3ra-253/24 — anularea actulului administrativ

La 18 aprilie 2022, Aliona Dragomirețcaia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității și Liudmila Sîrghii, terțe Inspectoratul Național de securitate publică cu privire la anularea deciziei Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității din 14 martie 2022, cauza 251/21.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, în adresa Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, a fost înaintată plângere de către petiționara Liudmila Sîrghii, pe motivul hârțuirii morale la locul de muncă, invocând criteriul de sănătate, fiind stabilită ședință de audieri pentru data de 16 februarie 2022, ora 10:00, care s-a desfășurat în format on-line, cu participarea petiționarei Liudmila Sîrghii, reclamantei Aliona Dragomirețcaia, persoana terță Inspectoratul național de securitate publică și nemijlocit reprezentanții Consiliului.

Menționează că, urmare a desfășurării ședinței de audieri, Consiliul a adoptat Decizia din 14 martie 2022 pe cauza nr. 251/21, prin care s-a decis: 1. Faptele constatate reprezintă hârțuire la locul de muncă pe criteriu de stare a sănătății; 2. În vederea repunerii în drepturi a victimei discriminării, Consiliul recomandă dnei Aliona Dragomirețcaia, șefa Secției siguranță minori a Direcției ordine publică a Inspectoratului National de Securitate Publică, să prezinte petiționarei scuzele în scris printr-o scrisoare cu antetul Inspectoratului National de Securitate Publică pentru comportamentul intimidant aplicat față de petiționară; 3. În vederea evitării faptelor similare pe viitor, Consiliul recomandă Inspectoratului National de Securitate Publică să întreprindă cel puțin următoarele măsuri în vederea combaterii fenomenului hărțuirii la locul de muncă: (i) de a duce această decizie la cunoștința tuturor colaboratorilor Inspectoratului Național de Securitate Publică; (ii) de a introduce în programul de formare continuă a 1 colaboratorilor Inspectoratului Național de Securitate Publică activități privind combaterea discriminării locului de muncă și în activitatea profesională”.

În contextul celor relatate, consideră reclamanta că, Decizia Consiliului din 14 martie 2022 este una neîntemeiată, care urmează a fi anulată.

Indică că, în textul plângerii, Liudmila Sîrghii a indicat că, la data de 22 iunie 2021, comisarul Liudmila Sîrghii și-a cerut permisiunea pentru a merge la medicul de familie, cu scopul de a-i fi prescrise pastilele „Siofor”, pastile de care este dependentă și care sânt vitale pentru oamenii diabetici, însă, d-na Aliona Dragomirețcaia, i-a refuzat motivând că, ceilalți colegi sânt plecați la un curs de instruire cu PH International și ea trebuie să rămână în secție. Respectiv, a primit permisiunea de a pleca după pastile abia la 25 iunie 2021, după amiază. Stând 2 zile fără pastile, glicemia s-a ridicat de 2 ori peste normă.

Relatează reclamanta că, în contradictoriu cu declarațiile petiționarei servește drept probă Raportul întocmit din numele ofițerului principal al Secției siguranță minori a Direcției Ordine Publică al Inspectoratului național de securitate publică al Inspectoratului General al Poliției, inspector principal, Liudmila Sîrghii, adresat domnului Alexei Grosu, șef adjunct al INSP, comisar-șef, prin care se solicită acordul de a se deplasa la Policlinica MAI la 24 iunie 2021, orele 13:00, pentru efectuarea investigațiilor medicale - Raport acceptat și coordonat cu Aliona Drgomirețcaia, șef al Secției siguranță minori a Direcției Ordine Publică al Inspectoratului național de securitate publică al Inspectoratului General al Poliției, comisar principal și Igor Postu, șef interimar al Direcției Ordine Publică a Inspectoratului național de securitate publică al Inspectoratului General al Poliției, comisar principal.

Susține că, acest Raport, demonstrează direct faptul că, d-na Liudmila Sîrghii nici de cum nu a plecat după pastile la data de 25 iunie 2021, deoarece la data de 24 iunie 2021, ora 13:00 dumneaei i s-a permis să plece la Policlinica Ministerului Afacerilor Interne, situație în care putea să primească pastilele „Siofor” și să nu ajungă la situația în care glicemia să se ridice de 2 ori peste normă.

