luat cunoștință la 07 noiembrie 2022.

nu există un risc serios la care ar putea fi expusă (condamnare la moarte sau

supunere la o pedeapsă echivalentă cu aceasta); lipsa comiterii unei

infracțiuni pe teritoriul statului de proveniență; țara de origine nu a aplicat

tratamente ori pedepse inumane față de aceasta și nu există riscul realizării

acestora la întoarcerea înapoi; s-a concluzionat că nu a fost constrânsă să

părăsească țara sa de origine într-un mod forțat; s-a apreciat faptul că situația

din țara de origine nu prezintă un pericol atât pentru viața, cât și pentru

securitatea acesteia în cazul întoarcerii în Ucraina.

un șir de principii fundamentale consfințite atât la nivel național (art. 11 din

Legea nr.270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova

(Legea nr. 270/2008), art. 19 alin. (3) din Constituția RM), cât și la nivel

internațional (art. 5 alin. (1) din CEDO), iar temeiurile invocate le consideră

drept formale menite să restrângă nefondat dreptul la azil al persoanei.

adițional la această Convenție, art. 17 din Legea nr. 270/2008, refugiat este

persona care în baza unor temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive

de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie

1

politică, se află în afara țării a cărei cetățenie o deține și care nu poate sau,

datorită acestei temeri, nu dorește să se pună sub protecția acestei țări; sau

care, nedeținând nici o cetățenie și găsindu-se în afara țării în care își avea

domiciliul legal și obișnuit, ca urmare a unor astfel de evenimente, nu poate

sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă. În esență

refugiatul este un cetățean străin sau persoană fără cetățenie care, din diverse

motive de persecuție nu poate sau nu dorește să se întoarcă în țara sa de

origine, fund astfel lipsită de protecția acesteia. Statutul de refugiat se acordă

întotdeauna individual și numai dacă se constată că motivele invocate sunt

temeinice, că există temeri reale de persecuție și că acestea privesc direct

persoana.

persoana să-și abandoneze casa, țara, dar dintre toate, doar „temerea bine

întemeiată de a fi persecutat” este considerat un criteriu relevant pentru

determinarea calității de refugiat. Temerea se referă atât la persoanele care

au fost persecutate, cât și acelea care vor să evite o astfel de situație.

interviului realizat de Direcția de Azil și Integrare și anume: este născută la

xxxxx pe teritoriul Ucrainei, când aceasta era parte din URSS. După

destrămarea URSS, mai exact în 1999 a plecat din Federația Rusă în Ucraina

cu traiul; în Ucraina a obținut permis de ședere permanent la data de 16 iunie

2017; după ce s-a început conflictul armat dintre Rusia și Ucraina, a părăsit

teritoriul Ucrainei și s-a refugiat pe teritoriul Republicii Moldova; a încercat

să intre înapoi în Ucraina, însă accesul i-a fost îngrădit. În Rusia nu se poate

întoarce, deoarece are frică de autoritățile statale, se teme să nu fie arestată

pentru faptul că a locuit în Ucraina toți acești ani. În opinia reclamantei, a

oferit suficiente detalii privind elementul material al cererii, Direcția de Azil

și Integrare luând în considerare ITO privind situația actuală din Ucraina, a

conchis că temerea invocată nu este întemeiată și nu există o probabilitate

reală că în cazul întoarcerii în țara sa de origine, viața și integritatea corporală

a acesteia să fie pusă în pericol, nu exista o probabilitate rezonabilă ca să fie

supusă unor acțiuni de persecuție.

operează „beneficiul dubiului” conform art.44 din Legea nr.270/2008. La fel,

indicat că de multe ori nu au posibilitatea de a proba anumite circumstanțe,

deoarece la părăsirea țării nu dispun de suficient timp și garanții că nu vor fi

supuși persecuțiilor de agenții de persecuție enumerați în art. 47 din Legea

nr.270/2008. Astfel, a considerat că se încadrează perfect în prevederile art.

