3ra-253/24 — anularea actulului administrativ

3ra-253/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Inspectoratul

Național de securitate Publică și avocatul Elena Buguța în interesele lui

Aliona Dragomirețcaia,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Aliona Dragomirețcaia împotriva Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, persoane terțe

Liudmila Sîrghii și Inspectoratul Național de Securitate Publică cu privire la

anularea actului administrativ

împotriva decizie din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-253/24

NR. PIGD 2-22054468-01-3ra-15032024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a deciziei contestate.

Instanța de fond: I. Barbacaru,

Instanța de apel: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,

20 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor depuse de

Inspectoratul Național de securitate Publică și avocatul Elena Buguța în

interesele lui Aliona Dragomirețcaia

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurării Egalității și Liudmila Sîrghii, terțe Inspectoratul

Național de securitate publică cu privire la anularea deciziei Consiliului

pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității din 14

martie 2022, cauza 251/21.

pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, a fost

înaintată plângere de către petiționara Liudmila Sîrghii, pe motivul hârțuirii

morale la locul de muncă, invocând criteriul de sănătate, fiind stabilită

ședință de audieri pentru data de 16 februarie 2022, ora 10:00, care s-a

desfășurat în format on-line, cu participarea petiționarei Liudmila Sîrghii,

reclamantei Aliona Dragomirețcaia, persoana terță Inspectoratul național de

securitate publică și nemijlocit reprezentanții Consiliului.

adoptat Decizia din 14 martie 2022 pe cauza nr. 251/21, prin care s-a decis:

a sănătății; 2. În vederea repunerii în drepturi a victimei discriminării,

Consiliul recomandă dnei Aliona Dragomirețcaia, șefa Secției siguranță

minori a Direcției ordine publică a Inspectoratului National de Securitate

Publică, să prezinte petiționarei scuzele în scris printr-o scrisoare cu antetul

Inspectoratului National de Securitate Publică pentru comportamentul

intimidant aplicat față de petiționară; 3. În vederea evitării faptelor similare

pe viitor, Consiliul recomandă Inspectoratului National de Securitate Publică

să întreprindă cel puțin următoarele măsuri în vederea combaterii

fenomenului hărțuirii la locul de muncă: (i) de a duce această decizie la

cunoștința tuturor colaboratorilor Inspectoratului Național de Securitate

Publică; (ii) de a introduce în programul de formare continuă a

1

colaboratorilor Inspectoratului Național de Securitate Publică activități

privind combaterea discriminării locului de muncă și în activitatea

profesională”.

Consiliului din 14 martie 2022 este una neîntemeiată, care urmează a fi

anulată.

22 iunie 2021, comisarul Liudmila Sîrghii și-a cerut permisiunea pentru a

merge la medicul de familie, cu scopul de a-i fi prescrise pastilele „Siofor”,

pastile de care este dependentă și care sânt vitale pentru oamenii diabetici,

însă, d-na Aliona Dragomirețcaia, i-a refuzat motivând că, ceilalți colegi sânt

plecați la un curs de instruire cu PH International și ea trebuie să rămână în

secție. Respectiv, a primit permisiunea de a pleca după pastile abia la 25

iunie 2021, după amiază. Stând 2 zile fără pastile, glicemia s-a ridicat de 2

ori peste normă.

servește drept probă Raportul întocmit din numele ofițerului principal al

Secției siguranță minori a Direcției Ordine Publică al Inspectoratului

național de securitate publică al Inspectoratului General al Poliției, inspector

principal, Liudmila Sîrghii, adresat domnului Alexei Grosu, șef adjunct al

INSP, comisar-șef, prin care se solicită acordul de a se deplasa la Policlinica

MAI la 24 iunie 2021, orele 13:00, pentru efectuarea investigațiilor medicale

- Raport acceptat și coordonat cu Aliona Drgomirețcaia, șef al Secției

siguranță minori a Direcției Ordine Publică al Inspectoratului național de

securitate publică al Inspectoratului General al Poliției, comisar principal și

Igor Postu, șef interimar al Direcției Ordine Publică a Inspectoratului

național de securitate publică al Inspectoratului General al Poliției, comisar

principal.

