3ra-313/23 — contestarea actului administrativ

3ra-313/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vangheli Ion împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 1 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-313/23

NR. PIGD 2-21014039-01-3ra-27032023)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art.246 Cod administrativ în redacția până

la 1 septembrie 2023. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. T. Avasiloaie,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc,

5 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind declararea nulității deciziilor Casei

Naționale de Asigurări Sociale și a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Drochia, de refuz în recalcularea pensiei de procuror, cu repunerea în dreptul

lezat și obligarea recalculării și achitării pensiei de procuror pentru vechime

în muncă începând cu 1 decembrie 2018, reieșind din salariul mediu lunar

achitat procurorului-șef teritorial în funcție, cât și ulterior, în cazul majorării

generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția

deținută la data ieșirii la pensie.

procuraturii în perioada 1 august 1978 - 13 noiembrie 2007, având о vechime

în muncă de 29 ani, din care, în perioade diferite a activat în funcție de

procuror-șef a raionului Căușeni, Florești și Drochia.

vârstei de 50 ani, conform Legii cu privire la Procuratură nr. 902 din 29

ianuarie 1992, în vigoare la acel moment i-a fost stabilită pensia pentru

vechimea în muncă în mărime de 80% din salariul mediu lunar, potrivit

funcției deținute, ре саrе о primea sistematic, cu respectarea obligatorie а

principiului recalculării pensiei, la fiecare majorare ordinară a salariului

lunar al procurorului în exercițiu, situație ce s-a menținut până la sfârșitul

anului 2011, în corespundere cu prevederile art. 34 alin. (6) a Legii nr. 118-

XV din 14 martie 2003 cu privire la procuratură, drept pe care el l-a dobândit

la 20 octombrie 1998. Astfel, odată cu majorarea salariului procurorului în

exercițiu în baza Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la

sistemul de salarizare în sectorul bugetar, de la 1 ianuarie 2008 cuantumul

pensiei i-a fost recalculat conform dreptului dobândit.

25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, ca și procuror pensionat, de

1

asemenea, a beneficiat de dreptul de recalculare a pensiei pentru vechime în

muncă odată cu majorarea generală a salariului procurorilor în exercițiu,

astfel încă odată fiindu-i reconfirmat prin Lege dreptul la recalcularea pensiei

în mărime de 80% din salariul procurorului în exercițiu conform funcției

deținute la momentul stabilirii pensiei, dobândit legal la 20 octombrie 1998.

octombrie 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să-i

recalculeze și să-i achite lui Vangheli Ion pensia pentru vechimea în muncă

din salariul lunar achitat procurorului-șef a Procuraturii raionului Drochia,

ținând cont de majorarea generală începând cu 5 aprilie 2013, după creșterea

salariului cu 35% și începând cu 1 august 2016, după creșterea salariului

potrivit art. 60 din Legea cu privire la procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016.

Prin decizia din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale a fost respins cu menținerea hotărârii instanței

de fond. Prin încheierea din 5 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost declarat

inadmisibil.

funcție au fost majorate din nou prin Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018

pentru modificarea unor acte legislative, însă organul de asigurări sociale,

din motive neîntemeiate și neclare, nu a efectuat recalcularea ordinară a

pensiei, astfel lipsindu-l de acest drept dobândit legal în octombrie 1998. Or,

aplicând selectiv prevederile legale, la о bună parte din procurorii-pensionari

Casa Națională de Asigurări Sociale a efectuat recalculul pensiei

procurorilor, începând cu 1 decembrie 2018.

Casei Naționale de Asigurări Sociale o cerere prin care a solicitat

recalcularea și achitarea pensiei lui Vangheli Ion, începând cu 1 decembrie

2018, după majorarea salariilor procurorilor în funcție potrivit Legii nr. 270

din 23 decembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. Prin

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-2351/20 din 2

noiembrie 2020, i-a fost recomandat că pe problema vizată să se adreseze cu

о cerere la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia, conform vizei de

domiciliu.

Socială Drochia cerere prin care a solicitat recalcularea și achitarea lui

Vangheli Ion a pensiei, începând cu 1 decembrie 2018 în conformitate cu

prevederile Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018, în legătură cu majorarea

salariului unui procuror-șef al procurorului în funcție, însă, prin răspunsul

2

nr. 101/15-3339 din 24 noiembrie 2020, cererea sa a fost respinsă, pe motiv

că, lipsește temeiul pentru recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 270 din 23

noiembrie 2020.

