3ra-999/17 — contestarea actului administrativ

3ra-999/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Mihaila dosarul nr. 3ra-999/17

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, A. Danilov

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Societatea cu răspundere limitată „Eximservice Broker” ,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu

răspundere limitată „Eximservice Broker” împotriva Biroului Vamal Chișinău

cu privire la repunerea în termen și contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, prin care

a fost respins apelul declarat de către Societatea cu răspundere limitată

„Eximservice Broker” și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, municipiul

Chișinău din 09 decembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 12 iulie 2016, SRL „Eximservice Broker” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chișinău cu privire la repunerea

în termen și contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 06 mai 2015 a

depus în numele SC „Efes Vitanta Moldova Brewery” SA declarația vamală de

import nr. 3019I7232 cu privire la importul mărfurilor în valoare de 20 310

Euro (410 379,80 lei), sosite în baza declarației de tranzit T1 nr. 4503T15345 în

postul vamal de destinație – Biroul Vamal Chișinău.

Menționează că, Biroul Vamal de plecare Leușeni a stabilit termenul de

tranzit și, anume, perioada 04 mai 2015 - 06 mai 2015, deci, termenul

tranzitului intern a expirat la data de 06 mai 2015, iar conform prevederilor art.

176 alin. (1) din Codul vamal, declarația de import a fost depusă în termen

legal.

Invocă că, conform procesului-verbal nr. 340/16 din 26 aprilie 2016,

Biroul Vamal Chișinău a stabilit că, SC „Eximservice Broker” SRL a comis

contravenția vamală prevăzută în art. 231 alin. (3) din Codul vamal și, anume,

nedeclararea în termenele stabilite a mărfurilor la import, aplicându-i în baza

art. 231 lit. b) din Codul vamal o sancțiune sub formă de amendă în valoare de

7 % din valoarea obiectului contravenției, ceea ce constituie 28 726, 59 lei.

1

Astfel, Biroul Vamal Chișinău a constatat că, a fost încălcat termenul de

depunere a declarației vamale de import prevăzut la art. 176 alin. (1) din Codul

vamal.

Relevă că, la data de 05 mai 2016, a depus la Serviciul vamal o

contestație, prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. 340/16 și a

deciziei cu privire la contravenție din 26 aprilie 2016, cu încetarea procesului

contravențional, însă răspunsul pârâtului privind respingerea contestației a fost

expediat la data de 23 mai 2016 la adresa sa juridică dar nu la cea poștală

indicată în contestație.

Susține că, la data de 07 iulie 2016, a făcut cunoștință cu răspunsul

pârâtului din 20 mai 2016, când a fost solicitat personal de contravenient.

Astfel, consideră că, termenul de depunere a cererii de chemare în judecată de

30 zile începe să curgă din data de 07 iulie 2016, dată când a aflat despre

decizia Serviciului Vamal.

Invocă că, nu este de acord cu decizia Biroului Vamal Chișinău și o

consideră ilegală și neîntemeiată și urmează a fi anulată cu încetarea procesului

contravențional.

Consideră că, procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 340/16 din 26

aprilie 2016 a fost întocmit cu încălcări de conținut și procedurale, ceea ce duce

la nulitatea acestuia și, anume, în procesul-verbal cu privire la contravenție nu a

fost indicată calitatea contravenientului, funcția persoanei fizice care îl

reprezintă și numărul, data emiterii actului (procurii) prin care acesta își

exercită împuternicirile, nu a fost subliniat că, procesul-verbal din speță a fost

întocmit în prezența persoanei în privința căreia s-a întocmit procesul-verbal, iar

în decizia pârâtului a fost indicat eronat articolul în baza căruia se aplică

sancțiunea și, anume, art. 231 lit. b) din Codul vamal.

Susține că, a acționat conform legislației vamale în vigoare și nu a

încălcat vreo normă materială contravențională, deoarece conform prevederilor

art. 176 alin. (1) din Codul vamal, marfa a fost declarată în ziua cînd a fost

încheiat tranzitul vamal – 06 mai 2016.

Notează că, nu este de acord cu argumentul agentului constatator precum

că, operațiunea sosire a fost efectuată la data de 04 mai 2015, prin ce a fost

încălcat termenul de depunere a declarației vamale prevăzut în art. 176 alin. (1)

din Codul vamal, deoarece data sosirii mijlocului de transport în terminalul

vamal nu poate fi considerată data încheierii regimului vamal de tranzit intern.

Or, conform definiției noțiunii de „sosire” - faptul de a sosi nu poate fi

considerat ca încheierea tranzitului și nicidecum nu poate fi înțeles ca dată a

încheierii regimului vamal de tranzit. Procedura T1 se încheie doar atunci cînd

mărfurile împreună cu declarația vamală, documentele de însoțire se prezintă

biroului vamal de destinație cu scopul schimbului/plasării mărfurilor sub alt

regim vamal, în cazul dat, regimul vamal de import.