Relatează că, o altă concretizare în plângerea doamnei Liudmila Sîrghii, potrivit căreia, urmare a comunicării faptului că la data de 6 iulie 2021 urmează să fie internată în spitalul Ministerului Afacerilor Interne, doamna Aliona Dragomirețcaia a reacționat negativ, zicându-i să sune la 2 medicul de familie și să-i spună că nu dorește să se interneze la data de 6 iulie 2021, dar începând cu data de 16 iulie 2021.

Menționează că, această afirmație este una pur declarativă, or, conform Raportului întocmit din numele ofițerului principal al Secției siguranță minori a Direcției Ordine Publică al Inspectoratului național de securitate publică al Inspectoratului General al Poliției, inspector principal, Liudmila Sîrghii adresat domnului Alexei Grosu, șef adjunct al Inspectoratului național de securitate publică, comisar-șef, s-a solicitat permisiunea de a părăsi garnizoana mun. Chișinău, în perioada 3 – 4 iulie 2021 cu deplasare în or. Soroca - Raport acceptat și coordonat cu Aliona Dragomirețcaia, Șef al Secției siguranță minori a Direcției ordine publică a Inspectoratului național de securitate publică al Inspectoratului General al Poliției, comisar principal și Igor Postu, șef interimar al Direcției ordine publică a Inspectoratului național de securitate publică al Inspectoratului General al Poliției, comisar principal.

Învederează că, prin acest Raport se demonstrează faptul că, Liudmilei Sîrghii i s-a permis părăsirea mun. Chișinău la solicitarea dumneaei, fără indicarea motivului concret, adică șeful adjunct al Inspectoratului național de securitate publică și însăși doamna Aliona Dragomirețcaia nu i-au creat obstacole în acest sens.

Prin urmare, apare întrebarea, de ce s-a format o situație controversată atunci când doamna Liudmila Sîrghii a comunicat faptul că va fi spitalizată începând cu 6 iulie 2021, ca până într-un final dumneaei să-i fie permisă spitalizarea conform solicitării, începând cu data de 6 iulie 2021, fapt confirmat de dumneaei în textul plângerii.

Referitor la situația în care, la data de 28 iunie 2021, comisar principal Aliona Dragomirețcaia a organizat o adunare cu personalul secției și i-a spus petiționarei că pentru spitalizarea ei este nevoie să depună raport prin care să solicite permisiunea conducătorilor de a fi spitalizată, nu identifică vreun element discriminatoriu și de hărțuire la locul de muncă, ci din contra, de către conducător s-a asigurat dreptul la informare cu respectarea procedurii corecte în cazul în care angajatul urmează a fi spitalizat.

Reiterează că, în conținutul plângerii, Liudmila Sîrghi a comunicat despre situația din noaptea de 9 august 2021, și anume, în grupul Direcția ordine publică, din aplicația Telegram, la orele 21:48 a fost plasată o sinteză din 9 august 2021, în urmă la ce, șeful Direcției ordine publică a Inspectoratului național de securitate publică, comisar principal Igor Postu, a făcut observație precum că, sinteza nu corespunde cerințelor trasate anterior, la ce petiționara Ludmila Sîrghi a răspuns că, au înțeles în felul care 3 au făcut sinteza, iar pe viitor o vor face conform cerințelor, la ce comisarul principal Igor Postu, a solicitat modificarea imediată de către cine a fost făcută sinteza, dar nu pe viitor, totodată sugerând că în cazul neclarităților, să întrebe. Totodată, în aceiași aplicație, în privat Aliona Dragomirețcaia i-a scris doamnei Ludmila Sîrghi, la ora 23:09, că îi pare rău că nu a înțeles-o după multe explicații cum se face sinteza, ca în final să primească de la șef obiecții.

Subliniază că, conform Fișei postului nr.2.9.202, aprobată de Șef interimar al Inspectoratului național de securitate publică al Inspectoratului General al Poliției, comisar-șef, Iuri Dementiev, sânt prevăzute expres sarcinile de bază și responsabilitățile funcției pe care o deținea doamna Liudmila Sîrghii.

În acest context, conform pct. 13 subpct. 2), 3) și 5) din fișa postului nr. 2.9.202, ofițerul principal din cadrul Secției siguranță minori a Direcției ordine publică a Inspectoratului național de securitate publică, răspunde de primirea, raportarea și executarea documentelor / materialelor din gestiunea, răspunde de calitatea și termenii executării și examinării petițiilor, materialelor planificate, sarcinilor și indicațiilor trasate de conducere, răspunde de calitatea, veridicitatea și corectitudinea informațiilor acumulate, gestionate, generate și eliberate.

