3d-32/24 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- actiunea în contencios administrativ declarată inadmisibilă deoarece a fost depusă după expirarea termenului de contestare
3d-32/24 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în contencios
administrativ depuse de avocatul Arsen Saruhanean împotriva
Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea
actului administrativ,
(Dosarul nr. 3d-32/24
NR. PIGD 2-24053622-43471-01-3d-17052024-1)
Examinarea admisibilității acțiunii în contencios administrativ.
Art. 207 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ – acțiunea în
contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când a
fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art. 40 alin. (1)
din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor (30 de zile din momentul comunicării
actului administrativ motivat).
19 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților acțiunea în contencios administrativ
depusă de avocatul Arsen Saruhanean împotriva Consiliului Superior
al Magistraturii,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 mai 2024, avocatul Arsen Saruhanean a depus la Curtea
Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată la 6
decembrie 2024, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la
contestarea actului administrativ, prin care a solicitat (f.d.2-13, 77-88):
- Anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 118/11 din
19 martie 2024 „cu privire la contestațiile împotriva hotărârii Plenului
Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 27 ianuarie 2023, emise în privința
judecătorului Eleonora Badan-Melnic de la Judecătoria Chișinău, sediul
Centru”, ca fiind neîntemeiată și nefondată;
- Menținerea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 27
ianuarie 2023, emise în privința judecătorului Eleonora Badan-Melnic
de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 19 martie 2024,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii examinând în ședință publică
contestațiile împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 27
ianuarie 2023, emise în privința judecătorului Eleonora Badan-Melnic de la
Judecătoria Chișinău, sediul Centru”, luând act de informația membrului
CSM, Ioana Chironeț, în conformitate cu art. 39 și 40 din Legea nr. 178 din
25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, art. 4, 17,
18, 22, 24 și 25 din Legea nr. 947 din 19 iunie 1996 cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii și art. 191 alin. (5), 209 alin. (1) din Codul
administrativ, a dispus: - se respinge contestația depusă de avocatul Arsen
Saruhanean împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din
27 ianuarie 2023, ca fiind depusă tardiv; - se admite contestația depusă de
judecătorul Eleonora Badan-Melnic ca fiind întemeiată; - se anulează
hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 27 ianuarie 2023 privind
aplicarea sancțiunii disciplinare în privința judecătorului Eleonora Badan-
1
Melnic de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, sub formă de avertisment;
- se adoptă o nouă hotărâre prin care se încetează procedura disciplinară
intentată în privința judecătorului Eleonora Badan-Melnic de la Judecătoria
Chișinău, sediul Centru, în legătură cu faptul că nu a fost comisă o abatere
disciplinară; - Hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în
termen de 30 de zile din data recepționării hotărârii motivate.
A menționat că copia hotărârii motivate nr. 118/11 din 19 martie 2024
a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii i-a fost expediată și
comunicată prin intermediul poștei electronice la data de 12 aprilie 2024.
Astfel, înaintează prezenta contestație în termen legal de 30 de zile lucrătoare
fără a lua în considerare zile de odihnă (sâmbătă și duminică), precum și zile
de sărbătoare: 1 mai – Ziua internațională a muncii; 5 mai – prima zi de
Paște; 6 mai – a doua zi de Paște; 9 mai – Ziua Europei și Ziua Victoriei; 13
mai – Paștele Blajinilor.
Reclamantul a opinat că la emiterea hotărârii contestate, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii nu a constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. Mai mult, Consiliul a
interpretat în mod eronat norma legală, ceea ce a condus la favorizarea
celeilalte părți și totodată a determinat încălcarea drepturilor și libertăților
sale fundamentale.
Prin referința depusă la 15 iulie 2024, Consiliul Superior al
Magistraturii a solicitat declararea acțiunii depuse de avocatul Arsen
Saruhanean ca fiind inadmisibilă (f.d. 24-28).
La 10 decembrie 2024 în adresa avocatului Arsen Saruhanean a fost
expediată notificare întru determinarea exactă a participanților la proces în
prezenta cerere de chemare în judecată, precum și expunerea asupra
chestiunii privind omiterea termenului de adresare în instanța de judecată cu
prezenta cerere de chemare în judecată (f.d.92).
Prin cererea depusă la 16 decembrie 2024, avocatul Arsen Saruhanean
a concretizat că calitatea procesuală de reclamant îi revine în mod exclusiv
subsemnatului, iar ceea ce ține de omiterea termenului de adresare în instanța
de judecată cu prezenta acțiune a reiterat poziția indicată în cererea de
chemare în judecată inițială (f.d.95).
Prin referința depusă la 30 ianuarie 2025, Consiliul Superior al
Magistraturii a solicitat declararea acțiunii depuse de avocatul Arsen
Saruhanean ca fiind inadmisibilă (f.d. 98-99).
