3ra-1113/22 — contestarea actelor administrative

3ra-1113/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Sergiu Lebediuc,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Sergiu Lebediuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind

contestarea actelor administrative,

împotriva hotărârii din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1113/22

NR. PIGD 2-20150195-01-3ra-28102022)

Omisiunea Consiliului Superior al Magistraturii de a se expune pe marginea repunerii în drepturile

salariale, condițiile transferului judecătorilor din instanțele desființate și efectele juridice ale

refuzului anterior al Președintelui Republicii Moldova asupra unei noi propuneri de numire.

Au examinat anterior cauza judecătorii

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,

12 martie 2025

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Victor Mazniuc în numele

și interesele lui Sergiu Lebediuc

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

fost demis deoarece nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi înaintată

repetat candidatura lui Președintelui Republicii Moldova pentru a fi transferat de la

Judecătoria Militară la Judecătoria Chișinău.

General interimar, Consiliul Superior al Magistraturii a eliberat acordul pentru

efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința lui Sergiu Lebediuc, precum

și l-a suspendat din oficiu din funcție, pentru infracțiunea spălării de bani.

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința lui Sergiu Lebediuc,

fără a-l suspenda din funcție, pentru infracțiunea prevăzută de art. 307 alin. (2) lit.

c) Cod penal, pronunțarea cu bună-știință de către judecător a unei hotărîri, sentințe,

decizii sau încheieri contrare legii.

nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești. Deși

era suspendat, prin hotărârea din 14 februarie 2017 Consiliul Superior al

Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea lui Sergiu

Lebediuc, prin transfer, la Judecătoria Chișinău începând cu 1 aprilie 2017.

Președintele Republicii Moldova la 20 mai 2017 a respins transferul lui Sergiu

Lebediuc pe motivul figurării acestuia în investigații penale.

Magistraturii cerere prin care a solicitat înaintarea repetată Președintelui Republicii

Moldova a propunerii de numire prin transfer. Procedura a fost amânată până la

soluționarea chestiunii privind suspendarea din funcție.

scoaterea lui Sergiu Lebediuc de sub urmărirea penală pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de alin. (5) art. 42, lit. b) alin. (3) art.

243 Cod penal. Ca urmare, la 19 octombrie 2020 Sergiu Lebediuc a înaintat cerere

de anulare a suspendării din funcție. La 27 octombrie 2027 Consiliul Superior al

2

Magistraturii a anulat suspendarea din funcție a lui Sergiu Lebediuc, fără a se expune

pe marginea repunerii în drepturile salariale, și a sesizat Inspecția Judiciară pe

subiectul înaintării repetate Președintelui Republicii Moldova a propunerii de

transfer.

Sergiu Lebediuc de propunere repetată pentru transfer și a decis înaintarea

Președintelui Republicii Moldova a propunerii de eliberare din funcția de judecător.

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), terți Aparatul Președintelui

Republicii Moldova și Ministerul Apărării al Republicii Moldova, solicitând

repunerea sa în drepturile salariale avute anterior suspendării, anularea hotărârii prin

care cererea sa de propunere repetată pentru transfer la Judecătoria Chișinău a fost

respinsă și obligarea CSM să propună repetat Președintelui Republicii Moldova

candidatura sa pentru numirea prin transfer în funcția de judecător la Judecătoria

Chișinău.

în contencios administrativ depusă de Sergiu Lebediuc. La 23 iunie 2022, avocatul

Victor Mazniuc, în numele și interesele lui Sergiu Lebediuc, a depus recurs

nemotivat împotriva hotărârii din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 10

octombrie 2022 a prezentat motivarea acestuia.

ÎN FAPT

a. Circumstanțele aferente solicitărilor reclamantului

februarie 2014 pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 243 alin. (3) lit. b) din

Codul penal. La 15 septembrie 2016 în privința judecătorului Sergiu Lebediuc a fost

pornită urmărirea penală nr.2016978141 pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42, alin. (5), art. 243 alin. (3) lit.b) din Codul penal. Ulterior, cauzele penale

menționate supra au fost conexate într-o procedură unică, cu atribuirea numărului

unic de evidență nr.2014978027.

Sergiu, prin acordarea ajutorului în scopul realizării intențiilor infracționale până

la capăt de către persoanele nestabilite implicate în spălarea banilor, judecătorul

Lebediuc Sergiu a acordat ajutor și contrar prevederilor art. 137 alin. (1), 138 alin.

(4), 139 alin. (1), 344 alin. (1), 347 alin. (3) și (4), 466 alin. (1), (2), (3) și (5) al

Codului de procedură civilă și art. 39, 40 al Legii cambiei nr. 1527 din 22.06.1993,

a pronunțat și semnat cu bună-credință un act de dispoziție judecătoresc –

ordonanța judecătorească nr.2p-227/2011 din 18.08.2011 în pofida existenței

3

criteriilor prevăzute de art.348 alin. (1) și (2) și 349 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, pentru care era obligat să nu dea curs cererii și să refuze

primirea cererii de eliberare a ordonanței judecătorești, prin care a admis cererea

Ronida Invest LLP de încasare a sumei de 300000000 dolari SUA de la pretinși

debitori.”.

