3ra-196/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- recurs vădit neîntemeiat
3ra-196/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de SRL „Eximservice
Broker”,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de SRL ,,Eximservice Broker” împotriva Biroului Vamal
Sud, privind contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Cahul
(Dosarul nr. 3ra-196/24
NR. PIGD 2-16015394-01-3ra-28022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Judecătoria Cahul, sediul central, jud. I. Cotea
Curtea de Apel Cahul, jud. V. Movilă, E. Dvurecenschii, S. Pilipenco,
12 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
SRL „Eximservice Broker”
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 8 iunie 2016, SRL „Eximservice Broker” a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Cahul cu privire la anularea
deciziei din procesul verbal nr. 105/16 din 14.04.2016 privind atragerea la
răspundere contravențional vamală pentru comiterea contravenției prevăzută
de art. 231 pct. 23) din Codul vamal și aplicarea unei sancțiuni materiale
conform lit. i) art. 232 din Codul vamal în formă de amendă în valoare de
3% din valoarea obiectului contravenției, ceea ce constituie 24 735,69 lei, cu
încetarea procesului.
În motivarea acțiunii, a indicat că la data de 07.01.2016 la pista de
ieșire din Republica Moldova a postului vamal Giurgiulești s-a prezentat
mijlocul de transport marca „Mercedes-Benz” cu n/î 4AD6994, remorca
„Samro”, n/î 4AE8368, condusă de cet. Gorelco Vladimir. Acesta transporta
marfa în valoare totală de 41373,65 USD (824523 lei), care aparținea firmei
„KRANOTEX” S.R.O..
Mijlocul de transport a ajuns în postul vamal Giugiulești cu scopul
returnării mărfurilor proprietarului (expeditor-mărfurilor - „KRANOTEX”
S.R.O.), care a decis să-și retragă mărfurile din motiv că nu are posibilitate
să-și onoreze obligațiunile față de destinatarul/titularul mărfurilor SC SRL
„Vammes Trade”, cu sediul în mun. Chișinău, unde în final și trebuia să
ajungă marfa din speță.
Mijlocul de transport a părăsit țara de destinație în urma solicitării
proprietarului mărfurilor și cea a transportatorului.
Agentul constatator (BV Cahul) a considerat că au fost încălcate
prevederile legislației vamale (nerespectarea procedurii de tranzit-expirarea
termenului de tranzit vamal) și, anume, comiterea de către SC „Eximservice
Broker” SRL a contravenției vamale prevăzută de art. 231 pct. 23 din Codul
Vamal cu aplicarea sancțiunii conform art. 232 lit. i) Codul Vamal, prin
luarea deciziei din procesul verbal nr. 105/16 din 14.04.2016-amendă în
valoare 3% din valoarea obiectului contravenției-24735,69 lei.
1
Potrivit prevederilor art. 273 al Codului vamal, în decursul a 10 zile
de la data aducerii la cunosțință a faptului încheierii procesului-verbal,
deciziei cu privire la contravenție, la data de 23.04.2016, a contestat decizia
din procesul verbal 105/16 din 14.04.2016 la Serviciul Vamal.
Ulterior, la data de 25.05.2016 au primit răspuns de la Serviciul Vamal
prin care au fost informați despre aceea, că decizia aplicată anterior nu se
modifică, iar plângerea nu se satisface.
Conform prevederilor alin. (1) art. 297 din Codul vamal au depus
plângerea împotriva deciziilor referitoare la cazurile de contravenție vamală
în instanța de judecată în a cărei rază de activitate se află organul vamal, iar
procedura exercitării căii judiciare de atac este reglementată de Codul de
procedură civilă (art. 298 din Codul vamal).
Cu deciziile agentului constatator nu este de acord și le consideră
arbitrare, nelegitime, neîntemeiate și pasibile de anulat, cu încetarea
procesului contravențional.
În acest sens, a susținut că, mijlocul de transport care efectua
transportarea mărfurilor a intrat în țara de destinație prin postul vamal Cahul
la data de 04.01.2016, în urma perfectării declarației vamale de tranzit nr.