44 din Legea nr.270/2008, deoarece: a depus toate eforturile pentru a-și

susține cererea de azil; a prezentat toate elementele relevante aflate la

dispoziția sa, iar lipsa unor astfel de elemente, a fost justificată în mod

rezonabil; declarațiile sale sunt considerente coerente și plauzibile, nu sunt

contrazise de informațiile din țara de origine, relevante pentru cazul său; a

2

depus cererea de azil cât de curând posibil, iar eventuala întârziere este

justificată pe motive întemeiate; credibilitatea generală a fost stabilită.

tuturor aspectelor relevante ale cererii de azil”, prevăzută de art. 42 din Legea

nr.270/2008, cât și „informații precise și actualizate din surse diferite despre

situația generală din țara de origine, impuse de art. 43 din Legea nr.270/2008,

dar și întemeierea autorităților competente „pe evenimente care au avut loc

anterior părăsirii tării de origine, cât si pe cele care s-au desfășurat ulterior

părăsirii tării sale de origine”, care este obligatorie în virtutea prevederilor

art. 48 din Legea nr.270/2008.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Tatiana Liutik împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind

anularea deciziei Direcției azil și integrare a Biroului migrație și azil nr.

5175/22/DAI din 06 septembrie 2022 de respingere a cererii de azil și

obligarea la acordarea formei de protecție prevăzute de art. 16 din Legea

nr.270/2008.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Ștefan Șevciuc, a depus cererea de apel nemotivată (f.d.58-59), iar la 15

aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.72), a înaintat motivarea

apelului (f.d.74-78) împotriva hotărârii din 01 decembrie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii prime instanțe, emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Tatiana Liutik. S-a menținut hotărârea din 01

decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

temeinicia hotărârii primei instanțe, a constatat că aceasta urmează a fi

menținută, ori concluziile primei instanțe expuse în hotărâre sunt în

corespundere cu circumstanțele cauzei și normele de drept material au fost

aplicate corect.

06 septembrie 2022 Direcția azil și integrare a Biroul migrație și azil din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a respins

cererea de azil a Tatianei Liutik (f.d.11-16). Nefiind de acord cu decizia nr.

5175/22/DAI din 06 septembrie 2022, Tatiana Liutik s-a adresat în instanța

de contencios administrativ cu prezenta acțiune.

3

(1), art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, instanța

de apel a reținut că actul administrativ individual – decizia nr. 5175/22/DAI

din 06 septembrie 2022 a Direcției azil și integrare a Biroul migrație și azil

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, constituie

act defavorabil reclamantei, întrucât prin actul respectiv ultimei i-a fost

refuzată cererea de azil. Iar din analiza actelor administrative contestate,

reieșind din solicitările înaintate, se atestă că acțiunea dedusă judecății este

una în obligare conform art.206 din Codul administrativ. Tatiana Liutik este

subiect de sesizare a instanței de contencios administrativ, a depus acțiunea

în termen, iar acțiunea depusă nu este exceptată de la controlul judiciar, prin

urmare, motive de inadmisibilitate a acțiunii în conformitate cu prevederile

art. 207 alin. (2) din Codul administrativ la caz nu sunt, motive pentru care

acțiunea este admisibilă și în consecință a purces la examinarea în fond a

acesteia.

art.42 alin.(1),(2), art.43 alin.(1),(2),(3),(4), art.44 lit.a),b),c),d),e), art.45

alin.(1) lit.a),b), alin.(2) lit.a),b),c),d),e), f), alin.(3) lit.a),b),c), art. 48, art. 63

alin. (2) lit. a) din Legea nr.270/2008 și a reținut că fiind învestită cu

judecarea prezentei cauze, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin

hotărârea din 01 decembrie 2023 a respins acțiunea în contencios

administrativ a reclamantei Tatiana Liutik.