2
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 2 din Codul administrativ:
„Prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la raporturile
administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor de judecată
competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ, drepturile și
obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios administrativ.
Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de
activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile
prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine
principiilor prezentului cod”
Art. 3 din Codul administrativ:
„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice
și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept”.
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ:
,,Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 39 alin. (1) din Codul administrativ:
„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi
îngrădit”
Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din
oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ:
„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în
parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare).”
Art. 207 alin. (1), (2) lit. d) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd acțiunea a
fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 209.”
Art. 209 alin. (1) din Codul administrativ:
„Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile,
dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:
a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data
expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;
3
b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu
prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin. (1) referitoare la nesoluționarea în
termen se aplică corespunzător.”
Art. 40 alin. (1) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor:
„Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, adoptate în condițiile art.39, pot fi
contestate la Curtea Supremă de Justiție de persoanele care au depus sesizarea, de
inspecția judiciară sau de judecătorul vizat în hotărîre, în termen de 30 zile de la data
recepționării hotărârii motivate.”
Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile,
acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior
al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor”.
Art. 230 din Codul administrativ:
„Încheierile judecătorești care se motivează se emit în procedură scrisă. Dacă
consideră necesar, instanța de judecată citează participanții la proces”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază
importanța verificării din oficiu a acțiunii pentru a se asigura că toate
condițiile legale sunt îndeplinite înainte de a se pronunța asupra fondului
cauzei. Această măsură a instanței contribuie la menținerea integrității
procesului judiciar și la prevenirea admiterii acțiunilor care nu respectă
cerințele legale.
Sub aspect procesual, accesul liber la justiție se materializează în
prerogativele pe care le implică dreptul la acțiune, ca aptitudine legală ce
este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice care
pretinde un drept împotriva unei alte persoane, ori are un interes pentru
constatarea existenței sau inexistenței unui drept.
Astfel, pentru a pune pe rol o acțiune în contenciosul administrativ,
este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă și conținut,
precum ar fi: respectarea competenței jurisdicționale și a termenului de
înaintare, existența capacității procesuale, revendicarea unui drept încălcat,
etc.
Reieșind din prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 178 din 25 iulie
2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, hotărârile
Consiliului Superior al Magistraturii, adoptate în condițiile art.39, pot fi
contestate la Curtea Supremă de Justiție de persoanele care au depus
sesizarea, de inspecția judiciară sau de judecătorul vizat în hotărîre, în termen
de 30 zile de la data recepționării hotărârii motivate.
4
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,
la 19 martie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii a emis hotărârea nr.
118/11, prin care: s-a respins contestația depusă de avocatul Arsen
Saruhanean împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din
27 ianuarie 2023, ca fiind depusă tardiv; s-a admis contestația depusă de
judecătorul Eleonora Badan-Melnic ca fiind întemeiată; s-a anulat hotărârea
Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 27 ianuarie 2023 privind aplicarea
sancțiunii disciplinare în privința judecătorului Eleonora Badan-Melnic de la
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, sub formă de avertisment; s-a adoptat o
nouă hotărâre prin care s-a încetat procedura disciplinară intentată în privința
judecătorului Eleonora Badan-Melnic de la Judecătoria Chișinău, sediul
Centru, în legătură cu faptul că nu a fost comisă o abatere disciplinară; s-a
comunicat că hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în
termen de 30 de zile din data recepționării hotărârii motivate (f.d.25-43).
Potrivit extrasului din poșta electronică se atestă că hotărârea motivată
nr. 118/11 din 19 martie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost
expediată avocatului Arsen Saruhanean, prin intermediul poștei electronice,
la 12 aprilie 2024 (f.d.66 verso).
Însă, reclamantul –avocatul Arsen Saruhanean a înaintat prezenta
acțiune abia la data de 17 mai 2024, după expirarea termenului de 30 de zile
prevăzut de lege, ultima zi de înaintare a acțiunii fiind data de 14 mai 2024,
adică zi lucrătoare.
În context, completul de judecată apreciază ca fiind neîntemeiat
argumentul reclamantului precum că a înaintat prezenta acțiune în termenul
legal de 30 de zile lucrătoare, neluând în considerare zile de odihnă și zilele
de sărbători.
Or, legiuitorul în mod clar a stabilit că hotărârile Consiliului Superior
al Magistraturii, adoptate în condițiile art. 39, pot fi contestate în termen de
30 zile de la comunicarea hotărârii motivate, și nicidecum în termen de 30
de zile lucrătoare.