Menționează că, conform declarației de tranzit T1 nr. 4503T115345,

termenul tranzitului începe să curgă din data de 04 mai 2016 și expiră la data de

06 mai 2016, fiind aplicat sigiliul de inspectorul vamal fără efectuarea

controlului fizic, cu atât mai mult că, conform extrasului din registrul/fișierul

electronic de evidență a regimurilor vamale de tranzit, data sosirii mijlocului de

2

transport în terminalul vamal este data de 04 mai 2015, adică doar sosirea, fără

ca să fie prezentate mărfurile, documentele însoțitoare și fără stabilirea de către

organul vamal a faptului ajungerii lor, iar data încheierii regimului vamal de

tranzit este data de 06 mai 2015, cu depunerea imediată a declarației vamale de

import.

Consideră că, decizia și procesul-verbal cu privire la contravenție nr.

340/16 din 26 aprilie 2016 au fost întocmite cu încălcări de conținut și de

procedură, deoarece la cercetarea cazului de contravenție vamală, conform art.

267 Cod vamal, colaboratorul vamal a fost obligat să constate și să stabilească

toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, dacă

persoana trasă la răspundere este sau nu vinovată de comiterea contravenției

vamale și dacă există sau nu există alte circumstanțe importante pentru

soluționarea cazului, deoarece conform prevederilor art. 375 alin. (3) din Codul

contravențional, concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea

contravenției nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea

învinuirii care nu pot fi înlăturate în condițiile prezentului cod, se interpretează

în favoarea persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional.

În această ordine de idei, consideră că, acțiunile agentului economic nu se

încadrează în prevederile art. 231 alin. (3) din Codul vamal, respectiv nu există

nici faptul contravenției.

Solicită repunerea în termen a cererii de chemare în judecată și anularea

procesului-verbal nr. 340/16 și a deciziei cu privire la contravenție din 26

aprilie 2016, cu încetarea procesului contravențional în privința SRL

„Eximservice Broker” SRL, în legătură cu lipsa faptului contravenției.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 09 decembrie

2016 a fost respinsă cererea de repunere în termen și a fost respinsă acțiunea ca

tardivă.

Prima instanță respingând cererea de repunere în termen, și-a argumentat

concluzia prin faptul că, reclamantul nu a invocat nici un argument plauzibil și

nu a prezentat nici o probă pertinetă ce ar dovedi temeinicia omiterii termenului

de depunere a cererii de chemare în judecată, făcând trimitere la prevederile art.

116 CPC.

Totodată, prima instanță a reiterat că, necătând la faptul că, Serviciul

Vamal a expediat răspunsul la cererea prealabilă mai târziu de data expirării

termenului de examinare a cererii depuse, reclamantul urma să se adreseze în

instanța de judecată, fără primirea răspunsului, făcând trimitere la prevederile

art. 17 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 și art. 290 alin. (1) din Codul vamal.

Respingând acțiunea ca tardivă, prima instanță și-a argumentat concluzia

prin faptul că, reclamantul, la data de 07 iulie 2016 a făcut cunoștință cu

răspunsul Serviciului Vamal la cererea prealabilă depusă de acesta, iar cu actele

administrative a căror anulare se cere, atât cu procesul-verbal, cât și cu decizia

agentului constatator a făcut cunoștință în ziua întocmirii și, anume, la data de

26 aprilie 2016, însă cererea de chemare în judecată a depus-o la data de 12

iulie 2016, depășind termenul de 30 de zile.

3

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017 a fost respins

apelul declarat de către SRL „Eximservice Broker” și menținută hotărârea

primei instanțe.

La data de 22 iunie 2017, SRL „Eximservice Broker” a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului și casarea

integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile

judecătorești, deoarece instanțele de judecată nu au constat și elucidat pe deplin

circumstanțele importate pentru soluționarea cauzei, iar cererea de apel a fost

examinată în lipsa sa.

Menționează că, hotărârile judecătorești se bazează doar pe probele

prezentate de către Biroul Vamal Chișinău, instanța admițând probe care

nu sunt pertinente și admisibile la caz, mai mult, motivele și probele

prezentate de către el au fost examinate și apreciate superficial.

Invocă că, instanța de apel a dispus examinarea apelul în lipsa sa,

făcând trimitere la prevederile art. 100 alin. (3) CPC, care reglementează

că, în cazul amânării judecării cauzei, nu este necesară citarea participanților la

proces prezenți la ședință. Participanții la proces care au fost citați și nu au

participat la ședința de judecată la care a fost amânată judecarea cauzei vor

putea invoca lipsa citării ulterioare numai în cazul în care vor demonstra că au

fost în imposibilitatea de a cunoaște data judecării cauzei.

În acest sens declară că, instanța de judecată a numit cererea de apel

spre examinare doar pentru o singură dată și, anume, pentru 27 aprilie

2017, iar citația expediată nu a fost recepționată de către reprezentantul

legal al apelantului, dar de un angajat al întreprinderii, care nu a informat

administrația despre recepționarea citației. Mai mult ca atât,

reprezentantul SRL „Eximservice Broker”, la data de 27 aprilie 2017, era

în imposibilitate de a se prezintă în ședința de judecată, deoarece a fost

plecat într-o deplasare de serviciu în afara mun. Chișinău, iar instanța de

apel nu a amânat judecarea cauzei pentru o altă dată, dar a dispus

examinarea cererii de apel în absența apelantului.