Sîrghii nici de cum nu a plecat după pastile la data de 25 iunie 2021, deoarece

la data de 24 iunie 2021, ora 13:00 dumneaei i s-a permis să plece la

Policlinica Ministerului Afacerilor Interne, situație în care putea să

primească pastilele „Siofor” și să nu ajungă la situația în care glicemia să se

ridice de 2 ori peste normă.

Sîrghii, potrivit căreia, urmare a comunicării faptului că la data de 6 iulie

2021 urmează să fie internată în spitalul Ministerului Afacerilor Interne,

doamna Aliona Dragomirețcaia a reacționat negativ, zicându-i să sune la

2

medicul de familie și să-i spună că nu dorește să se interneze la data de 6

iulie 2021, dar începând cu data de 16 iulie 2021.

conform Raportului întocmit din numele ofițerului principal al Secției

siguranță minori a Direcției Ordine Publică al Inspectoratului național de

securitate publică al Inspectoratului General al Poliției, inspector principal,

Liudmila Sîrghii adresat domnului Alexei Grosu, șef adjunct al

Inspectoratului național de securitate publică, comisar-șef, s-a solicitat

permisiunea de a părăsi garnizoana mun. Chișinău, în perioada 3 – 4 iulie

2021 cu deplasare în or. Soroca - Raport acceptat și coordonat cu Aliona

Dragomirețcaia, Șef al Secției siguranță minori a Direcției ordine publică a

Inspectoratului național de securitate publică al Inspectoratului General al

Poliției, comisar principal și Igor Postu, șef interimar al Direcției ordine

publică a Inspectoratului național de securitate publică al Inspectoratului

General al Poliției, comisar principal.

Sîrghii i s-a permis părăsirea mun. Chișinău la solicitarea dumneaei, fără

indicarea motivului concret, adică șeful adjunct al Inspectoratului național

de securitate publică și însăși doamna Aliona Dragomirețcaia nu i-au creat

obstacole în acest sens.

atunci când doamna Liudmila Sîrghii a comunicat faptul că va fi spitalizată

începând cu 6 iulie 2021, ca până într-un final dumneaei să-i fie permisă

spitalizarea conform solicitării, începând cu data de 6 iulie 2021, fapt

confirmat de dumneaei în textul plângerii.

Aliona Dragomirețcaia a organizat o adunare cu personalul secției și i-a spus

petiționarei că pentru spitalizarea ei este nevoie să depună raport prin care să

solicite permisiunea conducătorilor de a fi spitalizată, nu identifică vreun

element discriminatoriu și de hărțuire la locul de muncă, ci din contra, de

către conducător s-a asigurat dreptul la informare cu respectarea procedurii

corecte în cazul în care angajatul urmează a fi spitalizat.

despre situația din noaptea de 9 august 2021, și anume, în grupul Direcția

ordine publică, din aplicația Telegram, la orele 21:48 a fost plasată o sinteză

din 9 august 2021, în urmă la ce, șeful Direcției ordine publică a

Inspectoratului național de securitate publică, comisar principal Igor Postu,

a făcut observație precum că, sinteza nu corespunde cerințelor trasate

anterior, la ce petiționara Ludmila Sîrghi a răspuns că, au înțeles în felul care

3

au făcut sinteza, iar pe viitor o vor face conform cerințelor, la ce comisarul

principal Igor Postu, a solicitat modificarea imediată de către cine a fost

făcută sinteza, dar nu pe viitor, totodată sugerând că în cazul neclarităților,

să întrebe. Totodată, în aceiași aplicație, în privat Aliona Dragomirețcaia i-a

scris doamnei Ludmila Sîrghi, la ora 23:09, că îi pare rău că nu a înțeles-o

după multe explicații cum se face sinteza, ca în final să primească de la șef

obiecții.

interimar al Inspectoratului național de securitate publică al Inspectoratului

General al Poliției, comisar-șef, Iuri Dementiev, sânt prevăzute expres

sarcinile de bază și responsabilitățile funcției pe care o deținea doamna

Liudmila Sîrghii.

nr. 2.9.202, ofițerul principal din cadrul Secției siguranță minori a Direcției

ordine publică a Inspectoratului național de securitate publică, răspunde de

primirea, raportarea și executarea documentelor / materialelor din gestiunea,

răspunde de calitatea și termenii executării și examinării petițiilor,

materialelor planificate, sarcinilor și indicațiilor trasate de conducere,

răspunde de calitatea, veridicitatea și corectitudinea informațiilor acumulate,

gestionate, generate și eliberate.

