3ra-1113/22 — contestarea actelor administrative

La 20 septembrie 2016, ca urmare a examinării sesizărilor Procurorului General interimar, Consiliul Superior al Magistraturii a eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința lui Sergiu Lebediuc, precum și l-a suspendat din oficiu din funcție, pentru infracțiunea spălării de bani.

La 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a elibrat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința lui Sergiu Lebediuc, fără a-l suspenda din funcție, pentru infracțiunea prevăzută de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal, pronunțarea cu bună-știință de către judecător a unei hotărîri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii.

La 1 aprilie 2017 Judecătoria Militară și-a încetat activitatea ca efect al Legii nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești. Deși era suspendat, prin hotărârea din 14 februarie 2017 Consiliul Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea lui Sergiu Lebediuc, prin transfer, la Judecătoria Chișinău începând cu 1 aprilie 2017. Președintele Republicii Moldova la 20 mai 2017 a respins transferul lui Sergiu Lebediuc pe motivul figurării acestuia în investigații penale.

La 26 mai 2017 Sergiu Lebediuc a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii cerere prin care a solicitat înaintarea repetată Președintelui Republicii Moldova a propunerii de numire prin transfer. Procedura a fost amânată până la soluționarea chestiunii privind suspendarea din funcție.

La 15 septembrie 2020, prin ordonanță definitivă a procurorului a fost dispusă scoaterea lui Sergiu Lebediuc de sub urmărirea penală pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de alin. (5) art. 42, lit. b) alin. (3) art. 243 Cod penal. Ca urmare, la 19 octombrie 2020 Sergiu Lebediuc a înaintat cerere de anulare a suspendării din funcție. La 27 octombrie 2027 Consiliul Superior al 2 Magistraturii a anulat suspendarea din funcție a lui Sergiu Lebediuc, fără a se expune pe marginea repunerii în drepturile salariale, și a sesizat Inspecția Judiciară pe subiectul înaintării repetate Președintelui Republicii Moldova a propunerii de transfer.

La 3 noiembrie 2020 Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea lui Sergiu Lebediuc de propunere repetată pentru transfer și a decis înaintarea Președintelui Republicii Moldova a propunerii de eliberare din funcția de judecător.

La 26 noiembrie 2020 Sergiu Lebediuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), terți Aparatul Președintelui Republicii Moldova și Ministerul Apărării al Republicii Moldova, solicitând repunerea sa în drepturile salariale avute anterior suspendării, anularea hotărârii prin care cererea sa de propunere repetată pentru transfer la Judecătoria Chișinău a fost respinsă și obligarea CSM să propună repetat Președintelui Republicii Moldova candidatura sa pentru numirea prin transfer în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin hotărârea din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Sergiu Lebediuc. La 23 iunie 2022, avocatul Victor Mazniuc, în numele și interesele lui Sergiu Lebediuc, a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 10 octombrie 2022 a prezentat motivarea acestuia.

La 10 octombrie 2022 cauza a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Circumstanțele aferente solicitărilor reclamantului

Umărirea penală pe cauza penală nr.2014978027 a fost începută la 14 februarie 2014 pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal. La 15 septembrie 2016 în privința judecătorului Sergiu Lebediuc a fost pornită urmărirea penală nr.2016978141 pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, alin. (5), art. 243 alin. (3) lit.b) din Codul penal. Ulterior, cauzele penale menționate supra au fost conexate într-o procedură unică, cu atribuirea numărului unic de evidență nr.2014978027.

Conform învinuirii formulate, printre altele, s-a invocat: ”… numitul Lebediuc Sergiu, prin acordarea ajutorului în scopul realizării intențiilor infracționale până la capăt de către persoanele nestabilite implicate în spălarea banilor, judecătorul Lebediuc Sergiu a acordat ajutor și contrar prevederilor art. 137 alin. (1), 138 alin. (4), 139 alin. (1), 344 alin. (1), 347 alin. (3) și (4), 466 alin. (1), (2), (3) și (5) al Codului de procedură civilă și art. 39, 40 al Legii cambiei nr. 1527 din 22.06.1993, a pronunțat și semnat cu bună-credință un act de dispoziție judecătoresc – ordonanța judecătorească nr.2p-227/2011 din 18.08.2011 în pofida existenței 3 criteriilor prevăzute de art.348 alin. (1) și (2) și 349 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pentru care era obligat să nu dea curs cererii și să refuze primirea cererii de eliberare a ordonanței judecătorești, prin care a admis cererea Ronida Invest LLP de încasare a sumei de 300000000 dolari SUA de la pretinși debitori.”.

La 20 septembrie 2016, ca urmare a examinării sesizărilor Procurorului General interimar, Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 608/25 a eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința lui Sergiu Lebediuc, precum și l-a suspendat din oficiu din funcție, pentru infracțiunea spalării de bani. La 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea nr. 623/26 a eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința lui Sergiu Lebediuc, fără a-l suspenda din funcție, pentru infracțiunea prevăzută de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal, pronunțarea cu bună- știință de către judecător a unei hotărîri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii.

Prin Legea nr. 76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, judecătoriile au fost reorganizate, fiind create 15 instanțe judecătorești noi, ce și-au început activitatea la 1 ianuarie 2017 și încetată activitatea a două instanțe judecătorești – Judecătoria Comercială de Circumsripție și Judecătoria Militară, începând cu 1 aprilie 2017. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea 76/2016, după încetarea activității Judecătoriei Comerciale de Circumscripție și a Judecătoriei Militate, judecătorilor acestora urma să li se propună transferul în funcțiile vacante din cadrul judecătoriilor nou-create. Ca excepție de la art. 20 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, transferul judecătorilor de la judecătoriile, care își încetează activitatea în temeiul art. 1 alin. (3) din Legea nr. 76 nu este precedat de evaluarea performanțelor acestora.