Casa Națională de Asigurări Sociale prin care, a solicitat, constatarea

ilegalității răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia nr.

101/15-3339 din 24 decembrie 2020 și totodată recalcularea și achitarea lui

Vangheli Ion a pensiei începând cu 1 decembrie 2018, potrivit Legii RM nr.

270 din 23 noiembrie 2018 în legătură cu majorarea salariului unui procuror-

șef în funcție al procuraturii raionale.

prealabilă a fost respinsă, iar, actul administrativ emis de Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Drochia a fost considerat motivat și legal. Suplimentar, în

decizia emisă în procedură prealabilă, s-a făcut trimitere la faptul că, prin art.

VII al Legii nr. 56 din 9 iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor

acte legislative, alineatele (3), (4), (5), (6), (7), (8), (9) și (10) ale art. 73 din

Legea nr. 294/2008, au fost abrogate și că începând cu 1 iulie 2011,

drepturile de pensionare a procurorilor erau reglementate de prevederile art.

46 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii în vigoare până

la data de 1 ianuarie 2018 și că acest articol nu prevede faptul că pensiile

procurorilor și îndemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării

generale a salariilor procurorilor.

procedurii prevăzute de lege, i s-a refuzat nefondat în recalculul pensiei

pentru vechime în muncă în raport cu mărirea salariului procurorului în

funcție de la 1 decembrie 2018, or, acest răspuns este rezultatul interpretării

și aplicării eronate de către pârât a prevederilor legale care reglementează

dreptul său la recalculare, calificând poziția Casei Naționale de Asigurări

Sociale ca ilegală și posibilă de anulare, cu obligarea de a recalcula și achita

pensia conform cerințelor înaintate.

ianuarie 1992 cu privire la procuratură, Legii nr 118-XV din 14 martie 2003

cu privire la procuratură (ajustată la Legea nr 544 din 20 iulie 1995 cu privire

la statutul judecătorului), Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu

privire la Procuratură, în calitatea sa de procuror în demisie, deține dreptul

la toate înlesnirile, garanțiile, recompensele și suplimentele prevăzute pentru

judecător. De aceleași stipulări prevăzute în Legea nr. 118-XV din 14 martie

2003 cu privire la Procuratură și Legea nr 294-XVI din 25 decembrie 2008

3

cu privire la Procuratură, s-au bucurat și procurorii-pensionari, fapt de care

a beneficiat până la sfârșitul anului 2011.

Legii nr 118-XV din 14 martie 2003, primeau pensiile conform prevederilor

Legii nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului. Atât Legea

nr 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, cât și cele

anterioare prevăd reglementări ce asigură garanțiile sociale, una din ele fiind

acordarea pensiei procurorului ca entitate de demnitate publică, la о anumită

vârstă - 50 ani (în cazul reclamantului – 20 octombrie 1998), cu respectarea

obligatorie a principiului de recalculare a pensiei la fiecare creștere ordinară

a salariului lunar al procurorului în funcție.

Republicii Moldova în strictă concordanță cu liniile directoare privind rolul

Procurorilor, adoptate la Congresul III al ONU, pentru prevenirea

criminalității din 27 august – 7 septembrie 1990 și Recomandările Rec

(2000) 19, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 6

octombrie 2000, care, conform art. 5 pct, d) impun statelor membre

(Republica Moldova din 1995) obligația „să ia măsuri pentru ca Legea să

garanteze condiții rezonabile de exercitare a acestor funcții, în special cele

privind statutul, remunerația și о pensie în conformitate cu importanta

atribuțiilor exercitate, precum și о vârstă corespunzătoare pentru

pensionare”.

europene, a adoptat Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la

Procuratură.

ianuarie 2000 privind controlul constituționalității unor prevederi din legile

care reglementează asigurarea cu pensii a judecătorilor, procurorilor,

anchetatorilor procuraturii, funcționarilor publici, a decis că: „Stipulările

legii privind stabilirea unor garanții materiale ale independenței procurorilor,

judecătorilor trebuie să corespundă înaltului statut de persoane cu demnitate

publică”. Prin hotărârea respectivă, Curtea Constituțională a reținut că:

,,Dreptul cetățeanului la asigurarea cu pensie se află în dependență directă de

caracterul activității social-utile prestate. Pensiile pentru vechime în muncă

ale judecătorilor, procurorilor (...) au fost obținute prin munca prestată de

aceștia, prin exercitarea unor funcții speciale, de importanță majoră pentru

societate. În acest context Curtea a reținut anterior, că statutul juridic al unor

categorii de persoane este determinat de nivelul juridico-organizatoric al

organelor în care acestea activează, de caracterul și complexitatea activității

4

prestate, de responsabilitățile și exigențele de calificare ре саrе această

activitate le implică. Garanțiile sociale și retribuția acestor funcționari

determină faptul că statutul lor juridic să se distingă de statutul alter categorii

de funcționari. De aici și necesitatea instituirii unui nivel sporit de asigurare

materială și socială. Instituirea pensiei speciale (de funcție) pentru procurori,

la fel ca și pentru judecători, nu reprezintă un privilegiu, aceasta fiind

justificată în mod obiectiv ca о compensare parțială a inconvenientelor ce

rezultă din rigorile statutului special, căruia trebuie să se supună procurorii,

statut sever și restrictiv, stabilit prin lege de către Parlament”.

organelor cu drept de inițiativă legislativă că: „la adoptarea unor legi noi și

a altor acte juridice este inadmisibil de a diminua protecția juridică a

statutului judecătorului, procurorului”. Totodată, Curtea Constituțională s-a

pronunțat univoc asupra faptului că cuantumul pensiei, stabilite printr-o lege

anterioară, nu poate fi micșorat, iar plata pensiei fixate, nu poate fi

suspendată prin act normativ adoptat ulterior.

Republicii Moldova reclamantul a susținut, că Curtea Constituțională prin

Hotărârea nr.9 din 30 martie 2004 pentru controlul constituționalității unor

prevederi ale art. 1, pct. 22 și art. II - V din Legea nr. 358 din 31 iulie 2003

pentru modificarea și completarea unor acte legislative a statuat, (...) că

normele privind protecția de stat, asigurarea materială și socială, inclusiv

asigurarea cu pensie, consfințite în legile anterioare, nu pot fi anulate sau

modificate. Art. 140 din Constituție și Legea cu privire la Curtea

Constituțională, statuează imperativ că „Legile și alte acte normative sau

unele părți ale acestora devin nule, din momentul adoptării hotărârii

corespunzătoare a Curții Constituționale” și că, „Hotărârile organului de

jurisdicție constituțională sunt acte oficiale și executorii pentru toate

autoritățile publice, persoane fizice și juridice”, deci, în speță, inclusiv și

pentru Casa Națională de Asigurări Sociale.

privind controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de

asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați, a

declarat neconstituționale art. II și pct. 7, 9 ale art. III din Legea nr. 56 din 9

iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (...) în

partea referitoare la art. 461 al Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind

pensiile de asigurări sociale de stat. Art. II din Legea 56 din 9 iunie 2011

face referire la modificarea art. 26, 31, 32, 321, 322, 323, 33 ale Legii nr.

544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

5

integral în condițiile precitate, respectiv, aceste legi nu se mai aplică nici

pentru procurorii pensionați până la 9 iunie 2011. Or, Curtea Constituțională

în Hotărârea nr. 27 din 20 decembrie 2011, la aprecierea corespunderii

prevederilor legale cu garanțiile dreptului de proprietate statuate de art. 46

din Constituție, în paragrafele 77 - 80, a ținut cont de prevederile art. 4 din

Constituție, practicii sale și de prevederile Convenției Europene și

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, reiterând că „drepturile

care decurg din sistemele de protecție socială, deși nu sunt menționate expres

în Convenția Europeană, intră totuși în domeniul său de aplicare, protecția

socială fiind precedată în accepțiunea sa largă, cuprinzând asistența socială

și cea medicală”. Curtea Constituțională în aceeași hotărâre, acceptând

prevederile CEDO de asimilare a dreptului la prestații sociale unui drept de

proprietate în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană, s-a

aliniat la jurisprudența CEDO, care pe parcurs a evoluat „nu fără ambiguități

în ceea ce privește prestațiile non-contributive, spre о protecție mai largă. În

paragraful nr. 79 al Hotărârii precizate supra, entitatea de jurisprudență

constituțională a concluzionat că: „un drept social poate fi obiectul protecției

constituționale garantate de art. 46 din Constituție și respectiv art. 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană numai în cazul când dreptul social

respectiv este dobândit și are о valoare economică”. Circumstanță de fapt și

de drept care consideră reclamantul că, se raportează la situația sa, deoarece

un asemenea drept social l-a dobândit licit odată cu acordarea pensiei pentru

vechime în muncă în octombrie 1998.