felul în care a înțeles, iar pe viitor va face conform cerințelor. Conform fișei

postului dumneaei urmează să-și execute sarcinile de bază cu

responsabilitate înaltă, fără interpretări exhaustive.

situația creată, la data de 10 august 2021, ora 08:00, pe colegul său de

serviciu, d. Teodor Buruiană, care a comunicat că, la data de 10 august 2021,

aflându-se în biroul colegei Ludmila Sîrghi, a intrat șeful Secției siguranță

minori a Direcției ordine publică a Inspectoratului național de securitate

publică, comisar principal Aliona Dragomirețcaia, care a înaintat unele

obiecții pe marginea sintezei din 9 august 2021, întocmită de către comisar

Liudmila Sîrghi.

că este diabetică, la ce comisar principal Aliona Dragomirețcaia, i-a răspuns

că persoanele bolnave trebuie să se trateze sau să se transfere în alte funcții

mai puțin stresante, după care el a ieșit din birou și ce a urmat nu cunoaște.

acest fapt nu exclude îndeplinirea atribuțiilor de serviciu corect și uniform.

4

Mai mult decât atât, cu titlu de probă, pot servi o multitudine de Rapoarte,

conform cărora ofițerul principal al Secției siguranță minori a Direcției

ordine publică a Inspectoratului național de securitate publică, inspector

principal, Liudmila Sîrghii, a solicitat acordul de a se deplasa la Policlinica

Ministerului Afacerilor Interne, de a părăsi garnizoana mun. Chișinău, de a

pleca la laboratoare pentru a efectua analize medicale și multe alte motive.

Astfel, toate rapoartele fiind acceptate și coordonate cu Aliona

Dragomirețcaia, șef al Secției siguranță minori a Direcției ordine publică a

Inspectoratului național de securitate publică, comisar principal, și Igor

Postu, șef interimar a Direcției ordine publică a Inspectoratului național de

securitate publică, comisar principal, dumneaei nu i s-au făcut careva piedici

în procesul de lecuire, mereu i s-a permis deplasarea la policlinică, la spital

și chiar să părăsească mun. Chișinău la necesitate.

la cauza nr. 251/21, nu este de acord, din motiv că, Consiliul a adoptat decizia

bazându-se doar pe declarațiile petiționarei și a ignorat faptul că, Aliona

Dragomirețcaia și Inspectoratul național de securitate publică, au prezentat

probe concludente și pertinente care combat argumentele pur declarative ale

petiționarei.

atât legislația națională (art.15 alin.(1) și art.19 din Legea cu privire la

asigurarea egalității nr. 121/2012), cât și practica Curții Europene a

Drepturilor Omului prevăd o regulă specială referitor la sarcina probei în

litigiile privind discriminarea, și anume: sarcina probei trece la reclamat

atunci când petiționarul/petiționara prezintă dovezi din care se poate

prezuma că a existat un tratament discriminatoriu. Pentru a institui prezumția

hârțuirii, petiționara urma să prezinte fapte și probe care să indice cumulativ

asupra următoarelor elemente constitutive: a) comportamentul nedorit; b)

care a condus la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau

ofensator; c) scopul sau efectul comportamentului a fost să lezeze

demnitatea; d) pe baza unui criteriu protejat.

prezentate de petiționară în argumentarea poziției sale, fiind prezentate o

multitudine de argumente contradictorii, la fiecare fiind atașat câte un act

administrativ confirmativ în acest sens. Însă Consiliul a decis să ignore

aceste probe și a adoptat o decizie fundamentată doar pe declarațiile

petiționarei, fapt ce este expres prevăzut în textul deciziei din 14 martie

2022: ”Consiliul admite că, totalitatea acțiunilor descrise de petiționară ar

putea crea un mediu intimidant în realizarea atribuțiilor de serviciu. Consiliul

5

a luat act că, în calitate de criteriu protejat, petiționara invocă starea sănătății.