În baza prevederilor menționate supra, Sergiu Lebediuc, ce activa la Judecătoria Militară, a depus cerere de transfer la Judecătoria Chișinău. La 14 februarie 2017 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova prin Hotărârea nr. 116/6, numirea, prin transfer, a lui Sergiu Lebediuc în funcția de judecător la instanța nou-creată – Judecătoria Chișinău, începând cu 1 aprilie 2017. Prin avizul nr. 01/1-06-55 din 20 mai 2017 Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii privind numirea lui Sergiu Lebediuc în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Potrivit avizului, în rezultatul examinării candidaturii vizate prin prisma cerințelor impuse magistraților de standardele internaționale și de legislația internă, și, de asemenea, ținând cont de pregătirea profesională, integritatea, capacitatea și eficiența judecătorului, Președintele Republicii Moldova, a considerat inoportună transferarea domnului Sergiu Lebediuc în funcția de judecător la Judecătoria 4 Chișinău. De asemenea, a menționat că a fost sesizat de Serviciul de Informații și Securitate, care a constatat existența unor indici sau elemente identificatorii ale factorilor de risc în activitatea magistratului, inclusiv a figurat în cadrul investigațiilor pe cauza penală privind schema de spălare a 20 miliarde dolari SUA prin intermediul instanțelor de judecată din Republica Moldova, denumită generic ”Spălătoria rusească”, fiind suspendat din funcție prin Hotărârea Plenului CSM nr.608/25 din 20 septembrie 2016.

La 26 mai 2017 judecătorul Sergiu Lebediuc a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere prin care a solicitat înaintarea repetată Președintelui Republicii Moldova a propunerii privind numirea sa, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1 aprilie 2017. Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 6 iunie 2017 a fost inițiată verificarea suplimentară în privința judecătorului Sergiu Lebediuc, în condițiile Legii nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, sesizând Serviciul de Informații și Securitate. După desfășurarea măsurilor de verificare, Serviciul de Informații și Securitate a prezentat Consiliului Superior al Magistraturii avizul nr. 5/165 din 3 august 2017, fiind comunicat magistratului la 8 august 2017. Potrivit actului consultativ al organului de verificare, în privința judecătorului Sergiu Lebediuc au fost obținute date cu privire la nerespectarea legislației sau factori de risc în activitatea acestuia.

Prin Hotărârea nr.32 din 5 decembrie 2017, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale articolele 5 lit. a) și 15 alineatele (2), (4) și (5) din Legea nr. 271- XVI din 18 decembrie 2008 privind privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, în partea ce se referă la verificarea candidaților la funcția de judecător și a judecătorilor. În temeiul Hotărârii nr. 32 din 5 decembrie 2017, prin Hotărârea nr. 81/5 din 13 februarie 2018 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a sistat procedura vizând verificarea judecătorului Sergiu Lebediuc asupra compatibilității/incompatibilității cu funcția de judecător.

Prin ordonanța procurorului Procuraturii Anticorupție, Mirandolina Sușițcaia din 15 septembrie 2020, Sergiu Lebediuc a fost scos de sub urmărire penală din motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5) și art. 243 alin .3) lit. b) Cod penal.

Potrivit ordonanței, printre altele, s-a menționat: ”… luând în considerație cele constatate, este cert că fapta învinuitului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 243 alin. (3) lit.b) din Codul penal și anume: existența probelor indiscutabile care infirmă că judecătorul Sergiu Lebediuc la emiterea ordonanței judecătorești nr.2p-227/2011 din 18 august 2011 cunoștea sau trebuia să cunoască despre proveniența ilegală a banilor, circumstanță suficientă pentru scoaterea de sub urmărire penală indiferent de prezența sau lipsa probelor 5 privind proveniența ilicită a acestora, fiind transferați contrar celor dispuse prin ordonanță, absența probelor care ar confirma proveniența ilicită a banilor supuși transferului prin utilizarea ordonanței judecătorești nr.2p-227/2011 din 18 august 2011, învinuitul Sergiu Lebediuc urmează a fi scos de sub urmărirea penală cu reabilitarea acestuia și finalizarea în privința lui a oricăror acțiuni de urmărire penală în legătură cu fapta imputată..”.

La 19 octombrie 2020, Sergiu Lebediuc a depus o cerere la Consiliul Superior al Magistraturii prin care a solicitat anularea suspendării din funcție; repunerea în funcția de judecător la Judecătoria Militară pentru perioada 20.09.2016-31.03.2017, cu achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite de Ministerul Apărării; reluarea procedurii de transfer, fiind propus repetat Președintelui Republicii Moldova pentru numire, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1 aprilie 2017; achitarea salriului și a tuturor plăților cuvenite, începând cu 1 aprilie 2017 de Judecătoria Chișinău.

La 27 octombrie 2020, cu 9 voturi pro și 1 împotrivă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 308/26, potrivit căreia s-a decis: ”Se anulează suspendarea din funcție a judecătorilor Serghei Gubenco de la Curtea de Apel Comrat, Serghei Popovici de la Judecătoria Comrat, Garri Bivol de la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, Iurie Hîrbu de la Judecătoria Telenești, Sergiu Lebediuc de la Judecătoria Militară dispusă prin Hotărârea Plenului CSM nr. 608/25 din 20 septembrie 2016. Se dispune reluarea de către Serghei Gubenco, a activității de judecător la Curtea de Apel Comrat, cu repunerea în drepturile salariale avute anterior. Se dispune reluarea de către Serghei Popovici, a activității de judecător la Judecătoria Comrat, sediul central, cu repunerea în drepturile salariale avute anterior. Se dispune reluarea de către Garri Bivol, a activității de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cu repunerea în drepturile salariale avute anterior. Se dispune reluarea de către Iurie Hîrbu, a activității de judecător la judecătoria Orhei, sediul Telenești, cu repunerea în drepturile salariale avute anterior. Cererea domnului Sergiu Lebediuc referitor la propunerea repetată Președintelui Republicii Moldova pentru numire, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău a separa și a sesiza Inspecția judiciară pentru a respecta procedura.”