întemeiată, a fost adoptată cu aprecierea corectă a probelor administrate și

aplicarea justă a normelor de drept material și procedural, reieșind din

următoarele motive.

născut la xxxxx originară din reg. Ternopoli, Ucraina, deține cetățenia

Federației Ruse, naționalitate ucraineancă. La 09 martie 2022 Tatiana Liutik

a depus o cerere de azil. Reclamanta Tatiana Liutik deținea permisul de

ședere în Republica Moldova seria nr. xxxxx, eliberat la data de xxxxx IDNP

xxxxx. Totodată, Tatiana Liutik a declarat că din anul 1999 locuiește pe

teritoriul Ucrainei, având viza de reședință permanentă în Ucraina, regiunea

Lvov. Motivele pentru care a plecat din Federația Rusă, a divorțat de soț și

în anul 1999 s-a stabilit cu traiul în Ucraina.

momentul aflării în țara de origine niciodată nu a avut de întâmpinat anumite

probleme din partea autorităților naționale la momentul eliberării

pașaportului, cu pașaportul respectiv a călătorit inclusiv în Rusia și în

Republica Abhazia la odihnă. A mai comunicat că nu a fost condamnată,

nefiind niciodată arestată, însă ultima nu dorește să se întoarcă în Federația

Rusă, deoarece în războiul declanșat susține Ucraina, toate rudele acesteia

fiind din Ucraina și se teme în acest sens de represiuni din partea autorităților

4

ruse, iar în Ucraina nu se poate întoarce, deoarece poliția de frontieră i-a

interzis intrarea, fiind cetățean al Federației În consecință, prin decizia nr.

5175/22/DAI din 06 septembrie 2022 Biroului migrație și azil din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne s-a respins cererea de azil.

circumstanțele cauzei, instanța de apel apreciat ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe precum că, la caz nu se întrunesc temeiurile legale pentru

acordarea azilului reclamantei Tatiana Liutik, din motiv că ultima nu a

justificat iminența persecutării sale în țara de origine pe principii stabilite de

lege pentru acordarea azilului din partea unor agenții de persecuție sau

vătămări grave, după cum acestea sunt definite de art. 47 din Legea nr.

270/2008, iminent, existența unei temeri bine întemeiate a reclamantei de a

fi persecutată sau existența riscului real de a fi supusă unor vătămări grave

în țara de origine.

efectuarea unei aprecieri individuale, în care solicitantul să demonstreze că

există justificarea temerilor sale de persecuție. La fel, trebuie stabilită o

legătură cauzală între actele de persecuție la care se presupune că a fost supus

solicitantul de azil și decizia sa de a fugi din țară, iar în cazul în care nu se

poate stabili această legătură este dificil de apreciat că acesta are nevoie de

protecția unui alt stat, fapta respectivă nefiind stabilită în prezenta cauză,

contrar aserțiunilor reclamantei invocate în cererea de apel.

concluzia primei instanțe cu privire la legalitatea actului administrativ

contestat -decizia Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne

(Inspectoratului General pentru Migrație) nr. 5175/22/DAI din 06

septembrie 2022, iar temeiuri de anulare al acesteia nu se atestă.

contencios administrativ conform art. 93 alin. (1) din Codul administrativ,

apelanta nu a adus probe în susținerea pretențiilor în instanța de apel, prin

urmare, a concluzionat că instanța de fond just a aplicat normele legale

relevante la circumstanțele speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub

toate aspectele probelor, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu

respectarea drepturilor și intereselor legitime ale participanților la proces.

faptul că apelanta utilizând calea de atac, în limite legale nu a prezentat în

instanța de apel probe, pe care nu a avut posibilitatea să le prezinte instanței

de fond și care ar fi de natură să răstoarne concluziile expuse în hotărârea

contestată, iar esența alegațiilor din apel sunt similare celor expuse în fața

primei instanțe, care au fost dezbătute și corect respinse.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

5

Tatiana Liutik, reprezentată de avocatul Ștefan Șevciuc, a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 04 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe

și a deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii înaintate.

de fond și decizia instanței de apel, considerându-le ilegale și nefondate. Nici

instanța de fond, nici cea de apel nu au examinat complet, obiectiv și sub

toate aspectele această cauză, iar hotărârile ambelor instanțe sunt nefondate.