Totodată, Consiliul stabilește, dincolo de orice dubiu, că, reclamata a

cunoscut despre starea de sănătate a petiționarei, precum și că între acțiunile

reclamatei și criteriul protejat invocat, a existat o legătură directă”.

declarațiile sale și ale Inspectoratului național de securitate publică nu au fost

auzite, mai mult decât atât probele nu au fost cercetate, nu se face nici o

trimitere la actele administrative confirmative prezentate.

la cauza nr.251/21, Consiliul prin simplu fapt că, a constatat eronat prezența

hârțuirii la locul de muncă pe criteriu de stare a sănătății, aduce atingere

drepturilor sale legitime denigrându-i imaginea în rândul angajaților

Inspectoratului național de securitate publică, sporind în acest sens scăderea

nivelului de încredere a conducerii de vârf în abilitățile sale de conducător.

14.03.2022, este una neîntemeiată și abuzivă.

reclamantei ca funcționar public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne a fost afectată și denigrată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Aliona

Dragomirețcaia împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurării Egalității, persoane terțe Liudmila Sîrghii și

Inspectoratul Național de securitate publică, cu privire la anularea actului

administrativ – Decizia din 14 martie 2021 cauza nr.251/21, s-a respins ca

fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar ulterior la 14 februarie 2023 a

depus cerere de apel motivară, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă

acțiunea înaintată.

nemotivată împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei

6

Chișinău, sediul Râșcani, iar la data de 22 februarie 2023 a fost depus apel

motivat, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de

fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelurile declarate de către Aliona Dragomirețcaia și de Inspectoratul

Național de Securitate publică împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, din 10 noiembrie 2022.

concluzia primei instanțe, privind constatarea legalității actului administrativ

contestat și respectiv, a netemeiniciei pretențiilor reclamantei.

reclamata/apelanta Aliona Dragomirețcaia, a expediat, prin intermediul

aplicației Viber, observațiile sale în privința sintezei realizate

necorespunzător, cu reproșarea faptului că Liudmila Sîrghii nu a înțeles

modalitatea de realizare a sintezei, prin urmare, fiind justificată poziția

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării

Egalității, potrivit căreia, inițierea unor discuții însoțite de reproșuri pe

marginea modalității de realizare a atribuțiilor de serviciu de către subaltern,

în afara programului de muncă, este nu doar contraproductivă, dar și are

drept scop și rezultat, în mod evident, intimidarea ultimului și aplicarea unei

presiuni asupra acestuia, cu utilizarea relației de inegalitate și subordonare

dintre părți.

data de 10 august 2021, ora 08.00, aflându-se în biroul petiționarei/persoanei

terțe Liudmila Sîrghii, în prezența colegului acesteia, Teodor Buruiană, i-a

comunicat ultimei, obiecțiile sale privind sinteza realizată necorespunzător

la 9 august 2021, iar la solicitarea de a nu ridica vocea, deoarece

petiționara/persoana terță Sîrghii Liudmila este diabetică, și stresul îi

afectează negativ starea sănătății, reclamanta/apelanta Aliona

Dragomirețcaia i-a reproșat că, persoanele bolnave, trebuie să se trateze sau

să se transfere în alte funcții mai puțin stresante, circumstanță ce se confirmă

inclusiv prin Încheierea Direcției Inspectare Efectiv din 17 septembrie 2021.

persoanei terțe Liudmila Sîrghii, reprezintă o modalitate de intimidare și de

aplicare a unei presiuni psihologice asupra acesteia, în vederea determinării

ultimei să renunțe la postul de muncă în favoarea unei funcții mai puțin

stresante, or, un astfel de comportament nu se încadrează în limita relațiilor

7

general acceptabile dintre conducător și subaltern și sânt de măsură să creeze

un mediu intimidant și ostil la locul de muncă.

vederea contracarării comportamentului nedorit și hărțuitor la locul de

muncă, una din acestea fiind depunerea cererii privind inițierea anchetei de

serviciu în privința Alionei Dragomirețcaia, iar prin încheierea Direcției

Inspectare Efectiv din 17 septembrie 2021, au fost constatate neconformități

în modalitatea de raportare a sintezei operative care lezează drepturile

salariaților, precum și au fost formulate recomandări de remediere a situației

constatate, dar și întreprinderea măsurilor de stabilire a climatului moral-

psihologic în cadrul Secției pe care o conduce reclamanta/apelantă.

instanțe, potrivit căreia, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității (Consiliul pentru Egalitate), a stabilit

corect că, faptele descrise supra, săvârșite de către reclamantă, reprezintă

hărțuire la locul de muncă, situație ce se confirmă inclusiv prin faptul că, la

moment, persoana terță Liudmila Sîrghii, nu mai activează în cadrul Secției

siguranță minori a Direcției ordine publică a Inspectoratului National de

Securitate Publică.

