3ra-1253/23 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1253/23 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Dumitru

Marco în interesele lui Vasile Ojovan,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Ojovan împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

împotriva decizie din 4 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1253/23

NR. PIGD 2-20125478-01-3ra-28122023)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a deciziei contestate.

Instanța de fond: L. Holevițcaia,

Instanța de apel: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,

20 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

avocatul Dumitru Marco în interesele lui Vasile Ojovan

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Ojovan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei CTAS Dondușeni

nr.07/2020/12017 din 4 iulie 2020 privind refuzul recalculării pensiei,

deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.0-1798/20-0-1646/20 din 1

septembrie 2020 privind respingerea cererii prealabile, obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei ținându-se

cont de faptul că după pensionare, în perioada 27 septembrie 2013 și până la

31 mai 2020 reclamantul a activat în cadrul IP Dondușeni al IGP a MAI,

precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, la data de 8 iulie 2011

reclamantul s-a eliberat din serviciu, cu stabilirea pensiei pe linia MAI, apoi,

la 27 septembrie 2013 s-a reangajat în cadrul Inspectoratului de Politie

Dondușeni, iar la data de 31 mai 2020 a demisionat în temeiul art.38 alin.(1)

lit. b) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

la Oficiul Teritorial Dondușeni al Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu, în temeiul art. 61

alin.(2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993.

Oficiului Teritorial Dondușeni al CNAS, reclamantul a primit refuz, pe

motiv că beneficiază deja de pensie pentru vechime în muncă, începând cu

data de 8 iulie 2011, iar dreptul la pensie apare o singură dată după eliberarea

din serviciu, cu dreptul de a fi recalculată în condițiile legii, iar legislația în

1

vigoare nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie după o eventuală

reangajare în serviciul militar.

Vasile Ojovan, la data de 4 septembrie 2020, a primit Decizia CNAS cu nr.0-

1798/20-0-1646/20 din 1 septembrie 2020, fiindu-i refuzat în recalcularea

pensiei stabilite, din motivul că dreptul la pensie i-a fost stabilit după

eliberare din serviciu și dreptul la pensie apare doar o singură dată după

eliberarea din serviciu.

deoarece reclamantul Vasile Ojovan nu a solicitat stabilirea repetată a

pensiei, dar a solicitat recalcularea pensiei stabilite anterior acestuia până la

concediere, fiindu-i reținute din salariu contribuțiile individuale de asigurări

sociale de stat în mărime de 6%.

recalcula pensia reclamantului, se încalcă un drept prevăzut de lege, drept

dobândit de reclamant la momentul restabilirii la muncă în cadrul IGP a MAI

și care nu poate fi restrâns. Toate modificările operate ulterior în actele

legislative, care reglementează modul de calculare a pensiilor au efect doar

pentru persoanele (polițiștii) care vor beneficia de pensii după punerea în

aplicare a modificărilor respective, aceste modificări neavând efect

retroactiv, potrivit regulilor generale de acțiune a legii în timp. Or, dreptul

constituit în baza unor legi anterioare nu poate fi atins de cel născut sub

imperiul unei legi posterioare. Conform regulii generale, legea nouă nu poate

modifica regimul juridic al dreptului anterior, nu poate desființa modalitatea

prin care legea anterioară a instituit dreptul respectiv și efectele lui.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, acțiunea în contencios administrativ a reclamantului Vasile Ojovan

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului

administrativ individual defavorabil – decizia CTAS Dondușeni

nr.07/2020/12017 din 4 iulie 2020 și a deciziei adoptate în procedura

prealabilă – decizia CNAS nr.O-1798/20-0-1646/20 din 1 septembrie 2020,

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind

recalcularea pensiei, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Ojovan, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 14

2

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi hotărâri prin care

să fie admisă acțiunea înaintată.

Ojovan, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 14 noiembrie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului,

casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie

admisă acțiunea înaintată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins cererea de apel înaintată de Ojovan Vasile. S-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14 noiembrie 2022.

just a constatat că, acțiunea reclamantului este neîntemeiată, circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii fiind stabilite și elucidate pe deplin.

(2), art. 7 în coroborare cu art. 48, art. 50 alin. (1) lit. b) din Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, reiese că

legislatorul a stipulat concret momentul apariției dreptului pentru stabilirea

și primirea pensiei militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne.

dreptul la pensie pentru vechime în muncă, în temeiul art. 2 alin. (1) al Legii

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, iar prin aplicarea regulilor de interpretare

corectă a normelor sus-indicate, fiind evident că instanța de fond, examinând

cauza, întemeiat a concluzionat despre necesitatea respingerii acțiunii lui

Vasile Ojovan. Or, deși ultimul, începând cu data de 27 septembrie 2013 s-a

reangajat în cadrul IGP a MAI unde a activat până la data de 31 mai 2020,

aceste circumstanțe nu pot constitui drept temei pentru stabilirea

/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la

stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului

la pensie pentru vechime în muncă – 8 iulie 2011.

și anume, după eliberarea din serviciu, însă cu dreptul de recalculare, dar în

condițiile legii.

3

normei art. 61 din Legea nr. 1544-XII din data de 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea

în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: 1) existenta

documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării

pensiei; 2) prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda

persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar

recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult

pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme

de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3) recalcularea pensiei se

efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne precum

și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în

serviciul prin contract.