Iar, conform art. 63 alin. (1) din Codul administrativ, calcularea
termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu
prevederile art. 383–390 din Codul civil. În temeiul dispozițiilor art. 384 din
Codul civil, termenul se instituie prin indicare a unei date calendaristice, a
unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și sigur că se va
produce. În accepțiunea art. 385 alin. (1) și (2) din Codul civil, dacă
începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii
5
evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul
unei zile, această zi se include în termen. Conform art. 388 alin. (3) din Codul
civil, dacă s-a stabilit că un anumit termen durează până la o anumită zi, se
prezumă că termenul include și ziua respectivă. În corespundere cu art. 389
din Codul civil, dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă
sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligației
este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare.
În așa mod, termenul pentru contestarea actului administrativ în speță
a început a curge la 13 aprilie 2024 și a expirat la 12 mai 2024, însă având în
vedere că aceasta este zi de duminică, iar următoarea zi 13 mai 2024 (a doua
zi de Paște) – conform art. 111 din Codul muncii este zi nelucrătoare, ultima
zi de înaintare a acțiunii este data de 14 mai 2024. Cu toate acestea,
reclamantul avocatul Arsen Saruhanean a înaintat acțiunea la 17 mai 2024,
mult mai târziu.
În această ordine de idei, reclamantul urma să depună diligența
corespunzătoare în vederea înaintării unei acțiuni în contestare în termenul
prevăzut de lege, or, conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,
participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească
obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor
participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod
abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde
potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.
În conformitate cu art. 65 alin. (1)-(2) din Codul administrativ, dacă o
persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui
reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de
repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea
impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care
aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
Astfel, partea poate fi repusă în termenul omis, dacă acesta nu a fost
respectat din motive care nu au depins de voința părții, confirmate prin probe
în modul prevăzut de lege.
Din actele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, reclamantul –avocatul Arsen Saruhanean nu a făcut uz de
prevederile art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nu a solicitat
repunerea în termenul de contestare a actului administrativ.
6
Se menționează că, o repunere arbitrară a cererii de chemare în
judecată în termenul de procedură defavorizează partea oponentă, ceea ce
poate fi tratat ca o violare a art. 6 CEDO. Or, limitele de termen (prescripția)
impuse în vederea apărării judiciare a drepturilor pretinse a fi lezate, sunt
acceptabile în interesul unei bune administrări a justiției, urmărind un scop
legitim de a asigura securitatea raporturilor juridice și protejarea persoanelor
ce ar putea fi acuzate împotriva învinuirilor lipsite de actualitate (stale claim)
susceptibile de a provoca dificultăți în eliminarea și preîntâmpinarea actelor
de injustiție.
În cauza Ponomaryov v. Ucraina 3236/03, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a notat că, dacă termenul pentru introducerea unei căi
ordinare de atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru motive
care nu par să fie foarte convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge
principiul securității raporturilor juridice. Instituirea exigențelor de
admisibilitate nu urmăresc restrângerea accesului liber la justiție, de care, în
mod evident, cel interesat beneficiază în condițiile legii, ci exclusiv
instaurarea unui ordini juridice indispensabile circuitului constituțional
prevăzut în art. 20 din Constituție, prevenindu-se, astfel, abuzurile și
asigurându-se protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți.
Potrivit practicii CtEDO, restricția impusă accesului la o instanță
judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât
dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate
rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, spre
exemplu, Tinnelly & Sons Ltd and Others și McElduff and Others v. the
United Kingdom, Reports 1998IV, p. 1660, § 72; Malahov c. Moldovei,
hotărârea din 07 iunie 2007).
În același context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reține că
prin instituirea admisibilității acțiunilor în contencios administrativ nu s-a
urmărit restrângerea accesului liber la justiție, de care, în mod evident, cel
interesat beneficiază în condițiile legii, ci exclusiv instaurarea unui climat de
ordine juridică, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional
statuat de art. 20 din Constituția Republicii Moldova, prevenindu-se, astfel,
abuzurile și asigurându-se protecția drepturilor și intereselor legitime ale
celorlalte părți.
Reținând aceste principii de drept prin prisma circumstanțelor
particulare ale cazului în speță, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că reclamantul - avocatul Arsen Saruhanean nu a respectat
termenul de contestare a actului administrativ – hotărârea nr. 118/11 din 19
7
martie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, drept urmare intervenind
consecințele prevăzute de art. 207 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.
Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de avocatul Arsen
Saruhanean nu răspunde exigențelor de admisibilitate, motiv din care
urmează a fi declarată inadmisibilă.
În conformitate cu art. 207 alin. (1) și (2) lit. d) și art. 230 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de
avocatul Arsen Saruhanean împotriva Consiliului Superior al Magistraturii
cu privire la contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
8