Atât în partea motivată, cât și în dispozitivul hotărârii nr.308/26 din 27 octombrie 2020, nu se face referire la faptul dacă se admite sau nu cererea lui Sergiu Lebediuc privind repunerea în drepturile salariale ca efect al încetării suspendării. 6

La 29 octombrie 2022 Inspecția judiciară a prezentat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii o notă informativă, potrivit căreia, printre altele, a statuat: ”...Totodată, în vederea executării hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 27 octombrie 2020, Inspecția judiciară a verificat suplimentar temeiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii domnului Sergiu Lebediuc pentru numire în funcție de judecător la Judecătoria Chișinău, nefiind reținuți careva factori de risc în acțiunile domnului Sergiu Lebediuc. Totodată, notăm că, pe rol la Judecătoria Chișinău se află în proces de examinare cauza penală de învinuire a lui Serghei Lebediuc de comiterea infracțiunii prevăzute de art.307 alin. (2) lit. c) din Codul penal. Potrivit datelor de pe portalul instanțelor judecătorești, se atestă că următoarea ședință de judecată pentru continuarea examinării cauzei vizate, este fixată pentru data de 23 noiembrie 2020 ora 15:00 (extrasul de pe portal se anexează). Prin urmare, Inspecția judiciară prezintă Nota informativă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii spre examinare.”

La 3 noiembrie 2020, fiind exprimate doar 2 (două) voturi pro admitere a cererii și 9 (nouă) împotrivă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 321/27, prin care a respins cererea lui Sergiu Lebediuc privind înaintarea propunerii de numire, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău și a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea lui Sergiu Lebediuc, din funcția de judecător al Judecătoriei Militare în temeiul art.25 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului, Legii nr. 76 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, art. 4 alin. (1) lit. a), art.20 alin.(1) și (4) și art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

La fel, atât în partea motivată, cât și în dispozitivul hotărârii nr.321/27 din 3 noiembrie 2020, nu se face referire la faptul dacă se admite sau nu cererea lui Sergiu Lebediuc privind repunerea în drepturile salariale ca efect al încetării suspendării. Totodată, s-a menționat că la Judecătoria Chișinău se află în proces de examinare cauza penală de învinuire a lui Sergiu Lebediuc în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal.

La 26 februarie 2021 a fost adoptată sentința Judecătoriei Chișinău nr.1- 133/17 prin care Sergiu Lebediuc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.307 alin. (1) din Codul penal cu liberarea de răspundere penală, în temeiul art. 53 lit. g) și art. 60 din Codul penal, în legătură cu survenirea prescripției tragerii la răspundere penală.

La adoptarea sentinței, instanța de judecată, printre altele, a constatat că: ”...În continuare, la 18.08.2011 judecătorul Lebediuc Sergiu, aflându-se în or.Comrat, Republica Moldova, fiind în exercițiul funcției de magistrat, contrar prevederilor art. 137 alin.(1), 138 alin. (4), 139 alin. (1), 344 alin. (1), 347 alin.(3) și (4), 466 7 alin. (1), (2), (3) și (5) din Codul de procedură civilă, a pronunțat și semnat cu bună-știință un act de dispoziție judecătoresc - ordonanța judecătorească cu nr.2p/o-227/2011 din 18.08.2011, prin care a admis cererea Ronida Invest LLP de încasare solidară a sumei de 300.000.000 dolari SUA de la pretinșii debitori, în pofida existenței criteriilor prevăzute de art. 348 alin. (1) și (2) și 349 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pentru care era obligat să nu dea curs cererii și să refuze primirea cererii de eliberare a ordonanței judecătorești...”. b. Cererea de chemare în judecată

La 26 noiembrie 2020 Sergiu Lebediuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), terți Aparatul Președintelui Republicii Moldova și Ministerul Apărării al Republicii Moldova, solicitând: anularea hotărârii CSM nr. 308/26 din 27 octombrie 2020, în partea nesoluționării/respingerii fără motiv a cererii privind repunerea sa în toate drepturile avute anterior suspendării din funcție, inclusiv cele salariale; obligarea CSM să emită o hotărâre prin care să repună reclamantul în drepturile salariale avute anterior suspendării; anularea hotărârii CSM nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, prin care cererea sa de propunere repetată pentru transfer la Judecătoria Chișinău a fost respinsă, iar CSM a înaintat din oficiu propunerea Președintelui Republicii Moldova privind eliberarea sa din funcție; obligarea CSM să propună repetat Președintelui Republicii Moldova candidatura sa pentru numirea prin transfer în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1 aprilie 2017. A solicitat suspendarea hotărârii CSM, însă această cerință a fost respinsă.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin hotărârea CSM nr. 308/26 din 27 octombrie 2020, Plenul CSM a dispus anularea suspendării din funcție fără a se pronunța asupra repunerii în drepturile salariale. Potrivit art. 64 alin. (2) din Codul administrativ, această omisiune echivalează cu respingerea tacită a cererii. Prin hotărârea CSM nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, cererea sa de propunere repetată pentru numirea prin transfer a fost respinsă, iar Consiliul a decis din oficiu înaintarea propunerii către Președintele Republicii Moldova privind eliberarea sa din funcție, în temeiul art. 25 alin. (1) și (2) din Legea privind statutul judecătorului, fără a specifica un motiv clar și legal. Reclamantul consideră că hotărârile CSM menționate sunt ilegale, arbitrare și lipsite de temei juridic, fiind emise cu încălcarea principiului egalității. A arătat că ceilalți judecători suspendați în temeiul aceleiași hotărâri au fost repuși în funcție fără restricții, în timp ce el a fost exclus fără justificare.

