2ac-65/25 — suspendarea executarii actului administrativ

La 8 octombrie 2024, Moșin Veaceslav a depus în instanța de contencios administrativ cerere împotriva Preturii sectorului Centru prin care a solicitat suspendarea Prescripției nr. 23/03-32 din 25 septembrie 2024, până la adoptarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Prin încheierea din 18 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a declarat inadmisibilă cererea înaintată de Moșin Veaceslav către Pretura sectorului Centru privind suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil. S-a explicat titularului cererii că declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la art. 207 alin. (2) lit. a)–e) Cod administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

La 31octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Moșin Veaceslav a depus recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18 octombrie 2024 prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii, și remiterea spre examinare a cauzei de contencios administrativ, în prima instanță.

La 18 februarie 2025, Veaceslav Moșin, a depus la Curtea Supremă de Justiție o cerere, prin care a solicitat strămutarea examinării recursului depus de Veaceslav Moșin împotriva încheierii din 18 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la o altă instanță de judecată egală în grad.

În susținerea cererii de strămutare cu trimitere la prevederile art.43 alin.(2) lit. f) din Codul de procedură civilă, Moșin Veaceslav, a invocat că toate litigiile examinate la Curtea de Apel Centru în care are calitate de justițiabil întru revendicarea anumitor drepturi încălcate, procese ce au soluții în defavoare, fapt ce determină apariția unor suspiciuni grave la imparțialitatea judecătorilor.

Prin Legea nr.135 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare), publicată în Monitorul Oficial al RM nr.271-274 din 27 iunie 2024, în vigoare din 27 decembrie 2024, au fost operate modificări la Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și la Legea nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

Potrivit art. III alin.(2) din Legea nr.135/2024 la data intrării în vigoare a prezentei legi: 1) Curtea de Apel Bălți se redenumește în Curtea de Apel Nord; 2) Curtea de Apel Chișinău se redenumește în Curtea de Apel Centru; 3) Curtea de Apel Comrat fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud;

Reieșind din prevederile art. III alin.(10) din Legea nr.135/2024: „(10) Cererile pe cauzele penale, contravenționale, civile și de contencios administrativ, depuse la instanțele judecătorești reorganizate conform alin.(2) pct.3) din prezentul articol și art. II pct.1 și repartizate spre examinare judecătorilor care activează în sediile vizate, vor fi examinate, în condițiile legii, de către judecătorii cărora acestea le-au fost repartizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

După cum rezultă din cererea depusă, drept temei pentru strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță egală în grad, Veacesalv Mosin a invocat în prevederile art. 43 alin (2) lit. f) CPC.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea 2 se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad pentru examinare, însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe prin prisma argumentelor invocate, ce ar justifica strămutarea examinării cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță egală în grad pentru soluționarea recursului depus de Veaceslav Moșin împotriva încheierii din 18 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

Completul de judecată notează că alegațiile reținute în cererea de strămutare, cu privire la faptul că litigiile examinare la Curtea de Apel Centru în care Veaceslav Moșin are calitate de justițiabil întru revendicarea anumitor drepturi încălcare au fost soluționate în defavoarea sa, fapt ce determină apariția unor suspiciuni grave de imparțialitate a judecătorilor, nu cad sub incidența temeiurilor de strămutare a cauzei prevăzute la art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, întrucât susținerile respective poartă un caracter pur declarativ, fiind neîntemeiate.

În aceeași ordine de idei, Completul de judecată relevă că invocarea nefondată a caracterului părtinitor și lipsit de imparțialitate a examinării prezentei cauze de către judecătorii Curții de Apel Centru, nu poate justifica admiterea strămutării cauzei la o altă instanță. Or, din esența și în virtutea statutului lor, judecătorii iau decizii în mod imparțial și independent.

Mai mult ca atât, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens.

În situația în care într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată.

În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a 3 stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei, depusă de Veacesalv Moșin, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Centru pentru examinare în ordine de recurs.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f), alin. (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Veaceslav Moșin privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad. Se remite Curții de Apel Centru, cauza de contencios administrativ depusă de Veaceslav Moșin împotriva Preturii sectorului Centru privind suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil, pentru examinare în ordine de recurs. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stele Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 4