2508T00002 din 04.01.2016, cu acordarea termenului de tranzit de la
04.01.2016 până la 06.01.016. Declarația vamală de tranzit a fost perfectată
de către declarantul vamal, Popandopol Roman, angajat al SC „Eximservice
Broker” SRL, ultimul asumându-și obligațiunea de a efectua depunerea
declarației de tranzit. Mărfurile erau destinate SC „Vammes Trade” SRL,
care urma să încheie operațiunea de tranzit la momentul când mijlocul de
transport care transporta marfa a ajuns la biroul vamal de destinație, prin
depunerea declarației vamale de import. Transportatorul mărfurilor a ajuns
la destinatar/titularul mărfurilor și la biroul vamal de destinație la data de 6
ianuarie 2016, fapt confirmat prin aplicarea ștampilei de către biroul vamal
Chișinău, cu nr. de înregistrare16-3029 și a rezoluției șefului BV Chișinău
pe scrisoarea parvenită de la titularul mărfurilor SC „Vammes Trade” SRL
prin care se informează biroul vamal Chișinău despre faptul că SC „Vammes
Trade” SRL refuză să perfecteze declarația vamală de import IM 7 pe motiv
că exportatorul mărfurilor Kranotex s.r.o. este în imposibilitate să-și onoreze
obligațiunile contractuale față de destinatarul final al mărfurilor.
Neexecutând acțiunile și procedurile vamale care urmau să fie efectuate de
către BV Chișinău și SC „Vammes Trade” SRL, au dus la crearea situației
din speță.
În mod verbal, fără indicații în scris, fără reperfectarea declarației
vamale/regimului vamal BV Chișinău, în persoana dlui Nicolae Badan,
2
căruia i sa încredințat examinarea cazului, dar și SC „Vammes Trade” SRL,
l-au informat pe transportator că marfa urmează să fie returnată
proprietarului, adică el trebuie să efectueze retur de marfă, să părăsească țara
de destinatei inițială. Nici Biroul Vamal Chișinău, nici destinatarul
mărfurilor nu și-au executat obligațiunile sale, conform prevederilor legale
vamale, referitor la situația creată. Respectiv, persoana care transporta
mărfurile, șoferul Gorelco V. a părăsit postul vamal intern de destinație - BV
Chișinău și s-a îndreptat spre ieșire din R. Moldova, prin postul vamal
Leușeni. Transportatorul a ales această destinație, pe motiv că factorii
climaterici din ziua de 06.01.2016 împiedicau circulația rutieră pe drumul
Chișinău- Giurgiulești, iar distanța din PV Chișinău până la PV Giurgiulești
este de 225 km și, cea mai importantă cauză, a servit faptul avertizării de cod
galben de ninsori și viscol, drumul național spre direcția Giurgiulești a fost
închis pentru deplasarea transportului rutier. Aceasta se confirmă prin datele
meteo furnizate de site-urile oficiale ale Centrelor meteorologice naționale
și internaționale. Cu atât mai mult, termenul tranzitului expira la data de
06.01.2016, ora 24.00. Mijlocul de transport a ajuns și a intrat în PV de ieșire
Leușeni la ora 23.30, al zilei de 06.01.016.
Acest fapt se confirmă prin actul nr. 1451 cu aplicarea ștampilelor
reprezentantului organului vamal și cel al Poliției de frontieră ale
colaboratorului postului vamal Leușeni, ștampila cu nr. 1662, care aparține
inspectorului vamal superior Dîru V. și a D-lui Căzănescu N., polițist de
frontieră. Inspectorul vamal a fost obligat, prin atribuțiile sale de funcție, să
perfecteze încheierea tranzitului, actele respective, adică să-și execute
obligațiunile de serviciu în mod conștiincios și conform
obligațiunilor/atribuțiilor de serviciu, dar nu s-a încumetat să facă acest lucru
indicându-i transportatorului să părăsească postul vamal Leușeni, ignorând
prevederile Codului Vamal al R.M și cele ale legislației naționale, neluând
în considerație condițiile atmosferice din zilele de 06-07 ianuarie 2016,
drumurile impracticabile și nici faptul că tranzitul expira peste 30 minute,
motivând prin aceea, că mijlocul de transport trebuie să iasă din țara numai
prin postul vamal Giurgiulești și nicidecum prin PV Leușeni, înțelegând
perfect despre imposibilitatea sosirii, în termenul stabilit tranzitului intern, a
mijlocului de transport în PV rutier Giurgiulești. Acest fapt îi fac să creadă
că inspectorul vamal a acționat cu rea intenție, cu scopul de a împinge
transportatorul spre încălcarea legislației vamale naționale, care în mod fizic
nu avea posibilitatea să ajungă în termenul tranzitului inițial în vama
Giurgiulești (termenul tranzitului expira peste 0,5 ore din momentul arării în
PV Leușeni și cauzele atmosferice nefavorabile).