A susținut că potrivit Legii nr. 76/2016 privind reorganizarea instanțelor judecătorești, Judecătoria Militară a fost lichidată la 1 aprilie 2017. Potrivit art. 20 alin. (5) din Legea privind statutul judecătorului, transferul său trebuia efectuat în 8 mod automat, fără o procedură de selecție și fără evaluarea performanțelor, singura condiție fiind consimțământul său, pe care deja și-l exprimase.

A menționat că prin hotărârea CSM nr. 116/6 din 14 februarie 2017, s-a propus Președintelui Republicii Moldova numirea sa prin transfer în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, însă propunerea a fost respinsă, motivul invocat fiind existența unei cauze penale în desfășurare. Cu toate acestea, la 15 septembrie 2020, prin ordonanța procurorului, s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală, întrucât fapta nu întrunea elementele unei infracțiuni, ceea ce echivalează cu reabilitarea sa.

În concluzie, reclamantul a invocat că hotărârile CSM contestate sunt lipsite de temei legal și factologic, fiind adoptate în mod discreționar și contrar principiului proporționalității. A reiterat că nu exista un motiv justificat pentru refuzul repunerii sale în funcție și a drepturilor salariale, iar tratamentul său diferit față de alți judecători aflați în aceeași situație este nefondat și discriminatoriu. c.Referința

La 22 decembrie 2020 Consiliul Superior al Magistraturii a depus o referință prin care a solicitat să fie respinsă acțiunea intentată. Pe lângă motivele de fapt și de drept relatate în hotărârea CSM nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, în referință se mai face trimitere la prevederile art.20 alin.(4), (5), (6) a Legii cu privire la statutul judecătorului și pct.9, 12, 14 din Regulamentul privind criteriile și procedura transferului judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizării sau dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr.644/31 din 16.10.2012. S-a mai relatat că în virtutea normelor constituționale, la numirea judecătorilor în funcție participă: Consiliul Superior al Magistraturii, care asigură (pregătește în mod sigur, durabil, garantat) numirea judecătorilor în funcție, validează prin vot propunerile de numire în funcție de judecător și face propuneri Președintelui Republicii Moldova și Parlamentului în vederea desemnării judecătorilor, Președintele Republicii Moldova și Parlamentul, care, în baza atribuțiilor ce le revin, procedează la numirea judecătorilor propuși de către Consiliul Superior al Magistraturii. Prin mecanismul de selectare și promovare a judecătorilor, de înaintare a propunerilor de numire sau de eliberare din funcție a judecătorilor (în cazul examinării candidaturilor propuse pentru a fi numite în funcție de judecător până la atingerea plafonului de vârstă), Consiliul Superior al Magistraturii participă direct la asigurarea principiului independenței autorității judecătorești. Or, actul de numire sau de eliberare din funcție este emis numai la propunerea organului autoadministrării judecătorești (HCC nr. 9 din 27.05.2003). d. Hotărârea primei instanțe

Curtea de Apel Chișinău, prin hotărârea din 26 mai 2022, cu opinie majoritară, a respins acțiunea recurentului, concluzionând că hotărârile Consiliului Superior al 9 Magistraturii au fost adoptate în conformitate cu prevederile legale și că măsurile dispuse în privința recurentului nu au fost nejustificate sau discriminatorii.

În primul rând, instanța a reținut că, prin hotărârea nr. 308/26 din 27 octombrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus anularea suspendării din funcție a mai multor judecători, însă, în cazul lui Sergiu Lebediuc, cererea privind repunerea în funcție și drepturile salariale a fost separată și transmisă Inspecției Judiciare pentru verificări suplimentare. Această măsură a fost considerată justificată și care nu constituie o omisiune ilegală, având în vedere că recurentul avea un istoric procedural distinct față de ceilalți judecători repuși în funcție.

De asemenea, instanța a subliniat că, potrivit art. 20 alin. (5) din Legea privind statutul judecătorului, transferul judecătorilor din instanțele desființate nu este automat, ci este supus propunerii Consiliului Superior al Magistraturii și deciziei Președintelui Republicii Moldova. În acest sens, refuzul Președintelui RM din 2017 de a-l numi prin transfer pe recurent a fost considerat un element relevant, iar CSM nu avea obligația de a formula o nouă propunere.

În ceea ce privește refuzul repunerii în drepturile salariale, instanța a constatat că decizia CSM de a nu dispune explicit asupra acestui aspect nu echivalează cu o încălcare a drepturilor reclamantului. Cererea recurentului a fost analizată și s-a considerat că nu existau suficiente temeiuri legale pentru a se dispune în favoarea sa, în condițiile în care acesta nu a fost reintegrat într-o instanță activă.

Referitor la hotărârea nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, prin care CSM a respins cererea de transfer și a propus eliberarea din funcție a recurentului, instanța de fond a stabilit că această decizie a fost luată în temeiul art. 25 alin. (1) din Legea privind statutul judecătorului, care prevede expres că, în cazul imposibilității reîncadrării într-o funcție, poate fi dispusă eliberarea din funcție. În lipsa unui post vacant, CSM nu avea obligația de a identifica un alt loc pentru recurent.