aplicativ la prezenta cauză (la sesizările din octombrie 2010 și iulie 2011) un

drept patrimonial dobândit ar însemna dreptul la pensie ce se află în plată,

care deja are о valoare economică și astfel, constitute un drept de proprietate

al persoanei, susținând că drepturile diminuate prin normele Legii nr. 56 din

9 iunie 2011, ca drepturi potențiale sau aleatorii se referă la viitorii procurori

cu drept de pensionare după 09 iunie 2011.

reclamantul a explicat că Curtea Constituțională în hotărârea nr. 27 din 20

decembrie 2011 privind controlul constituționalității unor legi de modificare

a condițiilor de asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii

de salariați, paragraful 80, își menține ferm concluziile sale expuse în

hotărârea nr. 9 din 30 martie 2004 privind declararea parțial

neconstituțională a Legii nr.358 din 31 iulie 2003, care anula și pensiile aflate

în plată ale unor categorii speciale de angajați, Curtea subliniind că, Legea

6

nr. 358 din 31 iulie 2003 și la acel moment aducea atingere unor drepturi de

proprietate dobândite - pensiilor aflate în plată.

principiului recalculării ei la creșterea ordinară a salariului procurorului în

exercițiu este menținut de instanța de jurisdicție constituțională și nu-1

exclude din utilitatea juridică.

Sociale de a-i recalcula pensia, se încalcă un drept prevăzut de lege, drept

dobândit de el la momentul stabilirii pensiei și care nu poate fi restrâns pe

viitor. Toate modificările operate ulterior în actele legislative, care

reglementează modul de calculare a pensiei procurorilor au efect doar pentru

persoanele (procurorii) care vor beneficia de pensii după punerea în aplicare

a modificărilor respective, aceste modificări neavând efect retroactiv,

potrivit regulilor generale de acțiune a legii civile în timp. Or, dreptul

constituit în baza unor legi anterioare nu poate fi atins de cel născut sub

imperiul unei legi posterioare. Conform regulii generale, legea nouă nu poate

modifica regimul juridic al dreptului anterior, nu poate desființa modalitatea

prin care legea anterioară a instituit dreptul respectiv și efectele lui.

Asigurări Sociale precum că, drepturile de pensionare a procurorilor sunt

reglementate de prevederile art.462 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998,

privind pensiile de asigurări sociale de stat, care însă nu prevede faptul că

pensiile procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul

majorării generale a salariului procurorilor, iar art. 60 din Legea nr. 3 din 25

februarie 2016 a fost abrogat, nu poate fi reținut deoarece art. 46/2 din Legea

menționată a fost introdus prin Legea Parlamentului nr. 56 din 9 iunie 2011,

iar art. 60 se referea la salarizarea procurorilor și nu la modul de pensionare,

pe când el, ca reclamant, beneficiază de pensia de procuror începând cu 20

noiembrie 1998.

către instanțe a unor doctrine discutate anterior și apreciate public prin

pronunțarea unei hotărâri nerevizuite, constituie о încălcare a art. 6 par.1

СЕDО. Conform hotărârilor СЕDО Todov v/s România, Unedic v/s Franta,

Brumărescu v/s Romania, о nouă interpretare în defavoarea persoanei,

interpretarea contradictorială, ori alta, reprezintă о încălcare a art. 6 par.1

CEDO. Sau, în conformitate cu hotărârile CtEDO Nadjet Sahin și Perihan

Sahin v/s Turcia, Albu v/s România, s-a reținut, că conflictul între hotărârile

judecătorești sub aspectul nerespectării principiului securității juridice se

stabilesc când divergențele sunt persistente.