General interimar, Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 608/25 a

eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința lui

Sergiu Lebediuc, precum și l-a suspendat din oficiu din funcție, pentru infracțiunea

spalării de bani. La 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii, prin

hotărârea nr. 623/26 a eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire

penală în privința lui Sergiu Lebediuc, fără a-l suspenda din funcție, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal, pronunțarea cu bună-

știință de către judecător a unei hotărîri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii.

judecătorești, judecătoriile au fost reorganizate, fiind create 15 instanțe judecătorești

noi, ce și-au început activitatea la 1 ianuarie 2017 și încetată activitatea a două

instanțe judecătorești – Judecătoria Comercială de Circumsripție și Judecătoria

Militară, începând cu 1 aprilie 2017. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea 76/2016, după

încetarea activității Judecătoriei Comerciale de Circumscripție și a Judecătoriei

Militate, judecătorilor acestora urma să li se propună transferul în funcțiile vacante

din cadrul judecătoriilor nou-create. Ca excepție de la art. 20 din Legea nr. 544-XIII

din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, transferul judecătorilor de la

judecătoriile, care își încetează activitatea în temeiul art. 1 alin. (3) din Legea nr. 76

nu este precedat de evaluarea performanțelor acestora.

Judecătoria Militară, a depus cerere de transfer la Judecătoria Chișinău. La 14

februarie 2017 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui

Republicii Moldova prin Hotărârea nr. 116/6, numirea, prin transfer, a lui Sergiu

Lebediuc în funcția de judecător la instanța nou-creată – Judecătoria Chișinău,

începând cu 1 aprilie 2017. Prin avizul nr. 01/1-06-55 din 20 mai 2017 Președintele

Republicii Moldova, Igor Dodon, a respins propunerea Consiliului Superior al

Magistraturii privind numirea lui Sergiu Lebediuc în funcția de judecător la

Judecătoria Chișinău.

cerințelor impuse magistraților de standardele internaționale și de legislația internă,

și, de asemenea, ținând cont de pregătirea profesională, integritatea, capacitatea și

eficiența judecătorului, Președintele Republicii Moldova, a considerat inoportună

transferarea domnului Sergiu Lebediuc în funcția de judecător la Judecătoria

4

Chișinău. De asemenea, a menționat că a fost sesizat de Serviciul de Informații și

Securitate, care a constatat existența unor indici sau elemente identificatorii ale

factorilor de risc în activitatea magistratului, inclusiv a figurat în cadrul

investigațiilor pe cauza penală privind schema de spălare a 20 miliarde dolari SUA

prin intermediul instanțelor de judecată din Republica Moldova, denumită generic

”Spălătoria rusească”, fiind suspendat din funcție prin Hotărârea Plenului CSM

nr.608/25 din 20 septembrie 2016.

Magistraturii o cerere prin care a solicitat înaintarea repetată Președintelui

Republicii Moldova a propunerii privind numirea sa, prin transfer, în funcția de

judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1 aprilie 2017. Prin Hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 6 iunie 2017 a fost inițiată

verificarea suplimentară în privința judecătorului Sergiu Lebediuc, în condițiile

Legii nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților

la funcții publice, sesizând Serviciul de Informații și Securitate. După desfășurarea

măsurilor de verificare, Serviciul de Informații și Securitate a prezentat Consiliului

Superior al Magistraturii avizul nr. 5/165 din 3 august 2017, fiind comunicat

magistratului la 8 august 2017. Potrivit actului consultativ al organului de verificare,

în privința judecătorului Sergiu Lebediuc au fost obținute date cu privire la

nerespectarea legislației sau factori de risc în activitatea acestuia.

neconstituționale articolele 5 lit. a) și 15 alineatele (2), (4) și (5) din Legea nr. 271-

XVI din 18 decembrie 2008 privind privind verificarea titularilor și a candidaților la

funcții publice, în partea ce se referă la verificarea candidaților la funcția de

judecător și a judecătorilor. În temeiul Hotărârii nr. 32 din 5 decembrie 2017, prin

Hotărârea nr. 81/5 din 13 februarie 2018 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

a sistat procedura vizând verificarea judecătorului Sergiu Lebediuc asupra

compatibilității/incompatibilității cu funcția de judecător.

din 15 septembrie 2020, Sergiu Lebediuc a fost scos de sub urmărire penală din

motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (5) și art. 243 alin .3) lit. b) Cod penal.

constatate, este cert că fapta învinuitului nu întrunește elementele infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 243 alin. (3) lit.b) din Codul penal și anume:

existența probelor indiscutabile care infirmă că judecătorul Sergiu Lebediuc la

emiterea ordonanței judecătorești nr.2p-227/2011 din 18 august 2011 cunoștea sau

trebuia să cunoască despre proveniența ilegală a banilor, circumstanță suficientă

pentru scoaterea de sub urmărire penală indiferent de prezența sau lipsa probelor

5

privind proveniența ilicită a acestora, fiind transferați contrar celor dispuse prin

ordonanță, absența probelor care ar confirma proveniența ilicită a banilor supuși

transferului prin utilizarea ordonanței judecătorești nr.2p-227/2011 din 18 august

2011, învinuitul Sergiu Lebediuc urmează a fi scos de sub urmărirea penală cu

reabilitarea acestuia și finalizarea în privința lui a oricăror acțiuni de urmărire

penală în legătură cu fapta imputată..”.

al Magistraturii prin care a solicitat anularea suspendării din funcție; repunerea în

funcția de judecător la Judecătoria Militară pentru perioada 20.09.2016-31.03.2017,

cu achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite de Ministerul Apărării; reluarea

procedurii de transfer, fiind propus repetat Președintelui Republicii Moldova pentru

numire, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1

aprilie 2017; achitarea salriului și a tuturor plăților cuvenite, începând cu 1 aprilie

2017 de Judecătoria Chișinău.

Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 308/26, potrivit căreia s-a decis:

”Se anulează suspendarea din funcție a judecătorilor Serghei Gubenco de la

Curtea de Apel Comrat, Serghei Popovici de la Judecătoria Comrat, Garri Bivol de

la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, Iurie Hîrbu de la Judecătoria Telenești, Sergiu

Lebediuc de la Judecătoria Militară dispusă prin Hotărârea Plenului CSM nr. 608/25

din 20 septembrie 2016.

Se dispune reluarea de către Serghei Gubenco, a activității de judecător la

Curtea de Apel Comrat, cu repunerea în drepturile salariale avute anterior.

Se dispune reluarea de către Serghei Popovici, a activității de judecător la

Judecătoria Comrat, sediul central, cu repunerea în drepturile salariale avute

anterior.

Se dispune reluarea de către Garri Bivol, a activității de judecător la Judecătoria

Chișinău, sediul Centru, cu repunerea în drepturile salariale avute anterior.

Se dispune reluarea de către Iurie Hîrbu, a activității de judecător la judecătoria

Orhei, sediul Telenești, cu repunerea în drepturile salariale avute anterior.

Cererea domnului Sergiu Lebediuc referitor la propunerea repetată

Președintelui Republicii Moldova pentru numire, prin transfer, în funcția de

judecător la Judecătoria Chișinău a separa și a sesiza Inspecția judiciară pentru a

respecta procedura.”

octombrie 2020, nu se face referire la faptul dacă se admite sau nu cererea lui Sergiu

Lebediuc privind repunerea în drepturile salariale ca efect al încetării suspendării.

6

Superior al Magistraturii o notă informativă, potrivit căreia, printre altele, a statuat:

”...Totodată, în vederea executării hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii din 27 octombrie 2020, Inspecția judiciară a verificat suplimentar

temeiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii

domnului Sergiu Lebediuc pentru numire în funcție de judecător la Judecătoria

Chișinău, nefiind reținuți careva factori de risc în acțiunile domnului Sergiu

Lebediuc. Totodată, notăm că, pe rol la Judecătoria Chișinău se află în proces de

examinare cauza penală de învinuire a lui Serghei Lebediuc de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.307 alin. (2) lit. c) din Codul penal. Potrivit datelor de

pe portalul instanțelor judecătorești, se atestă că următoarea ședință de judecată

pentru continuarea examinării cauzei vizate, este fixată pentru data de 23 noiembrie

2020 ora 15:00 (extrasul de pe portal se anexează). Prin urmare, Inspecția judiciară

prezintă Nota informativă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii spre

examinare.”

cererii și 9 (nouă) împotrivă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat

Hotărârea nr. 321/27, prin care a respins cererea lui Sergiu Lebediuc privind

înaintarea propunerii de numire, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria

Chișinău și a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea lui Sergiu

Lebediuc, din funcția de judecător al Judecătoriei Militare în temeiul art.25 alin. (1)

din Legea cu privire la statutul judecătorului, Legii nr. 76 cu privire la reorganizarea

instanțelor judecătorești, art. 4 alin. (1) lit. a), art.20 alin.(1) și (4) și art. 25 din Legea

cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

noiembrie 2020, nu se face referire la faptul dacă se admite sau nu cererea lui Sergiu

Lebediuc privind repunerea în drepturile salariale ca efect al încetării suspendării.

Totodată, s-a menționat că la Judecătoria Chișinău se află în proces de examinare

cauza penală de învinuire a lui Sergiu Lebediuc în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal.

133/17 prin care Sergiu Lebediuc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.307 alin. (1) din Codul penal cu liberarea de răspundere penală, în

temeiul art. 53 lit. g) și art. 60 din Codul penal, în legătură cu survenirea prescripției

tragerii la răspundere penală.

continuare, la 18.08.2011 judecătorul Lebediuc Sergiu, aflându-se în or.Comrat,

Republica Moldova, fiind în exercițiul funcției de magistrat, contrar prevederilor

art. 137 alin.(1), 138 alin. (4), 139 alin. (1), 344 alin. (1), 347 alin.(3) și (4), 466

7

alin. (1), (2), (3) și (5) din Codul de procedură civilă, a pronunțat și semnat cu

bună-știință un act de dispoziție judecătoresc - ordonanța judecătorească cu

nr.2p/o-227/2011 din 18.08.2011, prin care a admis cererea Ronida Invest LLP de

încasare solidară a sumei de 300.000.000 dolari SUA de la pretinșii debitori, în

pofida existenței criteriilor prevăzute de art. 348 alin. (1) și (2) și 349 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, pentru care era obligat să nu dea curs cererii și să

refuze primirea cererii de eliberare a ordonanței judecătorești...”.

b. Cererea de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), terți Aparatul Președintelui

Republicii Moldova și Ministerul Apărării al Republicii Moldova, solicitând:

anularea hotărârii CSM nr. 308/26 din 27 octombrie 2020, în partea

nesoluționării/respingerii fără motiv a cererii privind repunerea sa în toate drepturile

avute anterior suspendării din funcție, inclusiv cele salariale; obligarea CSM să

emită o hotărâre prin care să repună reclamantul în drepturile salariale avute anterior

suspendării; anularea hotărârii CSM nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, prin care

cererea sa de propunere repetată pentru transfer la Judecătoria Chișinău a fost

respinsă, iar CSM a înaintat din oficiu propunerea Președintelui Republicii Moldova

privind eliberarea sa din funcție; obligarea CSM să propună repetat Președintelui

Republicii Moldova candidatura sa pentru numirea prin transfer în funcția de

judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1 aprilie 2017. A solicitat

suspendarea hotărârii CSM, însă această cerință a fost respinsă.