În concluzie, instanța, a reținut că hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii au fost adoptate cu respectarea prevederilor legale, fiind justificate atât sub aspect procedural, cât și sub aspect material. e. Recursul

La 23 iunie 2022, Sergiu Lebediuc a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 10 octombrie 2022 a prezentat motivarea acestuia, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. 10

În primul rând, recurentul a susținut că instanța de apel a aplicat greșit art. 20 alin. (5) din Legea privind statutul judecătorului, care prevede că, în cazul dizolvării unei instanțe, judecătorul trebuie transferat necondiționat la o altă instanță, cu consimțământul său, fără a fi necesară evaluarea performanțelor. Instanța de apel a ignorat faptul că acest transfer reprezintă o procedură specială, distinctă de transferul ordinar al judecătorilor între instanțe. Potrivit recurentului, refuzul CSM de a propune repetat Președintelui Republicii Moldova numirea sa prin transfer nu avea temei juridic și a fost exercitat în mod discreționar.

Un alt aspect invocat de recurent vizează încălcarea principiului egalității de tratament, întrucât prin hotărârea nr. 308/26 din 27 octombrie 2020, CSM a dispus reluarea activității și repunerea în drepturile salariale a mai multor judecători suspendați, cu excepția sa. CSM nu a prezentat niciun motiv obiectiv pentru acest tratament diferențiat, deși situația juridică și de fapt a recurentului era identică cu cea a judecătorilor repuși în funcție. Instanța de judecată a validat această abordare, deși art. 23 alin. (1) și (2) din Codul administrativ impune autorităților publice să trateze în mod egal persoanele aflate în situații similare. Prin urmare, refuzul de a repune recurentul în funcție și de a-i restitui drepturile salariale a fost lipsit de temei obiectiv, constituind o discriminare nejustificată.

De asemenea, recurentul a susținut că interpretarea dată de instanța de apel prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea privind statutul judecătorului este eronată. Această normă stabilește că, după încetarea suspendării din funcție, judecătorul trebuie repus în toate drepturile sale, inclusiv cele salariale. Recurentul a fost reabilitat definitiv, iar în alte cazuri similare, CSM a dispus repunerea în funcție și acordarea drepturilor salariale corespunzătoare. Astfel, refuzul de a recunoaște acest drept pentru recurent și de a propune repetat transferul său contravine practicii administrative anterioare a CSM și este vădit nefondat.

Un alt motiv de nelegalitate invocat de recurent se referă la hotărârea CSM nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, prin care s-a dispus înaintarea către Președintele Republicii Moldova a propunerii de eliberare din funcție a lui. Acesta a susținut că măsura este lipsită de un temei legal clar, întrucât art. 25 alin. (1) din Legea privind statutul judecătorului prevede limitativ situațiile în care un judecător poate fi eliberat din funcție, iar niciuna dintre acestea nu este aplicabilă în speță. Decizia CSM a fost 11 adoptată în mod arbitrar, fără o justificare detaliată a temeiului de drept care să susțină măsura extremă a eliberării din funcție.

De asemenea, recurentul a susținut că au fost încălcate prevederile art. 14 din Legea 1545/1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești. Or, în cazul reabilitării unei persoane aceasta trebuie restabilită la locul de muncă anterior sau într-un loc de muncă echivalent.

În concluzie, recurentul a susținut că hotărârea Curții de Apel Chișinău este ilegală și că instanța de apel a omis să analizeze corect aplicabilitatea normelor legale incidente, a validat un tratament discriminatoriu și a confirmat o decizie administrativă lipsită de fundament juridic.

Prin referința sa, CSM a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind neîntemeiată.

Alte referințe nu au fost depuse.

Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede următoarele: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Conform art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului): „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă 12 Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează: a) în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor;”

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie;”

Art. 23 alin. (1), (2) din Codul administrativ: „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente acționează respectând principiul egalității și nediscriminării. Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să trateze în mod egal persoanele aflate în situații similare. Orice diferență de tratament trebuie justificată în mod obiectiv.”

Art.123 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: ”(1) O încălcare a prevederilor de formă și procedură, care nu duce la nulitatea actului administrativ individual, este neînsemnată atunci cînd: b) motivarea necesară se recuperează ulterior de către autoritatea publică; (2) Acțiunile prevăzute la alin. (1) pot fi recuperate pînă la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță.”

Art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la CSM nr. 947/1996 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate): 13 ”(1) Întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competențe referitoare la cariera judecătorilor: a) face propuneri Președintelui Republicii Moldova sau, respectiv, Parlamentului de numire, promovare la o instanță superioară, transferare la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, de numire în funcția de președinte sau de vicepreședinte de instanță ori de eliberare din funcție a judecătorilor, președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești;”

Art.19 alin. (4) din Legea cu privire la CSM nr. 947/1996 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate): ”În cazul în care Președintele Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentul respinge candidatura propusă, Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile art.11 din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 16 din Legea privind organizarea judecătorească și art.9 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, poate propune aceeași sau altă candidatură pentru funcția vacantă cu votul a două treimi din membrii săi.”

Art. 20 alin. (1), (4) și (5) din Legea cu privire la CSM nr. 947/1996 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate): „(1) Chestiunile ce țin de promovarea la o instanță superioară, transferarea la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, detașarea, suspendarea, demisia și eliberarea din funcție a judecătorului sînt examinate de Consiliul Superior al Magistraturii în condițiile legii. (4) Hotărîrile privind transferarea pe un termen nelimitat a judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, promovarea judecătorului la o instanță superioară, demisia și eliberarea lui din funcție, însoțite de curriculum vitae din care să rezulte activitatea lui și de proiectul de decret sau de hotărîre, se înaintează Președintelui Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentului de către Președintele Consiliului Superior al Magistraturii. (5) Suspendarea din funcție a judecătorului se efectuează de Consiliul Superior al Magistraturii în condițiile art.24 din Legea cu privire la statutul judecătorului.”