7

de Asigurări Sociale și a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia de

refuz în recalcularea pensiei de procuror, cu repunerea în dreptul lezat și

obligarea recalculării și achitării pensiei de procuror pentru vechime în

muncă începând cu 1 decembrie 2018, reieșind din salariul mediu lunar

achitat procurorului-șef teritorial în funcție, cât și ulterior, în cazul majorării

generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția

deținută la data ieșirii la pensie.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, acțiunea a fost admisă. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Drochia nr. 101/15-3339 din 24 noiembrie 2020 și decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale de soluționare a cererii prealabile nr.

V-2825/20 din 30 decembrie 2020. S-a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale, oficiul teritorial competent să emită o decizie nouă, în temeiul

cererii depuse de Vangheli Ion la data de 19 noiembrie 2020 (nr. 1-01/14-

2448), prin care să recalculeze și să achite reclamantului Vangheli Ion pensia

pentru vechime în muncă, conform Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018

privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, începând cu 1

decembrie 2018.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii din 28 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin

care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată (f. d. 72-

74).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, și s-a menținut

hotărârea din 28 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

instanțe este corectă atât sub aspectul aplicării normelor legale, cât și al

evaluării circumstanțelor de fapt, iar apelul formulat de CNAS nu aduce

argumente juridice sau factuale suficiente pentru a răsturna soluția adoptată.

de pensie pentru vechimea în muncă, inclusiv cu recalcularea acesteia, în

dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu, a fost dobândit

8

de Vangheli Ion la 20 octombrie 1998, și are valoare economică

incontestabilă.

Ion se materializează prin aceea că, în conformitate cu Legea nr. 271 din 23

noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative, începând cu 1

decembrie 2018, salariul procurorului s-a majorat și se calculează conform

legislației privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, ținându-se cont

de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în

muncă în funcție de procuror.

ulterior în actele legislative, care reglementează modul de calculare a

pensiilor procurorilor au efect doar pentru persoanele (procurorii) care vor

beneficia de pensii după punerea în aplicare a modificărilor respective,

aceste modificări neavând efect retroactiv, potrivit regulilor generale de

acțiune a legii în timp.

27 ianuarie 2000 privind controlul constituționalității unor prevederi din

legile care reglementează asigurarea cu pensii a judecătorilor, procurorilor,

anchetatorilor Procuraturii și funcționarilor publici, Curtea Constituțională a

reținut că, dreptul cetățeanului la asigurarea cu pensie se află în dependență

directă de caracterul activității social-utile prestate. Pensiile pentru vechime

în muncă ale judecătorilor, procurorilor (...) au fost obținute prin munca

prestată de aceștia, prin exercitarea unor funcții speciale, de importanță

majoră pentru societate. În acest context, statutul juridic al unor categorii de

persoane este determinat de nivelul juridico-organizatoric al organelor în

care acesta activează, de caracterul și complexitatea activității prestate, de

responsabilitățile și exigențele de calificare pe care această activitate le

implică. Garanțiile sociale și retribuția acestor funcționari determină faptul

ca statutul lor juridic să se distingă de statutul altor categorii de funcționari.

De aici și necesitatea instituirii unui nivel sporit de asigurare materială și

socială.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei

decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca

neîntemeiată.

9

ARGUMENTELE RECURSULUI

că soluția instanței de apel este eronată, iar în acest context a susținut că

instanțele inferioare au interpretat greșit normele legale aplicabile și au

acordat nejustificat beneficiul pensiei în baza unor acte administrative care

contravin legislației primare.

procurorilor nu se mai recalculează, dar se indexează anual de la 01 aprilie

conform art. 13 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.

instanței de apel cu privire la faptul că intimatul, fiind pensionar din 20

ianuarie 1998, a obținut dreptul la recalcularea pensiei conform Legii vechi,

prin urmare Legea nouă nu poate avea caracter retroactiv asupra dreptului

său legitim dobândit anterior intrării în vigoare a Legii noi.

Vangheli Ion copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

cu înștiințarea despre necesitarea prezentării referinței (f.d.125).

respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare

la 1 septembrie 2023. ”

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

2023) prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.”

10

în vigoare la data declarării recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

septembrie 2023) prevede:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu

poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este

depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs

nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234

alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă

de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei contestate și copia

deciziei integrale au fost notificate CNAS, în mod electronic, la 6 februarie

2023 (f.d.119).

recursului, CNAS a respectat prevederile art. 245 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului).

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

11

de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

12

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

13