din 27 octombrie 2020, Plenul CSM a dispus anularea suspendării din funcție fără a

se pronunța asupra repunerii în drepturile salariale. Potrivit art. 64 alin. (2) din Codul

administrativ, această omisiune echivalează cu respingerea tacită a cererii. Prin

hotărârea CSM nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, cererea sa de propunere repetată

pentru numirea prin transfer a fost respinsă, iar Consiliul a decis din oficiu înaintarea

propunerii către Președintele Republicii Moldova privind eliberarea sa din funcție,

în temeiul art. 25 alin. (1) și (2) din Legea privind statutul judecătorului, fără a

specifica un motiv clar și legal. Reclamantul consideră că hotărârile CSM

menționate sunt ilegale, arbitrare și lipsite de temei juridic, fiind emise cu încălcarea

principiului egalității. A arătat că ceilalți judecători suspendați în temeiul aceleiași

hotărâri au fost repuși în funcție fără restricții, în timp ce el a fost exclus fără

justificare.

judecătorești, Judecătoria Militară a fost lichidată la 1 aprilie 2017. Potrivit art. 20

alin. (5) din Legea privind statutul judecătorului, transferul său trebuia efectuat în

8

mod automat, fără o procedură de selecție și fără evaluarea performanțelor, singura

condiție fiind consimțământul său, pe care deja și-l exprimase.

Președintelui Republicii Moldova numirea sa prin transfer în funcția de judecător la

Judecătoria Chișinău, însă propunerea a fost respinsă, motivul invocat fiind existența

unei cauze penale în desfășurare. Cu toate acestea, la 15 septembrie 2020, prin

ordonanța procurorului, s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală, întrucât fapta

nu întrunea elementele unei infracțiuni, ceea ce echivalează cu reabilitarea sa.

de temei legal și factologic, fiind adoptate în mod discreționar și contrar principiului

proporționalității. A reiterat că nu exista un motiv justificat pentru refuzul repunerii

sale în funcție și a drepturilor salariale, iar tratamentul său diferit față de alți

judecători aflați în aceeași situație este nefondat și discriminatoriu.

c.Referința

prin care a solicitat să fie respinsă acțiunea intentată. Pe lângă motivele de fapt și de

drept relatate în hotărârea CSM nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, în referință se mai

face trimitere la prevederile art.20 alin.(4), (5), (6) a Legii cu privire la statutul

judecătorului și pct.9, 12, 14 din Regulamentul privind criteriile și procedura

transferului judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizării

sau dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr.644/31 din

16.10.2012. S-a mai relatat că în virtutea normelor constituționale, la numirea

judecătorilor în funcție participă: Consiliul Superior al Magistraturii, care asigură

(pregătește în mod sigur, durabil, garantat) numirea judecătorilor în funcție,

validează prin vot propunerile de numire în funcție de judecător și face propuneri

Președintelui Republicii Moldova și Parlamentului în vederea desemnării

judecătorilor, Președintele Republicii Moldova și Parlamentul, care, în baza

atribuțiilor ce le revin, procedează la numirea judecătorilor propuși de către

Consiliul Superior al Magistraturii. Prin mecanismul de selectare și promovare a

judecătorilor, de înaintare a propunerilor de numire sau de eliberare din funcție a

judecătorilor (în cazul examinării candidaturilor propuse pentru a fi numite în funcție

de judecător până la atingerea plafonului de vârstă), Consiliul Superior al

Magistraturii participă direct la asigurarea principiului independenței autorității

judecătorești. Or, actul de numire sau de eliberare din funcție este emis numai la

propunerea organului autoadministrării judecătorești (HCC nr. 9 din 27.05.2003).

d. Hotărârea primei instanțe

a respins acțiunea recurentului, concluzionând că hotărârile Consiliului Superior al

9

Magistraturii au fost adoptate în conformitate cu prevederile legale și că măsurile

dispuse în privința recurentului nu au fost nejustificate sau discriminatorii.

2020, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus anularea suspendării din funcție a

mai multor judecători, însă, în cazul lui Sergiu Lebediuc, cererea privind repunerea

în funcție și drepturile salariale a fost separată și transmisă Inspecției Judiciare

pentru verificări suplimentare. Această măsură a fost considerată justificată și care

nu constituie o omisiune ilegală, având în vedere că recurentul avea un istoric

procedural distinct față de ceilalți judecători repuși în funcție.

statutul judecătorului, transferul judecătorilor din instanțele desființate nu este

automat, ci este supus propunerii Consiliului Superior al Magistraturii și deciziei

Președintelui Republicii Moldova. În acest sens, refuzul Președintelui RM din 2017

de a-l numi prin transfer pe recurent a fost considerat un element relevant, iar CSM

nu avea obligația de a formula o nouă propunere.

că decizia CSM de a nu dispune explicit asupra acestui aspect nu echivalează cu o

încălcare a drepturilor reclamantului. Cererea recurentului a fost analizată și s-a

considerat că nu existau suficiente temeiuri legale pentru a se dispune în favoarea

sa, în condițiile în care acesta nu a fost reintegrat într-o instanță activă.

respins cererea de transfer și a propus eliberarea din funcție a recurentului, instanța

de fond a stabilit că această decizie a fost luată în temeiul art. 25 alin. (1) din Legea

privind statutul judecătorului, care prevede expres că, în cazul imposibilității

reîncadrării într-o funcție, poate fi dispusă eliberarea din funcție. În lipsa unui post

vacant, CSM nu avea obligația de a identifica un alt loc pentru recurent.