Art. 11 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate): ”(1) Judecătorii judecătoriilor și judecătorii curților de apel se numesc în funcție, din numărul candidaților selectați prin concurs, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidații selectați, care întrunesc condițiile specificate la art.6, se numesc în funcția de judecător inițial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sînt numiți în funcție pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani. (3) Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător pe 5 ani sau pînă la atingerea plafonului de vîrstă și numai în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcția respectivă, de încălcare de către acesta a legislației sau de încălcare a procedurilor legale de selectare și promovare a lui.”

Art. 20 alin.(4), (5), (6) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate): 14 ”(4) Promovarea în funcția de judecător la o instanță superioară, numirea în funcția de președinte sau de vicepreședinte de instanță și transferarea judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară se fac numai cu consimțămîntul lui, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, de către Președintele Republicii Moldova sau, după caz, de Parlament. (5) În cazul reorganizării sau dizolvării instanței judecătorești, judecătorul este transferat, cu consimțămîntul lui, în temeiul legii, la altă instanță judecătorească. Dacă refuză transferul la altă instanță, judecătorul are dreptul la demisie în condițiile art. 26. (6) Judecătorul se consideră promovat în funcția de judecător la o instanță superioară, se consideră numit în funcția de președinte sau de vicepreședinte de instanță sau se consideră transferat la o instanță de același nivel ori la o instanță inferioară la data publicării decretului respectiv al Președintelui Republicii Moldova sau a hotărîrii respective a Parlamentului.”Aâ

Art. 24 alin. (1) lit. a), (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate): „(1) Judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă: a) în privința lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă;. (4) În cazul prevăzut la alin.(1) lit. a), dacă nu a fost probată vinovăția judecătorului sau a fost pronunțată o hotărâre de achitare ori de încetare a procesului penal, sau în cazul anulării actelor care au servit drept temei pentru suspendarea sa din funcție în baza alin. (11), suspendarea din funcție încetează și judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior.”

Art. 1 alin. (3) al Legii 76/2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești prevede: ”(3) Judecătoria Comercială de Circumscripție și Judecătoria Militară își încetează activitatea la 1 aprilie 2017.”

Art. 3 alin. (2) al Legii 76/2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești prevede: ”(2) După încetarea activității Judecătoriei Comerciale de Circumscripție și a Judecătoriei Militare, judecătorilor acestora li se va propune transferul în funcțiile vacante din cadrul judecătoriilor nou-create conform art. 1 alin. (1) din prezenta lege. Ca excepție de la art. 20 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, transferul judecătorilor de la judecătoriile care își încetează activitatea în temeiul art. 1 alin. (3) din prezenta lege nu este precedat de evaluarea performanțelor acestora.”

Art. 14 alin. (1) al Legii 1545/1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești: ”(1) Persoana fizică eliberată din-lucru (funcție) în legătură cu condamnarea ilegală sau suspendată din lucru (funcție) în legătură cu· tragerea. ilegală la răspundere penală este restabilită la locul de muncă anterior (în funcția anterioară), iar în caz de imposibilitate (lichidarea întreprinderii, instituției, organizației, reducerea statelor) acesteia i se oferă un loc de muncă (funcție) echivalent cu cel ocupat anterior. Locul de muncă (funcția) i se va oferi persoanei fizice 15 în termen de cel mult o lună -·de la data depunerii cererii dacă aceasta a fost depusă în termen de trei luni de la data primirii de către persoana fizică a avizului despre rămînerea definitivă a sentinței de achitare sau a adoptării hotărîrii privind scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale pe temei de reabilitare.”

Pct.9 al Regulamentului privind criteriile și procedura transferului judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizare sau dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 644/33 din 16.10.2012: ”Consiliul Superior al Magistraturii va decide asupra transferului, ținând cont de următoarele criterii: a) eficiența activității; b) calitatea activității; c) integritatea; formarea profesională continuă.”

Pct.12 al Regulamentului privind criteriile și procedura transferului judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizare sau dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 644/33 din 16.10.2012: ”Integritatea judecătorului se apreciază conform următoarelor indici: a) respectarea restricțiilor de serviciu ale judecătorului; b) respectarea ireproșabilă a Codului de etică al Judecătorului; c) absența sancțiunilor disciplinare aplicate.”

Pct.14 al Regulamentului privind criteriile și procedura transferului judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizare sau dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 644/33 din 16.10.2012: ”Consiliul Superior al Magistraturii va aprecia corespunderea judecătorilor criteriilor de selectare pentru transfer în baza informației prezentate de către președinții de instanțe, de Inspecția judiciară, de instanțele judecătorești superioare, informațiilor deținute nemijlocit de Consiliu, precum și a informațiilor parvenite de la organul de verificare.”

Completul nu a considerat oportun de a convoca participanții la proces în ședință, deoarece poziția acestora rezultă clar din documentele anexate la dosar, iar circumstanțele de fapt relevante nu necesită o clarificare suplimentară.

Cererea de recurs a fost depusă până la 1 septembrie 2023. La ziua depunerii recursului, Codul administrativ nu prevedea temeiuri de recurs. Conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, instanța de recurs examinează din oficiu hotărârile și 16 deciziile contestate în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material (a se vedea para. 57).

Pentru început, Completul consideră necesar să explice unele aspecte de drept legate de suspendarea judecătorului Sergiu Lebediuc ca efect al pornirii unei urmăriri penale.