Aliona Dragomirețcaia împotriva Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, persoane terțe Liudmila

Sîrghii și Inspectoratul Național de Securitate Publică cu privire la anularea

Deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității din 14 martie 2022, emisă în cauza nr.251/21, este una

justă și întemeiată, nefiind stabilite careva motive de anulare a actului

administrativ contestat.

Aliona, invocate în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, cu privire

la încălcarea procedurii la emiterea deciziei contestate de către Consiliu

pentru Egalitate urmează a fi respinse, or, actele prezentate în instanța de

apel de către intimată confirmă că, actul administrativ a fost emis, cu

respectarea prevederilor legale.

reglementează sarcina probațiunii în contencios administrativ potrivit art.93

alin.(1) Cod administrativ, apelanții nu au adus careva probe în susținerea

pretențiilor în instanța de apel, prin urmare, concluzionând că, instanța de

fond just a aplicat normele legale relevante la circumstanțele speței, a dat

apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea

8

emisă este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și

intereselor legitime ale participanților la proces.

că, instanța de fond nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor cauzei, or,

rolul activ exercitat de instanță, în deslușirea corectă a raportului dintre părți,

este evident manifestat, cauza fiind examinată sub toate aspectele, fiind

stabilite circumstanțele de fapt, legea materială ce guvernează raportul

juridic, fiind create participanților la proces, condiții obiective și echitabile,

pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se

încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat și

asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor

Omului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 6 decembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 10

noiembrie 2022, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani din 10 noiembrie 2022 și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie admisă acțiunea înaintată.

Dragomirețcaia a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 6 decembrie 2023 solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 10 noiembrie 2022 și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de chemare în

judecată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

reiterat cele invocate în cererea de chemare în judecată de reclamantă,

suplimentar a indicat că, nu este de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău

din 6 decembrie 2023 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din

10 noiembrie 2022, considerându-le a fi neîntemeiate și neargumentate,

nefiind constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, conchide că prima instanță, cât și instanța de

apel nu au stabilit corect raportul dedus judecății, circumstanțele importante

9

pentru soluționarea pricinii nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, probele

prezentate, nu au dat o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele.

Dragomirețcaia a reiterat cele invocate în cererea de chemare în judecată de

reclamantă, suplimentar a indicat că, consideră că decizia Consiliului din 14

martie 2022 este una ilegală, care urmează a fi anulată de către instanța de

recurs.

hotărârea și decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție.

argumente cu privire la ilegalitatea deciziei din 14 martie 2022, cauza

nr.251/21 din motivul că decizia contestată este afectată din punct de vedere

procedural, fiind adoptată cu încălcarea termenului de emitere pentru aceasta

și cu încălcarea procedurii stabilite.

depusă de către Ludmila Sîrghii la 21 octombrie 2021, ora 22.07. Ședința de

examinare a plângerii a fost fixată pentru data de 16 februarie 2022, ora

10.00, fiind desfășurată în format on-line.

Ludmila Sîrghii la 21 octombrie 2021, ora 22.07, iar decizia Consiliului a

fost emisă la 14 martie 2022, constată faptul că examinarea plângerii a

depășit termenul legat de 90zile prevăzut de art. 15, alin. (1) din Legea cu

privire la asigurarea egalității nr. 121/2012. Astfel, consiliul pe egalitate nu

a respectat în cadrul procedurii administrative termenul de desfășurare a

ședinței de deliberare și pronunțare a deciziei.

fost prezentat doar în instanța de apel și nu s-a regăsit la materialele dosarului

administrativ prezentat instanței de fond, se atestă faptul că ședința de

audiere s-a desfășurat la data de 16 februarie 2022, ora 10.00.

nerespectarea termenului de 5 zile prevăzut de art. 63 al Regulamentului –

Legea 298.21.12.2012.

procedurii de examinare a plângerii în ședințele desfășurate unde a lipsit la

materialele dosarului administrativ a procesele-verbale de desfășurare a

ședințelor, precum și nerespectarea termenului de pronunțare a deciziei,

condiționează nulitatea și ilegalitatea deciziei din 14.03.2022.