Magistraturii au fost adoptate cu respectarea prevederilor legale, fiind justificate atât

sub aspect procedural, cât și sub aspect material.

e. Recursul

hotărârii din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 10 octombrie 2022 a

prezentat motivarea acestuia, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

hotărârii, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

10

ARGUMENTELE RECURSULUI

referitoare la transferul judecătorilor din instanțele lichidate, tratamentul

discriminatoriu aplicat în raport cu alți judecători aflați în situație similară, precum

și lipsa unui temei juridic clar care să justifice măsura dispusă de Consiliul Superior

al Magistraturii.

alin. (5) din Legea privind statutul judecătorului, care prevede că, în cazul dizolvării

unei instanțe, judecătorul trebuie transferat necondiționat la o altă instanță, cu

consimțământul său, fără a fi necesară evaluarea performanțelor. Instanța de apel a

ignorat faptul că acest transfer reprezintă o procedură specială, distinctă de transferul

ordinar al judecătorilor între instanțe. Potrivit recurentului, refuzul CSM de a

propune repetat Președintelui Republicii Moldova numirea sa prin transfer nu avea

temei juridic și a fost exercitat în mod discreționar.

tratament, întrucât prin hotărârea nr. 308/26 din 27 octombrie 2020, CSM a dispus

reluarea activității și repunerea în drepturile salariale a mai multor judecători

suspendați, cu excepția sa. CSM nu a prezentat niciun motiv obiectiv pentru acest

tratament diferențiat, deși situația juridică și de fapt a recurentului era identică cu

cea a judecătorilor repuși în funcție. Instanța de judecată a validat această abordare,

deși art. 23 alin. (1) și (2) din Codul administrativ impune autorităților publice să

trateze în mod egal persoanele aflate în situații similare. Prin urmare, refuzul de a

repune recurentul în funcție și de a-i restitui drepturile salariale a fost lipsit de temei

obiectiv, constituind o discriminare nejustificată.

prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea privind statutul judecătorului este eronată.

Această normă stabilește că, după încetarea suspendării din funcție, judecătorul

trebuie repus în toate drepturile sale, inclusiv cele salariale. Recurentul a fost

reabilitat definitiv, iar în alte cazuri similare, CSM a dispus repunerea în funcție și

acordarea drepturilor salariale corespunzătoare. Astfel, refuzul de a recunoaște acest

drept pentru recurent și de a propune repetat transferul său contravine practicii

administrative anterioare a CSM și este vădit nefondat.

321/27 din 3 noiembrie 2020, prin care s-a dispus înaintarea către Președintele

Republicii Moldova a propunerii de eliberare din funcție a lui. Acesta a susținut că

măsura este lipsită de un temei legal clar, întrucât art. 25 alin. (1) din Legea privind

statutul judecătorului prevede limitativ situațiile în care un judecător poate fi eliberat

din funcție, iar niciuna dintre acestea nu este aplicabilă în speță. Decizia CSM a fost

11

adoptată în mod arbitrar, fără o justificare detaliată a temeiului de drept care să

susțină măsura extremă a eliberării din funcție.

Legea 1545/1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești.

Or, în cazul reabilitării unei persoane aceasta trebuie restabilită la locul de muncă

anterior sau într-un loc de muncă echivalent.

ilegală și că instanța de apel a omis să analizeze corect aplicabilitatea normelor

legale incidente, a validat un tratament discriminatoriu și a confirmat o decizie

administrativă lipsită de fundament juridic.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

recurs, informându-i despre necesitatea depunerii referinței la recurs.

neîntemeiată.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

unor acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023.

”

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

declarării recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

12

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă

se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Curtea Supremă de Justiție soluționează: a) în primă instanță, prin hotărâri irevocabile,

acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al

Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor;”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din

3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la

proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul

poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la

recursul considerat admisibil.”

„Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: b)

admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie;”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente acționează respectând principiul

egalității și nediscriminării.

Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să trateze în mod egal

persoanele aflate în situații similare. Orice diferență de tratament trebuie justificată în mod

obiectiv.”

”(1) O încălcare a prevederilor de formă și procedură, care nu duce la nulitatea actului

administrativ individual, este neînsemnată atunci cînd:

b) motivarea necesară se recuperează ulterior de către autoritatea publică;

(2) Acțiunile prevăzute la alin. (1) pot fi recuperate pînă la finalizarea dezbaterilor judiciare

în prima instanță.”

Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate):

13

”(1) Întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele

competențe referitoare la cariera judecătorilor: a) face propuneri Președintelui Republicii Moldova

sau, respectiv, Parlamentului de numire, promovare la o instanță superioară, transferare la o

instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, de numire în funcția de președinte sau de

vicepreședinte de instanță ori de eliberare din funcție a judecătorilor, președinților și

vicepreședinților instanțelor judecătorești;”

vigoare la data emiterii hotărâri contestate):

”În cazul în care Președintele Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentul respinge

candidatura propusă, Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile art.11 din Legea cu privire

la statutul judecătorului, art. 16 din Legea privind organizarea judecătorească și art.9 din Legea cu

privire la Curtea Supremă de Justiție, poate propune aceeași sau altă candidatură pentru funcția

vacantă cu votul a două treimi din membrii săi.”

redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate):

„(1) Chestiunile ce țin de promovarea la o instanță superioară, transferarea la o instanță de

același nivel sau la o instanță inferioară, detașarea, suspendarea, demisia și eliberarea din funcție

a judecătorului sînt examinate de Consiliul Superior al Magistraturii în condițiile legii.