Astfel, Liudmila Sîrghii nu poate invoca faptul că, a făcut sinteza în felul în care a înțeles, iar pe viitor va face conform cerințelor. Conform fișei postului dumneaei urmează să-și execute sarcinile de bază cu responsabilitate înaltă, fără interpretări exhaustive.

La fel, în textul plângerii Liudmila Sîrghii, îl prezintă ca martor la situația creată, la data de 10 august 2021, ora 08:00, pe colegul său de serviciu, d. Teodor Buruiană, care a comunicat că, la data de 10 august 2021, aflându-se în biroul colegei Ludmila Sîrghi, a intrat șeful Secției siguranță minori a Direcției ordine publică a Inspectoratului național de securitate publică, comisar principal Aliona Dragomirețcaia, care a înaintat unele obiecții pe marginea sintezei din 9 august 2021, întocmită de către comisar Liudmila Sîrghi.

Prin urmare, ultima a rugat ca să nu fie ridicat glasul la ea din motiv că este diabetică, la ce comisar principal Aliona Dragomirețcaia, i-a răspuns că persoanele bolnave trebuie să se trateze sau să se transfere în alte funcții mai puțin stresante, după care el a ieșit din birou și ce a urmat nu cunoaște.

Punctează că, în speță, în cazul în care persoana este bolnavă de diabet, acest fapt nu exclude îndeplinirea atribuțiilor de serviciu corect și uniform. 4 Mai mult decât atât, cu titlu de probă, pot servi o multitudine de Rapoarte, conform cărora ofițerul principal al Secției siguranță minori a Direcției ordine publică a Inspectoratului național de securitate publică, inspector principal, Liudmila Sîrghii, a solicitat acordul de a se deplasa la Policlinica Ministerului Afacerilor Interne, de a părăsi garnizoana mun. Chișinău, de a pleca la laboratoare pentru a efectua analize medicale și multe alte motive. Astfel, toate rapoartele fiind acceptate și coordonate cu Aliona Dragomirețcaia, șef al Secției siguranță minori a Direcției ordine publică a Inspectoratului național de securitate publică, comisar principal, și Igor Postu, șef interimar a Direcției ordine publică a Inspectoratului național de securitate publică, comisar principal, dumneaei nu i s-au făcut careva piedici în procesul de lecuire, mereu i s-a permis deplasarea la policlinică, la spital și chiar să părăsească mun. Chișinău la necesitate.

Reiterează reclamanta că, cu Decizia Consiliului din 14 martie 2022 la cauza nr. 251/21, nu este de acord, din motiv că, Consiliul a adoptat decizia bazându-se doar pe declarațiile petiționarei și a ignorat faptul că, Aliona Dragomirețcaia și Inspectoratul național de securitate publică, au prezentat probe concludente și pertinente care combat argumentele pur declarative ale petiționarei.

Precizează că, chiar în motivarea Deciziei, Consiliul reamintește că, atât legislația națională (art.15 alin.(1) și art.19 din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121/2012), cât și practica Curții Europene a Drepturilor Omului prevăd o regulă specială referitor la sarcina probei în litigiile privind discriminarea, și anume: sarcina probei trece la reclamat atunci când petiționarul/petiționara prezintă dovezi din care se poate prezuma că a existat un tratament discriminatoriu. Pentru a institui prezumția hârțuirii, petiționara urma să prezinte fapte și probe care să indice cumulativ asupra următoarelor elemente constitutive: a) comportamentul nedorit; b) care a condus la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator; c) scopul sau efectul comportamentului a fost să lezeze demnitatea; d) pe baza unui criteriu protejat.

În atare condiții, indică reclamanta că, nu identifică careva probe prezentate de petiționară în argumentarea poziției sale, fiind prezentate o multitudine de argumente contradictorii, la fiecare fiind atașat câte un act administrativ confirmativ în acest sens. Însă Consiliul a decis să ignore aceste probe și a adoptat o decizie fundamentată doar pe declarațiile petiționarei, fapt ce este expres prevăzut în textul deciziei din 14 martie 2022: ”Consiliul admite că, totalitatea acțiunilor descrise de petiționară ar putea crea un mediu intimidant în realizarea atribuțiilor de serviciu. Consiliul 5 a luat act că, în calitate de criteriu protejat, petiționara invocă starea sănătății. Totodată, Consiliul stabilește, dincolo de orice dubiu, că, reclamata a cunoscut despre starea de sănătate a petiționarei, precum și că între acțiunile reclamatei și criteriul protejat invocat, a existat o legătură directă”.