10

au existat procesele- verbale ale ședinței Consiliului nici din data de 16

februarie 2022, ora. 10.00. precum a fost lipsă și procesul-verbal al ședinței

Consiliului din data de 14 februarie2022. Aceste procese-verbale au fost

prezentate de către Consiliu la solicitarea instanței doar în cadrul ședinței în

instanța de apel și doar după ce reprezentantul Alionei Dragomiretcaia a

menționat despre faptul linsei proceselor-verbale ale ședinței Consiliului la

materiali dosarului administrativ.

dosarul administrativ trebuie să conțină toate documentele și înscrisurile ce

se referă la procedura respectivă. În acest sens, constată că în cadrul

examinării cauzei în instanța de fond, hotărârea a fost pronunțată nefiind

prezente la dosarul administrativ procesele-verbale care ar confirma că la 21

octombrie 2021, precum și la data de 14 martie 2022 a avut loc o ședință a

Consiliului pe cazul dat.

încălcarea normelor de drept procedural.

procedurii administrative, inclusiv prin prisma respectării termenului general

al procedurii administrative prevăzut la art. 60 din Codul administrativ.

Ludmila Sîrghii din data de 21 octombrie 2021 a fost finalizată la data de 14

martie 2022 Or, această situație în fapt este inadmisibilă prin prisma

reglementărilor conținute la art. 60 Cod administrativ RM. Deci, procedura

administrativă s-a desfășurat peste perioada de 30 zile stabilit de art. 60 alin.

(1) Cod administrativ, iar operațiunile administrative și actele administrative

desfășurate și adoptate sunt ilegale.

bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Atât

hotărârea Judecătoriei Chișinău Sediul Râșcani din 10 noiembrie 2022, cât

și Decizia Curții de Apel Chișinău din 6 decembrie 2023 prezintă deficiențe

în motivare. Or instanțele de judecată s-au abținut de a da un răspuns

convingător la expunerile de bază invocate de părți. Argumentele formulate

în fața instanței de fond, cât și cele invocate în fața instanței de apel nu au

fost clarificate, deși instanța avea obligația de a se pronunța asupra fiecărui

argument, astfel ca acestea să fie răsturnate. Atât hotărârea Judecătoriei

Chișinău, Sediul Râșcani, din 10 noiembrie 2022, cât și Decizia Curții de

Apel Chișinău din 6 decembrie 2023 creează impresie rezonabilă de

superficialitate.

11

hotărârea/decizia, precum s-au abținut de a da un răspuns convingător la

expunerile de bază invocate de partea în proces. Prin lipsa examinării

temeiniciei argumentelor invocate, constată că instanțele inferioare au dat

dovadă de un formalism excesiv, în această parte. Or, prin prisma

principiului contradictorialității și egalității în arme, instanța era obligată să

asigure un echilibru just al intereselor ambelor părți implicate în proces. Iar

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Curții de Apel Chișinău în mod eronat a ajuns la concluzia că hotărârea

instanței de fond urmează a fi menținută. Or, nici instanța de fond, nici

instanța de apel nu a verificat și apreciat obiectiv probele prezentate la

materialele cauzei, nu a stabilit corect circumstanțele de fapt și nu a aplicat

corect legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios.

POZIȚIA INTIMATULUI

Consiliului pentru egalitate, a solicita respingerea recursurilor și menținerea

deciziei instanței de apel.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

12

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că la 12 martie 2024 recurenților a fost

notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f. d. 48 V-II).

că recursurile sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

13

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursurilor depuse de Inspectoratul Național de securitate Publică și

avocatul Elena Buguța în interesele lui Aliona Dragomirețcaia, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla

trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

14

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursurile depuse de Inspectoratul Național de

securitate Publică și avocatul Elena Buguța în interesele lui Aliona

Dragomirețcaia.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

15