(4) Hotărîrile privind transferarea pe un termen nelimitat a judecătorului la o instanță de

același nivel sau la o instanță inferioară, promovarea judecătorului la o instanță superioară, demisia

și eliberarea lui din funcție, însoțite de curriculum vitae din care să rezulte activitatea lui și de

proiectul de decret sau de hotărîre, se înaintează Președintelui Republicii Moldova sau, după caz,

Parlamentului de către Președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Suspendarea din funcție a judecătorului se efectuează de Consiliul Superior al

Magistraturii în condițiile art.24 din Legea cu privire la statutul judecătorului.”

544/1995 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate):

”(1) Judecătorii judecătoriilor și judecătorii curților de apel se numesc în funcție, din

numărul candidaților selectați prin concurs, de către Președintele Republicii Moldova, la

propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidații selectați, care întrunesc condițiile

specificate la art.6, se numesc în funcția de judecător inițial pe un termen de 5 ani. După expirarea

termenului de 5 ani, judecătorii sînt numiți în funcție pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65

de ani.

(3) Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de

către Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător pe 5 ani sau pînă

la atingerea plafonului de vîrstă și numai în cazul depistării unor probe incontestabile de

incompatibilitate a candidatului cu funcția respectivă, de încălcare de către acesta a legislației sau

de încălcare a procedurilor legale de selectare și promovare a lui.”

544/1995 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate):

14

”(4) Promovarea în funcția de judecător la o instanță superioară, numirea în funcția de

președinte sau de vicepreședinte de instanță și transferarea judecătorului la o instanță de același

nivel sau la o instanță inferioară se fac numai cu consimțămîntul lui, la propunerea Consiliului

Superior al Magistraturii, de către Președintele Republicii Moldova sau, după caz, de Parlament.

(5) În cazul reorganizării sau dizolvării instanței judecătorești, judecătorul este transferat, cu

consimțămîntul lui, în temeiul legii, la altă instanță judecătorească. Dacă refuză transferul la altă

instanță, judecătorul are dreptul la demisie în condițiile art. 26.

(6) Judecătorul se consideră promovat în funcția de judecător la o instanță superioară, se

consideră numit în funcția de președinte sau de vicepreședinte de instanță sau se consideră

transferat la o instanță de același nivel ori la o instanță inferioară la data publicării decretului

respectiv al Președintelui Republicii Moldova sau a hotărîrii respective a Parlamentului.”Aâ

544/1995 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate):

„(1) Judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a

Consiliului Superior al Magistraturii, dacă:

a) în privința lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza

respectivă;.

(4) În cazul prevăzut la alin.(1) lit. a), dacă nu a fost probată vinovăția judecătorului sau a

fost pronunțată o hotărâre de achitare ori de încetare a procesului penal, sau în cazul anulării actelor

care au servit drept temei pentru suspendarea sa din funcție în baza alin. (11), suspendarea din

funcție încetează și judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior.”

judecătorești prevede:

”(3) Judecătoria Comercială de Circumscripție și Judecătoria Militară își încetează

activitatea la 1 aprilie 2017.”

judecătorești prevede:

”(2) După încetarea activității Judecătoriei Comerciale de Circumscripție și a Judecătoriei

Militare, judecătorilor acestora li se va propune transferul în funcțiile vacante din cadrul

judecătoriilor nou-create conform art. 1 alin. (1) din prezenta lege. Ca excepție de la art. 20 din

Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, transferul judecătorilor de

la judecătoriile care își încetează activitatea în temeiul art. 1 alin. (3) din prezenta lege nu este

precedat de evaluarea performanțelor acestora.”

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești:

”(1) Persoana fizică eliberată din-lucru (funcție) în legătură cu condamnarea ilegală sau

suspendată din lucru (funcție) în legătură cu· tragerea. ilegală la răspundere penală este restabilită

la locul de muncă anterior (în funcția anterioară), iar în caz de imposibilitate (lichidarea

întreprinderii, instituției, organizației, reducerea statelor) acesteia i se oferă un loc de muncă

(funcție) echivalent cu cel ocupat anterior. Locul de muncă (funcția) i se va oferi persoanei fizice

15

în termen de cel mult o lună -·de la data depunerii cererii dacă aceasta a fost depusă în termen de

trei luni de la data primirii de către persoana fizică a avizului despre rămînerea definitivă a sentinței

de achitare sau a adoptării hotărîrii privind scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau

încetarea urmăririi penale pe temei de reabilitare.”

judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizare sau

dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 644/33 din

16.10.2012:

”Consiliul Superior al Magistraturii va decide asupra transferului, ținând cont de următoarele

criterii: a) eficiența activității; b) calitatea activității; c) integritatea; formarea profesională

continuă.”

judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizare sau

dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 644/33 din

16.10.2012:

”Integritatea judecătorului se apreciază conform următoarelor indici: a) respectarea

restricțiilor de serviciu ale judecătorului; b) respectarea ireproșabilă a Codului de etică al

Judecătorului; c) absența sancțiunilor disciplinare aplicate.”

judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizare sau

dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 644/33 din

16.10.2012:

”Consiliul Superior al Magistraturii va aprecia corespunderea judecătorilor criteriilor de

selectare pentru transfer în baza informației prezentate de către președinții de instanțe, de Inspecția

judiciară, de instanțele judecătorești superioare, informațiilor deținute nemijlocit de Consiliu,

precum și a informațiilor parvenite de la organul de verificare.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

fost declarat în termen, deoarece hotărârea Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022

a fost recepționată de recurent la 29 septembrie 2022, iar motivarea recursului a fost

depusă la 10 octombrie 2022, respectând prevederile art. 245 Cod administrativ (în

redacția în vigoare la data declarării lui).