Subsecvent indică că, pare foarte dubios și discriminatoriu faptul că, declarațiile sale și ale Inspectoratului național de securitate publică nu au fost auzite, mai mult decât atât probele nu au fost cercetate, nu se face nici o trimitere la actele administrative confirmative prezentate.

Menționează reclamanta că, prin prisma Deciziei din 14 martie 2022 la cauza nr.251/21, Consiliul prin simplu fapt că, a constatat eronat prezența hârțuirii la locul de muncă pe criteriu de stare a sănătății, aduce atingere drepturilor sale legitime denigrându-i imaginea în rândul angajaților Inspectoratului național de securitate publică, sporind în acest sens scăderea nivelului de încredere a conducerii de vârf în abilitățile sale de conducător.

În atare circumstanțe, reclamanta consideră că, Decizia Consiliului din 14.03.2022, este una neîntemeiată și abuzivă.

Menționează că, urmare a emiterii Deciziei de către Consiliu, reputația reclamantei ca funcționar public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost afectată și denigrată.

La 22 noiembrie 2022, Aliona Dragomirețcaia a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei 6 Chișinău, sediul Râșcani, iar la data de 22 februarie 2023 a fost depus apel motivat, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea soluției, instanța de apel a apreciază ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe, privind constatarea legalității actului administrativ contestat și respectiv, a netemeiniciei pretențiilor reclamantei.

Curtea de apel Chișinău a notat că, la data de 9 august 2021, ora 23.09, reclamata/apelanta Aliona Dragomirețcaia, a expediat, prin intermediul aplicației Viber, observațiile sale în privința sintezei realizate necorespunzător, cu reproșarea faptului că Liudmila Sîrghii nu a înțeles modalitatea de realizare a sintezei, prin urmare, fiind justificată poziția Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, potrivit căreia, inițierea unor discuții însoțite de reproșuri pe marginea modalității de realizare a atribuțiilor de serviciu de către subaltern, în afara programului de muncă, este nu doar contraproductivă, dar și are drept scop și rezultat, în mod evident, intimidarea ultimului și aplicarea unei presiuni asupra acestuia, cu utilizarea relației de inegalitate și subordonare dintre părți.

Totodată, a remarcă că, reclamata/apelantă nu a infirmat faptul că, la data de 10 august 2021, ora 08.00, aflându-se în biroul petiționarei/persoanei terțe Liudmila Sîrghii, în prezența colegului acesteia, Teodor Buruiană, i-a comunicat ultimei, obiecțiile sale privind sinteza realizată necorespunzător la 9 august 2021, iar la solicitarea de a nu ridica vocea, deoarece petiționara/persoana terță Sîrghii Liudmila este diabetică, și stresul îi afectează negativ starea sănătății, reclamanta/apelanta Aliona Dragomirețcaia i-a reproșat că, persoanele bolnave, trebuie să se trateze sau să se transfere în alte funcții mai puțin stresante, circumstanță ce se confirmă inclusiv prin Încheierea Direcției Inspectare Efectiv din 17 septembrie 2021.

Consecvent, a învederat că, replica reclamantei/apelante, adresate persoanei terțe Liudmila Sîrghii, reprezintă o modalitate de intimidare și de aplicare a unei presiuni psihologice asupra acesteia, în vederea determinării ultimei să renunțe la postul de muncă în favoarea unei funcții mai puțin stresante, or, un astfel de comportament nu se încadrează în limita relațiilor 7 general acceptabile dintre conducător și subaltern și sânt de măsură să creeze un mediu intimidant și ostil la locul de muncă.

A mai subliniat că, Liudmila Sîrghii, a întreprins mai multe acțiuni în vederea contracarării comportamentului nedorit și hărțuitor la locul de muncă, una din acestea fiind depunerea cererii privind inițierea anchetei de serviciu în privința Alionei Dragomirețcaia, iar prin încheierea Direcției Inspectare Efectiv din 17 septembrie 2021, au fost constatate neconformități în modalitatea de raportare a sintezei operative care lezează drepturile salariaților, precum și au fost formulate recomandări de remediere a situației constatate, dar și întreprinderea măsurilor de stabilire a climatului moral- psihologic în cadrul Secției pe care o conduce reclamanta/apelantă.