Instanța de apel a examinat superficial cauza de contencios administrativ și

nu a atras atenția la rapoartele internaționale citate, rapoarte la care chiar și

Direcția Azil și Integrare a făcut referire în decizia sa nr.5175/22/DAI din 06

septembrie 2022. Ambele instanțe nu au ținut cont de prevederile art. 11

alin.(2) din Legea nr.270/2008, art.19 alin.(3) din Constituția RM, art. 5

alin.(1) CEDO. Or, era în drept de a beneficia de o formă de protecție în

sensul solicitat.

intimatului copia recursului depus, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele dosarului

(f.d-109-111).

Inspectoratul General pentru Migrație a depus referință la recurs, solicitând

respingerea acțiunii înaintate.

Tatiana Liutik, reprezentată de avocatul Ștefan Șevciuc, a depus o cerere în

temeiul art. 60 alin.(2), art. 212 alin.(3), (5), art. 265 lit. c) din Codul de

procedură civilă, prin care a solicitat admiterea renunțului la acțiune,

pronunțarea unei încheieri de încetarea a procesului. Totodată, a solicitat

emiterea încheierii de admitere a renunțului până la ședința de judecată.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.

(2) Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

2023):

6

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau

decizia și adoptă o nouă decizie”.

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.”

„(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în

primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul

legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege

modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.”

„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea

însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

„(2) Pe tot parcursul examinării cauzei, reclamantul este în drept să renunțe la acțiune,

pîrîtul este în drept să recunoască acțiunea, iar părțile pot înceta procesul prin tranzacție

de împăcare.”

„(3) Dacă renunțarea reclamantului la acțiune, recunoașterea acțiunii de către pîrît sau

tranzacția părților sînt exprimate în cereri scrise, adresate instanței, ele se anexează la

dosar, fapt menționat în procesul-verbal al ședinței de judecată.

(5) În cazul admiterii renunțării reclamantului la acțiune sau confirmării tranzacției,

instanța judecătorească pronunță o încheiere prin care dispune încetarea procesului.

Încheierea trebuie să conțină condițiile tranzacției, confirmate de instanță. În cazul

recunoașterii acțiunii de către pîrît și admiterii ei de către instanță, se pronunță o hotărîre

de admitere a pretențiilor reclamantului.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: d) să admită recursul și să caseze

decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, dispunînd încetarea procesului ori

scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art.265 și 267.”

„Instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care: c) reclamantul

a renunțat la acțiune, renunțul fiind admis de instanță.”

7

„(2) Pronunțînd încheierea de încetare a procesului, instanța judecătorească

menționează că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași părți cu privire la

același obiect și pe aceleași temeiuri.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că Curtea de Apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 04

septembrie 2024, iar la 20 octombrie 2024, prin intermediul poștei

electronice (f.d.97), instanța ierarhic inferioară a notificat decizia motivată

avocatului recurentei. Astfel, recursul depus la 10 decembrie 2024, prin

intermediul poștei electronice (f.d.99), a fost depus cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

intermediul poștei terestre (f.d.24), Tatiana Liutik, reprezentată de avocatul

Ștefan Șevciuc, a înaintat o acțiune în contencios administrativ împotriva

Biroului Migrație și Azil al Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova (în prezent Inspectoratul General pentru Migrație al Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova), solicitând anularea deciziei nr.

5175/22/DAI din 06 septembrie 2022, acordarea forma de protecție

prevăzută la art. 16 din Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008 (f.d.3-9).

Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Tatiana Liutik împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind

anularea deciziei Direcției azil și integrare a Biroului migrație și azil nr.

5175/22/DAI din 06 septembrie 2022 de respingere a cererii de azil și

obligarea la acordarea formei de protecție prevăzute de art. 16 din Legea

nr.270/2008 (f.d.55, 60-63).

