3r-32/25 — Contestarea actului administrativ

La 13 aprilie 2023, Vadim Draganov a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Ministerului Afacerilor Interne, terț Casa Națională de Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 10 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Vadim Draganov împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Ministerului Afacerilor Interne, terț Casa Națională de Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 10 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Draganov Vadim în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral.

La 26 iunie 2024, Vadim Draganov a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 10 iunie 2024.

Prin încheierea din 2 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Draganov Vadim împotriva hotărârii din 10 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2) Cod administrativ.

La 27 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Draganov Vadim a declarat recurs împotriva încheierii din 2 decembrie 2024, solicitând casarea încheierii, cu emiterea unei decizii prin care să fie admisă cererea de apel. 1

Recurentul susține că a formulat mai multe cereri către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău (15.10.2024 și 26.10.2024) pentru a obține hotărârea motivată, ceea ce ar demonstra că aceasta nu i-a fost comunicată anterior. Consideră că acest aspect a fost ignorat de instanța de apel, care nu a analizat motivele reale ale depunerii tardive a motivării apelului.

Argumentează că expedierea hotărârii prin e-mail la 9 septembrie 2024 nu echivalează cu notificarea efectivă, deoarece există posibilitatea ca mesajul să nu fi fost recepționat din motive tehnice, inclusiv clasificarea automată a e-mailului ca spam sau alte deficiențe de livrare. În lipsa unei confirmări clare de primire, consideră că termenul nu putea începe să curgă de la această dată.

Recurentul invocă aplicarea eronată a dispozițiilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ de către Curtea de Apel, susținând că instanța a interpretat formal dispozițiile legale, fără a examina momentul real al recepționării hotărârii și fără a lua în considerare diligențele depuse pentru obținerea acesteia.

Ulterior, la 11 martie 2025, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus referință la recurs, solicitând respingerea acestuia ca neîntemeiat.

Conform art. 232 din Codul administrativ: 2 „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.” 3

Cu privire la fondul recursului, Completul de judecată constată că hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată recurentului la 9 septembrie 2024, prin mijloace electronice, la adresa de email utilizată de acesta în corespondența cu instanțele de judecată. În aceste condiții, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului a început să curgă la 10 septembrie 2024 și s-a împlinit la 9 octombrie 2024.

Întrucât motivarea apelului a fost depusă la 20 noiembrie 2024, aceasta a fost formulată tardiv, iar instanța de apel a aplicat corect sancțiunea prevăzută de art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Argumentul recurentului privind imposibilitatea de a recepționa notificarea hotărârii din cauza unor presupuse probleme tehnice nu poate fi reținut, întrucât expedierea actelor procesuale prin poștă electronică reprezintă un mijloc valid de notificare. Obligația de a menține funcționalitatea adresei de corespondență revine părții care a indicat-o în proces. În plus, recurentul a utilizat aceeași adresă pentru depunerea altor acte procesuale, fără a invoca vreo problemă tehnică anterioară.

Susținerea recurentului conform căreia solicitările adresate instanțelor la 15 octombrie 2024 și 26 octombrie 2024 pentru obținerea hotărârii ar constitui dovada lipsei notificării nu poate fi acceptată. Din actele dosarului rezultă că hotărârea a fost expediată în termen, iar simplul fapt că recurentul a solicitat-o ulterior nu este de natură să conducă la concluzia că aceasta nu i-a fost comunicată.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, respectarea termenelor procedurale contribuie la securitatea raporturilor juridice și la buna administrare a justiției. Prin urmare, instanțele sunt obligate să aplice sancțiunile prevăzute de lege pentru nerespectarea acestora.

În speță, recurentul nu a formulat o cerere de repunere în termen, iar depunerea tardivă a motivării apelului atrage inadmisibilitatea acestuia, conform art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

În concluzie, Completul de judecată consideră că argumentele recursului nu justifică casarea încheierii instanței de apel. 4

Curtea constată că soluția instanței de apel este legală și corect fundamentată, recurentul fiind responsabil pentru omisiunea de a depune motivarea apelului în termenul stabilit de lege.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurentul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Din aceste considerente, în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Vadim Draganov și menține încheierea din 2 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5