Instanța de apel a apreciat ca fiind justă și întemeiată concluzia primei instanțe, potrivit căreia, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (Consiliul pentru Egalitate), a stabilit corect că, faptele descrise supra, săvârșite de către reclamantă, reprezintă hărțuire la locul de muncă, situație ce se confirmă inclusiv prin faptul că, la moment, persoana terță Liudmila Sîrghii, nu mai activează în cadrul Secției siguranță minori a Direcției ordine publică a Inspectoratului National de Securitate Publică.

Astfel, a considerat că, soluția de respingere a acțiunii depuse de Aliona Dragomirețcaia împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, persoane terțe Liudmila Sîrghii și Inspectoratul Național de Securitate Publică cu privire la anularea Deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din 14 martie 2022, emisă în cauza nr.251/21, este una justă și întemeiată, nefiind stabilite careva motive de anulare a actului administrativ contestat.

A notat că, argumentele reprezentantului apelantei Dragomirețcaia Aliona, invocate în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, cu privire la încălcarea procedurii la emiterea deciziei contestate de către Consiliu pentru Egalitate urmează a fi respinse, or, actele prezentate în instanța de apel de către intimată confirmă că, actul administrativ a fost emis, cu respectarea prevederilor legale.

Curtea de Apel Chișinău a subliniat că, contrar normelor de drept care reglementează sarcina probațiunii în contencios administrativ potrivit art.93 alin.(1) Cod administrativ, apelanții nu au adus careva probe în susținerea pretențiilor în instanța de apel, prin urmare, concluzionând că, instanța de fond just a aplicat normele legale relevante la circumstanțele speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea 8 emisă este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale participanților la proces.

Completul judiciar a respins ca fiind neîntemeiată și critica apelanților că, instanța de fond nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor cauzei, or, rolul activ exercitat de instanță, în deslușirea corectă a raportului dintre părți, este evident manifestat, cauza fiind examinată sub toate aspectele, fiind stabilite circumstanțele de fapt, legea materială ce guvernează raportul juridic, fiind create participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului.

La 9 aprilie 2024, avocatul Elena Buguța în interesele lui Aliona Dragomirețcaia a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 6 decembrie 2023 solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 10 noiembrie 2022 și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată.

În motivarea recursului avocatul Elena Buguța în interesele lui Aliona Dragomirețcaia a reiterat cele invocate în cererea de chemare în judecată de reclamantă, suplimentar a indicat că, consideră că decizia Consiliului din 14 martie 2022 este una ilegală, care urmează a fi anulată de către instanța de recurs.

Notează că, un temei al recursului fiind interpretarea legii din hotărârea și decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Menționează că, în cadrul instanței de apel au fost aduse multiple argumente cu privire la ilegalitatea deciziei din 14 martie 2022, cauza nr.251/21 din motivul că decizia contestată este afectată din punct de vedere procedural, fiind adoptată cu încălcarea termenului de emitere pentru aceasta și cu încălcarea procedurii stabilite.

Subliniază că, din materialele dosarului rezultă că plângerea a fost depusă de către Ludmila Sîrghii la 21 octombrie 2021, ora 22.07. Ședința de examinare a plângerii a fost fixată pentru data de 16 februarie 2022, ora 10.00, fiind desfășurată în format on-line.

Drept urmare, având în vedere că plângerea a fost adresată de către Ludmila Sîrghii la 21 octombrie 2021, ora 22.07, iar decizia Consiliului a fost emisă la 14 martie 2022, constată faptul că examinarea plângerii a depășit termenul legat de 90zile prevăzut de art. 15, alin. (1) din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121/2012. Astfel, consiliul pe egalitate nu a respectat în cadrul procedurii administrative termenul de desfășurare a ședinței de deliberare și pronunțare a deciziei.

Mai indică că, din procesul verbal nr. 17 din 16 februarie 2022, care a fost prezentat doar în instanța de apel și nu s-a regăsit la materialele dosarului administrativ prezentat instanței de fond, se atestă faptul că ședința de audiere s-a desfășurat la data de 16 februarie 2022, ora 10.00.

Astfel, pronunțarea deciziei la data de 14 martie 2023 a avut loc cu nerespectarea termenului de 5 zile prevăzut de art. 63 al Regulamentului – Legea 298.21.12.2012.