Referitor la suspendarea unui judecător din funcție, aceasta se justifică prin faptul că e o măsură administrativă preventivă, necesară pentru protejarea procedurii penale împotriva unor eventuale influențe asupra anchetei penale. Măsurile dispuse nu urmăresc un scop punitiv, ci asigurarea desfășurării corecte a procesului penal și eliminarea oricăror suspiciuni care ar putea afecta încrederea publicului în sistemul judiciar. Prin urmare, suspendarea temporară este justificată prin prisma interesului public de protejare a imaginii justiției și de asigurare a eficiența procedurilor penale (vezi cauza 3ra-575/24 din 12.02.2025, para. 96).

În cazul lui Sergiu Lebediuc, în privința acestuia au fost pornite două cauze penale, una pe faptul spălării de bani și alta pe faptul pronunțării cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Circumstanțele care au stat la baza pornirii acestor cauze au fost aceleași (vezi para. 12 și 28). Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe ambele, în cazul primei adresări (spălare de bani) suspendându-l din oficiu pe Sergiu Lebediuc în exercitarea funcției. Ulterior, la 15 septembrie 2020 Sergiu Lebediuc a fost scos de sub urmărire penală potrivit învinuirii de spălare de bani (vezi para. 19, 20). Însă aceasta nu înseamnă că el a fost reabilitat, deoarece urmărirea penală în privința lui a continuat în baza pretinsei învinuiri de comitere a infracțiunei prevăzute de art.307 Cod penal în baza acelorași circumstanțe de fapt care au servit ca temei pentru pornirea unei cauze penale și în baza art.243 Cod penal. Reieșind din faptul că urmărirea penală/judecarea în privina lui Sergiu Lebediuc continua în baza art.307 (chiar a fost condamnat în primă instanță la 26 februarie 2021), Consiliul Superior al Magistraturii avea tot dreptul să nu înceteze suspendarea odată cu scoaterea de sub urmărire penală în baza art.243 Cod penal, fiindcă circumstanțele care au justificat suspendarea în baza învinuirii aduse potrivit art.243 Cod penal, persistau în cazul învinuirii aduse în baza art.307 Cod penal. Totuși, Consiliul Superior al Magistraturii, exercitându-și dreptul discreționar, a încetat suspendarea pe motivul scoaterii de sub urmărire penală în baza învinuirii aduse potrivit art.243 Cod penal. Dar această încetare a suspendării nicidecum nu poate avea puterea unei reabilitări care să justifice atât lipsirea de substanță a argumentelor invocate de Președinte la refuzul transferului (existența unei cauze penale), cât și lipsa problemelor de integritate a judecătorului Sergiu Lebediuc care solicita transferul său la o lată instanță. 17 a. Cu referire la aspectul privind pretinsa ilegalitate a refuzului de propunere repetată Președintelui pentru numire prin transfer

Completul notează că în această parte hotărârea CSM contestată, completată prin referința depusă în baza art. 123 Co aministrativ, este motivată. Conține argumentele pe care se bazează și combate principalele argumente invocate de recurent în fața CSM (a se vedea para. 25, 26 și 34). Prin hotărârea contestată, Curtea de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiată acțiunea. Curtea de apel a combătut fiecare argument esențial invocat de recurent în această parte (a se vedea para. 35- 39).

Sergiu Lebediuc a invocat faptul că în cazul reorganizării sau dizolvării instanței judecătorești prevederile legale nu oferă discreții angajatorului, decât de a transfera judecătorul având drept condiție acordul acestuia. Altfel spus, în opinia recurentului reclamant Consiliul Superior al Magistraturii trebuia în mod automat să înainteze propunerea, iar Președintele în mod automat să accepte transferul lui Sergiu Lebediuc de la Judecătoria Militară la Judecătoria Chișinău. Mecanismul răsturnării refuzului Președintelui de către Consiliul Superior al Magistraturii presupune dreptul discreționar al Președintelui de a refuza motivat. Iar Consiliul Superior al Magistraturii, la rândul său, are dreptul discreționar motivat, prin votul a două treimi, să depășească refuzul. Sergiu Lebediuc depunând cerere de a fi înaintat repetat pentru numire Președintelui, de fapt, a recunoscut că acest mecanism este unul legal și unicul posibil.

Așadar, procedura de transfer a judecătorilor Judecătoriei Militare urma să se realizeze în condiții generale, prevăzute pentru un transfer (art. 11 alin. (1) și (3) și art. 20 alin. (4), (5) și (6) din Legea 544/1995 privind statutul judecătorului, art. 19 alin. (4) și art. 20 alin. (1), (4) și (5) din Legea 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii), fiind stabilită o unică excepție de Legea 76/2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, și anume că judecătorii care vor solicita transferul nu urmau să treacă evaluarea performanțelor judecătorului.

În situația dată, Președintele avea prerogative legale de a refuza transferul cu condiția că persistau motive obiective pentru aceasta. După cum s-a menționat supra, astfel de motive existau, or, la momentul înaintării propunerii de transfer Președintelui, Sergiu Lebediuc figura în două cauze penale (spălare de bani și pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale). Totodată, simplul fapt al figurării într-o cauză penală justifică conturarea unor dubii serioase cu privire la integritatea persoanei la faza examinării unui potențial transfer de către Președintele țării. Nu exista atunci, după cum nu există și în prezent nici o prevedere legală care să oblige Președintele să accepte transferul unui judecător care are statut de bănuit/învinuit/inculpat într-o cauză penală. La fel cum, nu exista și nu există nici o prevedere legală care să oblige Consiliul Superior al Magistraturii să răstoarne cu 18 votul a două treimi din numărul membrilor refuzul Președintelui în cazul unei persoane în privința căreia persistă dubii de integritate, deoarece i-au fost aduse învinuiri într-o cauză penală. Astfel, în cazul dat Consiliul Superior al Magistraturii și-a exercitat dreptul discreționar, iar refuzul de propunere repetată a fost unul justificat.