ședință, deoarece poziția acestora rezultă clar din documentele anexate la dosar, iar

circumstanțele de fapt relevante nu necesită o clarificare suplimentară.

recursului, Codul administrativ nu prevedea temeiuri de recurs. Conform art. 194

alin. (2) Cod administrativ, instanța de recurs examinează din oficiu hotărârile și

16

deciziile contestate în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material (a se vedea para. 57).

legate de suspendarea judecătorului Sergiu Lebediuc ca efect al pornirii unei

urmăriri penale.

faptul că e o măsură administrativă preventivă, necesară pentru protejarea procedurii

penale împotriva unor eventuale influențe asupra anchetei penale. Măsurile dispuse

nu urmăresc un scop punitiv, ci asigurarea desfășurării corecte a procesului penal și

eliminarea oricăror suspiciuni care ar putea afecta încrederea publicului în sistemul

judiciar. Prin urmare, suspendarea temporară este justificată prin prisma interesului

public de protejare a imaginii justiției și de asigurare a eficiența procedurilor penale

(vezi cauza 3ra-575/24 din 12.02.2025, para. 96).

penale, una pe faptul spălării de bani și alta pe faptul pronunțării cu bună știință a

unei hotărâri ilegale. Circumstanțele care au stat la baza pornirii acestor cauze au

fost aceleași (vezi para. 12 și 28). Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul

pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe ambele, în cazul primei adresări

(spălare de bani) suspendându-l din oficiu pe Sergiu Lebediuc în exercitarea funcției.

Ulterior, la 15 septembrie 2020 Sergiu Lebediuc a fost scos de sub urmărire penală

potrivit învinuirii de spălare de bani (vezi para. 19, 20). Însă aceasta nu înseamnă că

el a fost reabilitat, deoarece urmărirea penală în privința lui a continuat în baza

pretinsei învinuiri de comitere a infracțiunei prevăzute de art.307 Cod penal în baza

acelorași circumstanțe de fapt care au servit ca temei pentru pornirea unei cauze

penale și în baza art.243 Cod penal. Reieșind din faptul că urmărirea

penală/judecarea în privina lui Sergiu Lebediuc continua în baza art.307 (chiar a fost

condamnat în primă instanță la 26 februarie 2021), Consiliul Superior al

Magistraturii avea tot dreptul să nu înceteze suspendarea odată cu scoaterea de sub

urmărire penală în baza art.243 Cod penal, fiindcă circumstanțele care au justificat

suspendarea în baza învinuirii aduse potrivit art.243 Cod penal, persistau în cazul

învinuirii aduse în baza art.307 Cod penal. Totuși, Consiliul Superior al

Magistraturii, exercitându-și dreptul discreționar, a încetat suspendarea pe motivul

scoaterii de sub urmărire penală în baza învinuirii aduse potrivit art.243 Cod penal.

Dar această încetare a suspendării nicidecum nu poate avea puterea unei reabilitări

care să justifice atât lipsirea de substanță a argumentelor invocate de Președinte la

refuzul transferului (existența unei cauze penale), cât și lipsa problemelor de

integritate a judecătorului Sergiu Lebediuc care solicita transferul său la o lată

instanță.

17

a. Cu referire la aspectul privind pretinsa ilegalitate a refuzului de propunere

repetată Președintelui pentru numire prin transfer

prin referința depusă în baza art. 123 Co aministrativ, este motivată. Conține

argumentele pe care se bazează și combate principalele argumente invocate de

recurent în fața CSM (a se vedea para. 25, 26 și 34). Prin hotărârea contestată, Curtea

de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiată acțiunea. Curtea de apel a combătut

fiecare argument esențial invocat de recurent în această parte (a se vedea para. 35-

39).

instanței judecătorești prevederile legale nu oferă discreții angajatorului, decât de a

transfera judecătorul având drept condiție acordul acestuia. Altfel spus, în opinia

recurentului reclamant Consiliul Superior al Magistraturii trebuia în mod automat să

înainteze propunerea, iar Președintele în mod automat să accepte transferul lui

Sergiu Lebediuc de la Judecătoria Militară la Judecătoria Chișinău. Mecanismul

răsturnării refuzului Președintelui de către Consiliul Superior al Magistraturii

presupune dreptul discreționar al Președintelui de a refuza motivat. Iar Consiliul

Superior al Magistraturii, la rândul său, are dreptul discreționar motivat, prin votul

a două treimi, să depășească refuzul. Sergiu Lebediuc depunând cerere de a fi

înaintat repetat pentru numire Președintelui, de fapt, a recunoscut că acest mecanism

este unul legal și unicul posibil.

realizeze în condiții generale, prevăzute pentru un transfer (art. 11 alin. (1) și (3) și

art. 20 alin. (4), (5) și (6) din Legea 544/1995 privind statutul judecătorului, art. 19

alin. (4) și art. 20 alin. (1), (4) și (5) din Legea 947/1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii), fiind stabilită o unică excepție de Legea 76/2016 cu

privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, și anume că judecătorii care vor

solicita transferul nu urmau să treacă evaluarea performanțelor judecătorului.

condiția că persistau motive obiective pentru aceasta. După cum s-a menționat

supra, astfel de motive existau, or, la momentul înaintării propunerii de transfer

Președintelui, Sergiu Lebediuc figura în două cauze penale (spălare de bani și

pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale). Totodată, simplul fapt al figurării

într-o cauză penală justifică conturarea unor dubii serioase cu privire la integritatea

persoanei la faza examinării unui potențial transfer de către Președintele țării. Nu

exista atunci, după cum nu există și în prezent nici o prevedere legală care să oblige

Președintele să accepte transferul unui judecător care are statut de

bănuit/învinuit/inculpat într-o cauză penală. La fel cum, nu exista și nu există nici o

prevedere legală care să oblige Consiliul Superior al Magistraturii să răstoarne cu