2021 a Curții Constituționale.

beneficiar de pensie, în conformitate cu Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General

de Carabinieri. Ulterior, după stabilirea pensiei, apelantul începând cu data

de 27 septembrie 2013 s-a reangajat în cadrul IGP a MAI unde a activat

până la data de 31 mai 2020.

menționate în coraport cu situația apelantului, Completul a constatat, că

Vasile Ojovan nu se încadrează în niciuna din aceste temeiuri/condiții. Or,

art.61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu

prevede în niciun fel faptul, că militarii, persoanele din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne au dreptul la recalcularea pensiei

în cazul, în care au fost reîncadrați în funcție și au activat în continuare în

funcția deținută anterior, prin ce li s-a mărit perioada de vechime în muncă.

se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele

probelor, iar hotărârea contestată este legală și întemeiată, adoptată cu

4

respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces, nefiind

reținute argumentele apelantului cu referire la faptul că prima instanță a

aplicat incorect prevederile normelor de drept material și că concluziile

primei instanțe expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Vasile Ojovan a depus recurs împotriva deciziei din 4 octombrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

decizii instanței de apel din 4 octombrie 2023 cu emiterea unei noi hotărâri

privind admiterea acțiunii.

ARGUMENTELE RECURSULUI

din 4 octombrie 2023, pronunțată în cauza dată, nu este de acord și consideră

că aceasta urmează a fi casată integral, deoarece este una complet

pătimitoare, a fost emisă cu încălcarea drepturilor recurentului prevăzute la

art. 6 CEDO, totodată, la pronunțarea hotărârii instanța de apel, a comis

încălcări esențiale și a aplicat eronat normele de drept material și normele de

drept procesual, și anume, instanța judecătorească nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, instanța de apel a

comis încălcări care au dus la soluționarea greșită a pricinii, totodată

aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară, iar în cele din

urmă, erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Asigurări Sociale cu privire la faptul că, recalcularea pensiei se face doar în

baza actelor ce au existat până la data stabilirii pensiei, dar nu au fost

prezentate ulterior, deoarece legea de pensionare nu admite doar astfel de

situații juridice.

Asigurări Sociale precum că, cererea lui Vasile Ojovan nu cade sub incidența

art. 61 din Legea 1544/1993, care nu prevede expres recalcularea pensiei

după eventuala reangajare, din considerentul că, anume din prevederile art.

61 alin.(1) din Legea 1544/1993 rezultă că, dacă pensionarul va prezenta

ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei,

recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12

luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data

5

punerii în aplicare a prezentei legi, respectiv cererea reclamantului /recurent

întrunește situația a doua menționată mai sus, ce îi permite recalcularea

pensiei pentru vechimea în serviciu stabilită anterior în cazul reangajării.

invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale, precum că, ele nu sunt

aplicabile speței, fiind neîntemeiate, deoarece această normă reglementează

situația de recalculare a pensiilor categoriei respective de pensionari ca

urmare a continuării activității peste limita de vârstă, situație juridică ce nu

se regăsește în speță. Or, Vasile Ojovan a solicitat recalcularea pensiei,

prezentând acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei.

Naționale de Asigurări Sociale precum că, Vasile Ojovan pretinde de fapt la

o stabilire camuflată repetată a pensiei. Însuși din conținutul cererii depuse

urmează că Vasile Ojovan a solicitat recalcularea pensiei și nicidecum

stabilirea repetată a pensiei, deci continuarea achitării unei pensii în cuantum

mai mic de cât cel stabilit de lege va duce la încălcarea gravă a dreptului de

proprietate al reclamantului/recurent asupra părții de pensie neprimită, fapt

ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar contraveni practicii

judiciare naționale și principiilor CEDO.

bune, drept garantat de art.47 alin. (2) al Constituției RM, respectiv o

interpretare abuzivă în defavoarea părții slabe (pensionarului) a prevederilor

legale, ce stabilesc recalcularea pensiei, duce în mod inevitabil la încălcarea

nu doar a prevederilor legale naționale, dar și a tratatelor internaționale la

care Republica Moldova face parte.

stătător, consacrat și apărat ca atare de Constituția RM și CEDO, grație

caracterului patrimonial al prestațiilor sociale, a fost asimilat de către Curte

și anume condiții unui drept de proprietate (proces denumit „socializare a

noțiunii de bunuri”), iar în consecință protecția dreptului la pensie oferită de

art. 47 din Constituție este „condimentată” cu protecția oferită de art. 46 din

Constituție și art.1 al Protocolului al CEDO. Or, în cazul dat persistă un „grad

dublu” de protecție a dreptului la pensie, atât din perspectiva dreptului

fundamental consfințit în art. 47 din Constituția Republicii Moldova, art. 22

din Declarația Universală a drepturilor Omului, art. 12 din Carta Socială

Europeană Revizuită, art. 9 din Pactul International privind Drepturile

Economice, Sociale și Culturale, cât și din perspectiva dreptului de

proprietate garantat prin dispozițiile art. 46 din Constituție și art.1 Protocolul

1 al CEDO.

6

inadmisibilă, deoarece contravine principiului securității raporturilor

juridice, degajat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, în parte ce ține de

previzibilitatea legii în corelare cu principiul încrederii legitime.

POZIȚIA INTIMATULUI

Asigurări Sociale a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat

/inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

7

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că la 19 decembrie 2023 recurentului a

fost notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f. d. 180).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

8

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de avocatul Dumitru Marco în interesele lui Vasile Ojovan,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla

trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

9

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Dumitru Marco în

interesele lui Vasile Ojovan.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10