Stabilește că decizia contestată este una ilegală, deoarece însăși procedurii de examinare a plângerii în ședințele desfășurate unde a lipsit la materialele dosarului administrativ a procesele-verbale de desfășurare a ședințelor, precum și nerespectarea termenului de pronunțare a deciziei, condiționează nulitatea și ilegalitatea deciziei din 14.03.2022. 10

Atragem atenția la faptul că la materialele dosarului administrativ nu au existat procesele- verbale ale ședinței Consiliului nici din data de 16 februarie 2022, ora. 10.00. precum a fost lipsă și procesul-verbal al ședinței Consiliului din data de 14 februarie2022. Aceste procese-verbale au fost prezentate de către Consiliu la solicitarea instanței doar în cadrul ședinței în instanța de apel și doar după ce reprezentantul Alionei Dragomiretcaia a menționat despre faptul linsei proceselor-verbale ale ședinței Consiliului la materiali dosarului administrativ.

Or, prin prisma reglementărilor conținute la art. 82 Cod administrativ, dosarul administrativ trebuie să conțină toate documentele și înscrisurile ce se referă la procedura respectivă. În acest sens, constată că în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, hotărârea a fost pronunțată nefiind prezente la dosarul administrativ procesele-verbale care ar confirma că la 21 octombrie 2021, precum și la data de 14 martie 2022 a avut loc o ședință a Consiliului pe cazul dat.

Mai indică că, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au admis încălcarea normelor de drept procedural.

Totodată, instanța de apel nu a examinat chestiunea privind legalitatea procedurii administrative, inclusiv prin prisma respectării termenului general al procedurii administrative prevăzut la art. 60 din Codul administrativ.

Constată că, procedura administrativă inițiată la plângerea dnei Ludmila Sîrghii din data de 21 octombrie 2021 a fost finalizată la data de 14 martie 2022 Or, această situație în fapt este inadmisibilă prin prisma reglementărilor conținute la art. 60 Cod administrativ RM. Deci, procedura administrativă s-a desfășurat peste perioada de 30 zile stabilit de art. 60 alin. (1) Cod administrativ, iar operațiunile administrative și actele administrative desfășurate și adoptate sunt ilegale.

De asemenea notează că, hotărârea și decizia sunt arbitrare și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Atât hotărârea Judecătoriei Chișinău Sediul Râșcani din 10 noiembrie 2022, cât și Decizia Curții de Apel Chișinău din 6 decembrie 2023 prezintă deficiențe în motivare. Or instanțele de judecată s-au abținut de a da un răspuns convingător la expunerile de bază invocate de părți. Argumentele formulate în fața instanței de fond, cât și cele invocate în fața instanței de apel nu au fost clarificate, deși instanța avea obligația de a se pronunța asupra fiecărui argument, astfel ca acestea să fie răsturnate. Atât hotărârea Judecătoriei Chișinău, Sediul Râșcani, din 10 noiembrie 2022, cât și Decizia Curții de Apel Chișinău din 6 decembrie 2023 creează impresie rezonabilă de superficialitate. 11

Mai mult relatează că, instanțele nu au motivat suficient hotărârea/decizia, precum s-au abținut de a da un răspuns convingător la expunerile de bază invocate de partea în proces. Prin lipsa examinării temeiniciei argumentelor invocate, constată că instanțele inferioare au dat dovadă de un formalism excesiv, în această parte. Or, prin prisma principiului contradictorialității și egalității în arme, instanța era obligată să asigure un echilibru just al intereselor ambelor părți implicate în proces. Iar Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău în mod eronat a ajuns la concluzia că hotărârea instanței de fond urmează a fi menținută. Or, nici instanța de fond, nici instanța de apel nu a verificat și apreciat obiectiv probele prezentate la materialele cauzei, nu a stabilit corect circumstanțele de fapt și nu a aplicat corect legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. 12 Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererile de recurs a fost depuse la data de 6 februarie 2024 și 9 aprilie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursurile sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se 13 referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurilor depuse de Inspectoratul Național de securitate Publică și avocatul Elena Buguța în interesele lui Aliona Dragomirețcaia, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont 14 pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursurile depuse de Inspectoratul Național de securitate Publică și avocatul Elena Buguța în interesele lui Aliona Dragomirețcaia. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 15