Este neîntemeiat argumentul lui Sergiu Lebediuc, potrivit căruia ca efect al reabilitării, în baza art. 14 alin. (1) al Legii 1545/1998 el urma să fie restabilit la locul de muncă anterior sau unul echivalent, ținând cont de lichidarea Judecătoriei Militare. Însă, reieșind de cele relatate în para. 79, Completul respinge acest argument ca unul vădit neîntemeiat. Or, Sergiu Lebediuc nu a fost reabilitat prin simplul fapt al scoaterii de sub urmărire penală în baza art.243 Cod penal, deoarece în privința lui se examina în continuare cauza penală în baza art. 307 Cod penal, el chiar fiind condamnat de prima instanță la 26 februarie 2021.

Cu referire la argumentul încălcării principiului legalității pe motiv că art. 25 alin. (1) al Legii 544/1995 nu conține temeiul legal invocat de Consiliul Superior al Magistraturii de eliberare din funcție, e de remarcat că este unul neîntemeiat. Consiliul Superior al Magistraturii a făcut la referire la art. 25 alin .(1) al Legii 544/1995 arâtând că judecătorul este eliberat din funcție de organul care l-a numit. Ca temei legal a eliberării din funcție prin hotărârea nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, completată prin referința depusă la dosar, Consiliul Superior al Magistraturii a invocat prevederile art. 4 alin. (1) lit. a), art. 20 alin. (1) și (4), art. 24 din Legea 947/1996 și art. 20 alin. (4), (5) și (6) al Legii 544/1996 interpretate sistemic. Din conținutul acestor prevederi reiese că în cazul în care nu se reușește să se răstoarne refuzul Președintelui prin două treimi din voturile membrilor Consiliului, se adoptă o hotărâre de eliberare din funcție. Similar era și-n cazul în care se punea în discuție numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Deși art. 25 alin. (1) al Legii cu privire la statutul judecătorului nu prevedea expres eliberarea din funcție pe motiv că persoana nu a fost înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii Președintelui pentru numire până la plafon, era unanim acceptat că persoana este demisă ca efect al prevederilor legale ce reglementau procedura propriu zisă de numire până la plafon. b. Cu referire la aspectul privind pretinsa ilegalitate a refuzului în repunerea în drepturile salariale

Prin simplul fapt al scoaterii de sub urmărire penală în baza art.243 Cod penal Consiliul Superior al Magistraturii nu era obligat să înceteze suspendarea în privința lui Sergiu Lebediuc, deoarece el nu a fost reabilitat complet în baza învinuirilor aduse pe marginea circumstanțelor care au dus la suspendare (vezi para. 79). Însă Consiliul Superior al Magistraturii, exercitându-și dreptul discreționar a decis să 19 înceteze suspendarea. În situația dată legea impune soluționarea restabilirii persoanei în drepturile sale salariale.

Prin hotărârea nr.308/26 din 27 octombrie 2020 Consiliul Superior al Magistraturii a anulat suspendarea din funcție a lui Sergiu Lebediuc, de rând cu alți patru judecători: Serghei Gubenco, Serghei Popovici, Garri Bivol și Iurie Hîrbu. Totodată, dacă în privința celor patru Consiliul Superior al Magistraturii a dispus repunerea în drepturile salariale, în cazul lui Sergiu Lebediuc nu s-a expus cu referire la acest aspect nici în partea motivată, nici în dispozitivul hotărârii. La fel, nici în hotărârea nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020 nu se face nici o referire la acest aspect.

Completul de judecată reieșind din circumstanțele cauzei constată că, aparent, Sergiu Lebediuc era într-o situație similară cu ceilalți 5 judecători care au fost repuși în drepturi salariale: au fost scoși de sub urmărire penală în baza învinuirii aduse pe art. 243 Cod penal, rămânând în continuare urmăriți penal în baza art. 307 Cod penal; le-a fost anulată suspendarea. Circumstanța care deosebește situația lui Sergiu Lebediuc de cea a celorlalți cinci judecători constă în faptul că acesta era într-un proces de transfer. Însă aceasta era relevant pentru procedura transferului, dar nu justifica omisiunea Consiliului Superior al Magistraturii de a se expune în privința eventualei repuneri în drepturi salariale până la momentul adoptării unei decizii referitoare la transfer.

Această omisiune a Consiliului Superior al Magistraturii, și anume lipsa expunerii pe marginea solicitării în restabilirea în drepturi salariale, urmează a fi corectată de către pârât, care trebuie să adopte o hotărâre motivată prin care să se expună dacă Sergiu Lebediuc întrunea sau nu condițiile legale pentru a fi repus în drepturi salariale până la momentul eliberării din funcție.

Din considerentele enunțate, Completul de judecată conchide că-n partea pretenției privind restabilirea în drepturile salarile aceasta este parțial întemeiată și urmează a fi obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să se expună motivat pe marginea cererii din 19 ocotmbrie 2020 a lui Sergiu Lebediuc cu privire la repunerea în drepturi salariale.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat Sergiu Lebediuc. Casează parțial hotărârea din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Lebediuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea actelor administrative, în partea în care a fost respinsă cerința privind obligarea 20 soluționării cererii privind repunerea în drepturile salariale avute înaintea suspendării, și în această parte emite o decizie nouă prin care: Obligă Consiliul Superior al Magistraturii să se expună motivat pe marginea cererii lui Sergiu Lebediuc din 19 octombrie 2020 privind repunerea în drepturile salariale avute anterior suspendării din funcție. În rest, se menține hotărârea din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Lebediuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea actelor administrative. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 21