3
Conform prevederilor art. 42 alin. (2) Cod vamal, organul vamal
proxim urma să prelungească tranzitul vamal, inclusiv după expirarea
termenului acordat inițial, în limitele termenului de 8 zile sau să permită
ieșirea mijlocului de transport din teritoriul vamal al R.M., fapte neglijate de
inspectorul vamal.
Transportatorul s-a conformat indicațiilor organului vamal și s-a
îndreptat spre postul vamal Giugiulești, dar din cauza condițiilor climaterice
neprielnice a ajuns în vama de ieșire pe data de 7 ianuarie 2016.
Responsabilitatea pentru acest fapt o poartă în mod solidar
destinatarul/titularul mărfurilor/transportatorul mărfurilor, în cazul din speță,
SC „Vammes Trade” SRL și cu organul vamal care a ignorat prevederile
legale de executare a normelor vamale. Această responsabilitate survine
conform prevederilor pct. (91) alin. (1) din anexa nr. 1 la Hotărârea
Guvernului nr. 1140 din 02 noiembrie 2005 Titularul de tranzit vamal este
transportatorul mărfurilor și cele din art. 48 alin. (1) Cod vamal, Titularul
operațiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor, iar SC
„Eximservice Broker” SRL nu este subiect al contravenției vamale prevăzută
de art. 23 î pct. 23) Cod vamal și nu este responsabil de operațiunea de
tranzit.
Consideră că decizia și procesul-verbal cu privire la contravenție nr.
105/16 din 14.04.2016 au fost întocmite cu încălcări grave, deoarece la
cercetarea cazului de contravenție vamală colaboratorul vamal a fost obligat
să constate de cât timp de facto a avut nevoie transportatorul de a părăsi
teritoriul vamal al țării, dacă persoana trasă la răspundere este sau nu
vinovată de comiterea contravenției vamale și dacă există sau nu există alte
circumstanțe importante pentru soluționarea cazului. Nu s-a ținut cont de
faptul că legislația vamală prevede dreptul transportatorului, în cazuri de
forță majoră, transportarea mărfurilor la organul vamal proxim (art. 47 alin.
(1) lit. c) Cod vamal).
Tot organul vamal n-a ținut cont de faptul, dacă încălcarea termenului
de tranzit a avut loc cu vinovăție sau datorită unor acțiuni neimputabile și
independente de voința transportatorului. Mai mult decât atât, urmau a fi
stabilite toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei,
deoarece potrivit prevederilor art.375 alin. (3) din Codul Contravențional,
concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea contravenției nu pot fi
întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot
fi înlăturate în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea
persoanei în a cărei privință a fost pornit proces contravențional.
4
Prin încheierea din 13 iulie 2015 a Judecătoriei Cahul, sediul central,
la cererea reprezentantul reclamantului, SC „Eximservice Broker” SRL a
fost dispus atragerea în calitate de intervenient accesoriu de partea
reclamantului a SC „Vammes Trade” SRL.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 5 octombrie 2016 a Judecătoriei Cahul, sediul
central, s-a admis acțiunea înaintată de SRL „Eximservice Broker” împotriva
Biroului Vamal Cahul. S-a anulat decizia de sancționare contravențional
vamală nr.105/16 din 14 aprilie 2016 aplicată SRL „Eximservice Broker” în
baza art.231 pct.23 și 232 lit. i) Cod vamal.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 5 octombrie 2016, Biroul Vamal Cahul a declarat apel împotriva
hotărârii primei instanțe.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Cahul, s-a admis
apelul declarat de Biroul Vamal Sud. S-a casat integral hotărârea din 5
octombrie 2016 a Judecătoriei Cahul, sediul central și s-a emis o decizie
nouă, prin care: S-a respins ca neîntemeiată, acțiunea SRL ,,Eximservice
Broker” împotriva Biroului Vamal Sud, privind anularea deciziei de
sancționare contravențională vamală nr. 105/16 din 14 aprilie 2016, privind
aplicarea sancțiunii materiale pentru contravenția vamală prevăzută de art.