18

votul a două treimi din numărul membrilor refuzul Președintelui în cazul unei

persoane în privința căreia persistă dubii de integritate, deoarece i-au fost aduse

învinuiri într-o cauză penală. Astfel, în cazul dat Consiliul Superior al Magistraturii

și-a exercitat dreptul discreționar, iar refuzul de propunere repetată a fost unul

justificat.

reabilitării, în baza art. 14 alin. (1) al Legii 1545/1998 el urma să fie restabilit la

locul de muncă anterior sau unul echivalent, ținând cont de lichidarea Judecătoriei

Militare. Însă, reieșind de cele relatate în para. 79, Completul respinge acest

argument ca unul vădit neîntemeiat. Or, Sergiu Lebediuc nu a fost reabilitat prin

simplul fapt al scoaterii de sub urmărire penală în baza art.243 Cod penal, deoarece

în privința lui se examina în continuare cauza penală în baza art. 307 Cod penal, el

chiar fiind condamnat de prima instanță la 26 februarie 2021.

alin. (1) al Legii 544/1995 nu conține temeiul legal invocat de Consiliul Superior al

Magistraturii de eliberare din funcție, e de remarcat că este unul neîntemeiat.

Consiliul Superior al Magistraturii a făcut la referire la art. 25 alin .(1) al Legii

544/1995 arâtând că judecătorul este eliberat din funcție de organul care l-a numit.

Ca temei legal a eliberării din funcție prin hotărârea nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020,

completată prin referința depusă la dosar, Consiliul Superior al Magistraturii a

invocat prevederile art. 4 alin. (1) lit. a), art. 20 alin. (1) și (4), art. 24 din Legea

947/1996 și art. 20 alin. (4), (5) și (6) al Legii 544/1996 interpretate sistemic. Din

conținutul acestor prevederi reiese că în cazul în care nu se reușește să se răstoarne

refuzul Președintelui prin două treimi din voturile membrilor Consiliului, se adoptă

o hotărâre de eliberare din funcție. Similar era și-n cazul în care se punea în discuție

numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Deși art. 25 alin. (1) al

Legii cu privire la statutul judecătorului nu prevedea expres eliberarea din funcție pe

motiv că persoana nu a fost înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii

Președintelui pentru numire până la plafon, era unanim acceptat că persoana este

demisă ca efect al prevederilor legale ce reglementau procedura propriu zisă de

numire până la plafon.

b. Cu referire la aspectul privind pretinsa ilegalitate a refuzului în repunerea

în drepturile salariale

Consiliul Superior al Magistraturii nu era obligat să înceteze suspendarea în privința

lui Sergiu Lebediuc, deoarece el nu a fost reabilitat complet în baza învinuirilor

aduse pe marginea circumstanțelor care au dus la suspendare (vezi para. 79). Însă

Consiliul Superior al Magistraturii, exercitându-și dreptul discreționar a decis să

19

înceteze suspendarea. În situația dată legea impune soluționarea restabilirii

persoanei în drepturile sale salariale.

Magistraturii a anulat suspendarea din funcție a lui Sergiu Lebediuc, de rând cu alți

patru judecători: Serghei Gubenco, Serghei Popovici, Garri Bivol și Iurie Hîrbu.

Totodată, dacă în privința celor patru Consiliul Superior al Magistraturii a dispus

repunerea în drepturile salariale, în cazul lui Sergiu Lebediuc nu s-a expus cu referire

la acest aspect nici în partea motivată, nici în dispozitivul hotărârii. La fel, nici în

hotărârea nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020 nu se face nici o referire la acest aspect.

Sergiu Lebediuc era într-o situație similară cu ceilalți 5 judecători care au fost repuși

în drepturi salariale: au fost scoși de sub urmărire penală în baza învinuirii aduse pe

art. 243 Cod penal, rămânând în continuare urmăriți penal în baza art. 307 Cod penal;

le-a fost anulată suspendarea. Circumstanța care deosebește situația lui Sergiu

Lebediuc de cea a celorlalți cinci judecători constă în faptul că acesta era într-un

proces de transfer. Însă aceasta era relevant pentru procedura transferului, dar nu

justifica omisiunea Consiliului Superior al Magistraturii de a se expune în privința

eventualei repuneri în drepturi salariale până la momentul adoptării unei decizii

referitoare la transfer.

expunerii pe marginea solicitării în restabilirea în drepturi salariale, urmează a fi

corectată de către pârât, care trebuie să adopte o hotărâre motivată prin care să se

expună dacă Sergiu Lebediuc întrunea sau nu condițiile legale pentru a fi repus în

drepturi salariale până la momentul eliberării din funcție.

pretenției privind restabilirea în drepturile salarile aceasta este parțial întemeiată și

urmează a fi obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care

să se expună motivat pe marginea cererii din 19 ocotmbrie 2020 a lui Sergiu

Lebediuc cu privire la repunerea în drepturi salariale.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat Sergiu Lebediuc.

Casează parțial hotărârea din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău în cauza

de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Lebediuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea

actelor administrative, în partea în care a fost respinsă cerința privind obligarea

20

soluționării cererii privind repunerea în drepturile salariale avute înaintea

suspendării, și în această parte emite o decizie nouă prin care:

Obligă Consiliul Superior al Magistraturii să se expună motivat pe marginea

cererii lui Sergiu Lebediuc din 19 octombrie 2020 privind repunerea în drepturile

salariale avute anterior suspendării din funcție.

În rest, se menține hotărârea din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Sergiu Lebediuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind

contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

21