Tatiana Liutik, reprezentată de avocatul Ștefan Șevciuc, a depus cererea de

apel nemotivată (f.d.58-59), iar la 15 aprilie 2024, prin intermediul poștei

electronice (f.d.72), a înaintat motivarea apelului (f.d.74-78) împotriva

hotărârii din 01 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii prime instanțe,

emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

respins apelul declarat de Tatiana Liutik. S-a menținut hotărârea din 01

decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.87-96).

Tatiana Liutik, reprezentată de avocatul Ștefan Șevciuc, a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 04 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe

și a deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii înaintate.

8

(f.d.118), Tatiana Liutik, reprezentată de avocatul Ștefan Șevciuc, a depus o

cerere în temeiul art. 60 alin.(2), art. 212 alin.(3), (5), art. 265 lit. c) din Codul

de procedură civilă, prin care a solicitat admiterea renunțului la acțiune,

pronunțarea unei încheieri de încetare a procesului (f.d.119).

Liutik de renunț la acțiune conține semnătură olografă a ultimei, doar că nu

este în original, însă este semnată electronic de avocatul acesteia, Ștefan

Șevciuc. Iar în virtutea împuternicirilor acordate prin mandatul avocațial

seria MA nr. 1449146 din 29 noiembrie 2022, contrasemnate pe verso de

reclamantă, avocatul Ștefan Șevciuc are dreptul de a renunța total sau parțial

la pretențiile din acțiune în numele Tatianei Liutik (f.d.2).

dispoziție unilateral al reclamantei care are drept scop încetarea procesului

și presupune dezicerea reclamantului de la pretențiile înaintate fată de pârât

expuse în cererea de chemare în judecată. Dreptul reclamantei de a renunța

la acțiune rezultă din unul din principiile fundamentale ale procesului și

anume, din principiul disponibilității, în corespundere cu care persoanele

astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunța la

acțiune sau la dreptul pretins, de a recunoaște pretențiile ori de a pune capăt

procesului printr-o tranzacție.

acțiune, însă a făcut referire la prevederile legale care îi acordă acest drept.

ale părților (renunțarea la judecată, la însuși dreptul subiectiv, tranzacția,

recunoașterea acțiunii de către pârât) nu urmăresc un scop ilicit, nu contravin

legii ori încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei,

interesele societății sau ale statului.

consideră că în speță, renunțarea la acțiune de către Tatiana Liutik, nu

contravine legii și nu încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime ale

persoanei, interesele societății sau ale statului, motiv din care se impune

concluzia de a admite acest renunț de la acțiune.

civilă instanța de recurs consideră necesar de a explica părților în proces, în

specială părții reclamante, efectele admiterii renunțului la acțiune și încetării

procesului stipulate în art. 266 alin. (2) Cod de procedură civilă și anume că,

nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași părți cu privire la același

obiect și pe aceleași temeiuri.

admite recursul, a casa decizia din decizia din 04 septembrie 2024 a Curții

de Apel Chișinău și hotărârea din 01 decembrie 2023 a Judecătoriei

9

Chișinău, sediul Rîșcani și adoptă o nouă decizie sub formă de încheiere prin

care admite renunțul la acțiune înaintat de reclamanta Tatiana Lutik, prin

intermediul avocatului Ștefan Șevciuc. Totodată, încetează procesul în cauza

de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Tatiana Liutik împotriva Inspectoratului General pentru Migrație

al Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea

refuzului, obligarea acordării formei de protecție.

din Codul administrativ, art. 265 lit. c), art.445 alin.(1) lit.d) Codul de

procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Tatiana Liutik, reprezentată de avocatul Ștefan

Șevciuc.

Casează decizia din 04 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 01 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și

adoptă o nouă decizie sub formă de încheiere prin care:

Admite renunțul la acțiune înaintat de reclamanta Tatiana Lutik, prin

intermediul avocatului Ștefan Șevciuc.

Încetează procesul în cauza de contencios administrativ intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Liutik împotriva

Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea refuzului, obligarea acordării

formei de protecție.

Explică reclamantei Tatiana Lutik că nu se admite o nouă adresare în

judecată a aceleiași părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

10