231 alin. (23) Cod vamal.
În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că prima instanță a
aplicat eronat legea, concluzionând greșit că Biroul Vamal Sud nu a dovedit
vinovăția SC „Eximservice Broker” SRL. În realitate, societatea avea
calitatea de titular al regimului de tranzit, fiind direct responsabilă pentru
respectarea termenului și închiderea procedurii vamale. Termenul de tranzit
stabilit între 4 și 6 ianuarie 2016 nu a fost respectat, mărfurile fiind prezentate
cu întârziere pe 7 ianuarie 2016, ceea ce constituie nerespectarea procedurii
de tranzit, conform art. 231 pct. 23 Cod vamal.
Deși reclamantul a invocat condiții meteo nefavorabile, instanța a
reținut că acest aspect nu exonera obligația de a solicita prelungirea
termenului de tranzit, conform art. 42 alin. (2) Cod vamal. Or, nu a fost
depusă nicio cerere de prelungire, fapt confirmat de Biroul Vamal Leușeni.
Astfel, întârzierea este imputabilă societății, iar sancțiunea aplicată, o
5
amendă de 3% din valoarea mărfurilor (24.735,69 lei), a fost considerată
legală și proporțională, conform art. 232 alin. (1) lit. i) Cod vamal.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, SRL
,,Eximservice Broker” a declarat recurs împotriva deciziei din 11 octombrie
2023 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea acesteia, cu menținerea
hotărârii primei instanțe.
Prin încheierea din 26 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție, s-a
acordat termen recurentului pentru lichidarea neajunsurilor cererii de recurs,
fiind amânată examinarea admisibilității pentru12 martie 2025.
La 3 martie 2025, SRL ,,Eximservice Broker” a depus cererea de
recurs semnată electronic.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat aplicarea eronată a
normelor de drept procesual.
În context, a susținut că apelul a fost admis cu încălcarea principiului
termenului rezonabil, ceea ce contravine art. 6 § 1 din Convenția Europeană
a Drepturilor Omului.
Recurentul arată că Biroul Vamal Sud a depus apel nemotivat în
aceeași zi în care a fost pronunțată hotărârea instanței de fond, însă motivarea
apelului a fost transmisă abia după aproape 7 ani, la 15 martie 2023. Cu toate
acestea, Curtea de Apel Cahul nu a declarat apelul ca fiind inadmisibil, deși
potrivit art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, instanța de apel
trebuie să examineze admisibilitatea apelului din oficiu și să-l declare
inadmisibil dacă motivarea este depusă tardiv.
Prin admiterea apelului și examinarea cauzei după o perioadă
nejustificat de lungă, instanța de apel a încălcat dreptul la un proces echitabil,
garantat de art. 6 § 1 CEDO, care impune soluționarea cauzelor într-un
termen rezonabil. Recurentul invocă jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, subliniind că, deși statele pot impune termene pentru
exercitarea căilor de atac, aceste restricții trebuie să fie proporționale și
previzibile (cauzele Bacev c. Macedonia, Kemp c. Luxemburg, Diaz Ochoa
c. Spania).
6
ARGUMENTELE INTIMATULUI
Prin referința depusă la 6 martie 2024, Biroul vamal Sud a solicitat
respingerea recursului ca fiind tardiv.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus
tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.
d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia motivată a fost expediată SRL „Eximservice Broker”, prin
7
intermediul poștei terestre, la 7 decembrie 2023. Cu toate acestea, la dosar
lipsește dovada de recepționare a acesteia. Potrivit recipise de la fila
dosarului 193, reprezentantul SRL „Eximservice Broker” a luat cunoștință
cu decizia motivată la 20 decembrie 2023. Cererea de recurs a fost depusă la
16 februarie 2024, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată
a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
8
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
9
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de SRL „Eximservice Broker”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
10