Mai susține că, procesul-verbal cu privire la contravenție nr.

340/16 din 26 aprilie 2016 a fost întocmit cu încălcări grave de conținut

și procedurale, ceea ce duce la nulitatea acestuia, deoarece în procesul

verbal cu privire la contravenție nu sunt indicate (subliniat) calitatea

contravenientului (persoană juridică sau fizică), funcția persoanei fizice

care îl reprezintă și numărul, data emiterii actului (procurii) prin care acesta

își exercită împuternicirile, nu este subliniat că procesul-verbal din speță a

fost întocmit în prezența persoanei în privința căreia s-a întocmit procesul-

verbal, iar în decizia cu privire la contravenție din 26 aprilie 2016 este indicat

eronat articolul în baza căruia se aplică sancțiunea contravențională

vamală și, anume, art. 231 lit. b) din Codul vamal, articol care

prevede doar tipurile de contravenții vamale, dar nu și sancțiunile.

Invocă că, în conformitate cu prevederile art. 233 din Codul vamal,

procesul contravențional se întocmește în conformitate cu prevederile

4

Codulului contravențional iar conform prevederilor art. 403 alin. (2) din

Codul contravențional, sunt în drept să examineze cauze contravenționale și

să aplice sancțiuni șefii birourilor și posturilor vamale și adjuncții lor, șefii

echipelor mobile.

Relevă că, conform Recomandării Curții Supreme de Justiție nr. 64 din

01 aprilie 2014 cu privire la unele aspecte ale examinării contravențiilor

vamale de către instanțele judecătorești, directorul general al Serviciului

Vamal, fără a deroga de la prevederile art. 403 alin. (2) din Codul

contravențional, este în drept printr-un act intern să împuternicească

funcționarii Serviciului Vamal cu atribuții de constatare sau de

sancționare.

Prin urmare, constatarea contravenției de către un agent

constatator, Dragoș Palii este posibilă doar în prezența unui act intern cu

privire la împuternicirea acestuia în vederea executării unor asemenea

atribuții, însă agentul constatator nu a prezentat o astfel de împuternicire.

Mai invocă că, în procesul-verbal contestat nu este indicată ora

comiterii contravenției, nu s-a subliniat calitatea și funcția

reprezentantului persoanei juridice, numărul, data și actul prin care

acesta își exercită împuternicirile.

Consideră că, procesul contravențional este ilegal și urmează a fi anulat,

deoarece nu au fost respectate prevederile art. art. 403 alin. (2), 443 și 445 din

Codul contravențional și art. art. 233 și 234 din Codul vamal.

Susține că, declarația vamală de import nr. 3019I7232 a fost depusă în

termenul prevăzut de art. 176 alin. (1) din Codul vamal și, anume, la data de 06

mai 2015, dată când a fost încheiat/finalizat tranzitul vamal, mai mult, Biroul

vamal Leușeni a stabilt termenul de tranzit din data de 04 mai 2015 până la 06

mai 2015, termen care, la fel, a fost consemnat și în declarația de tranzit T1 nr.

4503T15345.

Mai invocă că, conform extrasului din registrul/fișierul electronic

de evidență a regimurilor vamale de tranzit, data sosirii mijlocului de

transport în terminalul vamal este data de 04 mai 2015, adică doar

sosirea, fără ca să fie prezentate mărfurile, documentele însoțitoare și

fără stabilirea de către organul vamal a faptului ajungerii lor în stare

intactă, iar data încheierii regimului vamal de tranzit este data de 06 mai 2015,

cu depunerea imediată a declarației vamale de import.

Consideră că, decizia și procesul-verbal cu privire la contravenție

nr. 340/16 din 26 aprilie 2016 au fost întocmite cu încălcări de conținut

și de procedură, deoarece la cercetarea cazului de contravenție vamală,

conform art. 267 Cod vamal, colaboratorul vamal a fost obligat să

constate și să stabilească toate circumstanțele importante pentru

soluționarea justă a cauzei, dacă persoana trasă la răspundere este sau nu

vinovată de comiterea contravenției vamale și dacă există sau nu există

alte circumstanțe importante pentru soluționarea cazului, deoarece

conform prevederilor art. 375 alin. (3) din Codul contravențional,

concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea contravenției nu pot

fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care

5

nu pot fi înlăturate în condițiile prezentului cod, se interpretează în

favoarea persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul

contravențional.

Astfel, consideră că, acțiunile agentului economic nu se încadrează în

prevederile art. 231 alin. (3) din Codul vamal, respectiv, nu există nici faptul

contravenției.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din

materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării

deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a

recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe

la judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de

desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au

fost implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar

fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

6

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță

din oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către SRL

„Eximservice Broker” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței

CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra

Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către SRL

„Eximservice Broker” asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul SRL „Eximservice Broker”ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin.

(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Eximservice

Broker” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

judecătorii Luiza Gafton

Mariana Pitic

7