3ra-217/23 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- inadmisibilitatea cererii de recurs
3ra-217/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Galina Cebotari,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Galina Cebotari împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil,
împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-217/23
2-21058808-01-3ra-22022023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art.246 Cod administrativ în redacția până
la 1 septembrie 2023. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Dodon,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc,
5 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Galina
Cebotari
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 15 aprilie 2021, Galina Cebotari a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea deciziei nr. 40/2021/2063 din 15 martie 2021 privind stabilirea
pensiei pentru limita de vârstă precum și obligarea emiterii deciziei cu privire
la stabilirea pensiei pentru limita de vârstă.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 22 februarie 2021, s-
a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni cu cerere nr.
40/2021/985 pentru stabilirea/reexaminarea pensiei, iar prin decizia Casei
Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Ialoveni nr. 40/2021/2063
din 15 martie 2021, i-a fost stabilită pensia pentru limită de vârstă.
Reclamanta a invocat că, la 09 martie 2021, s-a adresat Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni, cu cererea privind eliberarea
actelor care au stat la baza deciziei privind stabilirea pensiei pentru limită de
vârstă, la care prin răspunsul nr. 1056 din 16 martie 2021 i-a fost explicat
calculul pensiei acordate în mărime de 1152,72 de lei.
A relatat că, la 18 martie 2021, s-a adresat Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Ialoveni, cu cererea privind recalcularea pensiei pentru
limită de vârstă. Iar prin răspunsul nr. 1069 din 18 martie 2021, a fost
informată că calculul prezentat anterior este corect și temei de recalculare nu
este.
Totodată, a menționat reclamanta că, la 18 martie 2021, a depus și la
Casa Națională de Asigurări Sociale, o cerere privind recalcularea pensiei
pentru limită de vârstă. Iar ulterior, la 20 martie 2021, s-a adresat Casei
Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă. La care prin răspunsul
nr. C-570/21 din 01 aprilie 2021, i-a fost comunicat că pentru a examina
oportunitatea recalculării cuantumului pensiei, luând în considerare funcțiile
menționate în înscrisurile prezentate, ce ar mări coeficientul nivelului
profesional, este necesară confirmarea perioadei de activitate în funcțiile
vizate prin documente justificative.
1
A mai indicat reclamanta la caz că, la 29 martie 2021, a depus la Casa
Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni, o cerere prealabilă, prin care a
solicitat reexaminarea deciziei privind stabilirea pensiei pentru limită de
vârstă și recalcularea pensiei. Însă, prin răspunsul nr. 1330 din 31 martie
2021, a fost informată că cererea prealabilă și dosarul de pensionare a fost
transmis Casei Naționale de Asigurări Sociale, Direcției juridice la 30 martie
2021, cu numărul de ieșire 1301.
Astfel, a precizat reclamanta, că prin cererea depusă la 31 martie 2021,
a solicitat Casei Naționale de Asigurări Sociale, să i se reexamineze cererea
prealabilă nr. 650 din 29 martie 2021 depusă la Casa Teritorială de Asigurări
Sociale Ialoveni. Însă, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale
nr. C-643/21; C-668/21 din 09 aprilie 2021 a fost informată că, Casa
Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni la emiterea actului administrativ s-
a condus strict de legislația aplicabilă la caz, respectiv, temei de anulare
totală sau parțială a actului administrativ nu este, iar în cazul dezacordului
cu răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale este în drept de a-l
contesta conform art. 209 alin. (1) Cod administrativ, în termen de 30 de zile
în instanța de contencios administrativ, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.
În acest context, reclamanta a invocat că, decizia contestată la caz este
una ilegală în fond, întrucât este emisă contrar prevederilor legii. Or,
conform art. 53 alin. (1), pensia pentru limita de vârstă se determină prin
cumularea stagiului de cotizare realizat pentru perioada de până la 1 ianuarie
1999 și începând cu 1 ianuarie 1999.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani cererea de chemare în judecată depusă de Galina Cebotari împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil, a fost respinsă ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 decembrie 2021, Galina Cebotari, a declarat apel motivat împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 30 noiembrie 2021, solicitând
admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi
hotărâri de admitere a acțiunii.
2
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul depus de Galina Cebotari împotriva hotărârii din 30 noiembrie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În motivarea soluției, instanța de apel a concluzionat că soluția primei
instanțe este corectă atât sub aspectul aplicării normelor legale, cât și al
evaluării circumstanțelor de fapt, iar apelul formulat de Cebotari Galina nu
aduce argumente juridice sau factuale suficiente pentru a răsturna soluția
adoptată.
În analiza sa, instanța de apel a reținut că, se aliniază soluției instanței
de fond privind netemeinicia pretențiilor cu privire la anularea deciziei nr.
40/2021/2063 din 15.03.2021 privind stabilirea pensiei pentru limita de
vârstă și obligarea emiterii deciziei cu privire la stabilirea pensiei pentru
limita de vârstă, deoarece, cu certitudine s-a stabilit că, începând cu 18
februarie 2021, Galina Cebotari beneficiază de pensie parțială pentru limită
de vârstă pentru un stagiu total de cotizare de 16,8 ani. Iar din motivul că
Galina Cebotari nu confirmă 5 ani de stagiu de cotizare realizat după 01
ianuarie 1999, ci doar de 3 ani, pensia a fost calculată în baza coeficientului
nivelului profesional de 1,8 prevăzut pentru specialiști cu studii superioare
ținând cont de faptul că, activitatea prestată cea mai înaltă din ultimii 15 ani
a fost „contabil” și constituie 1 152,72 lei lunar. Iar astfel, la determinarea
stagiului de cotizare în privința Galinei Cebotari au fost luate în calcul
perioadele: de la 01 septembrie 1979 până la 15 iunie 1984 constituie
perioada studiilor superioare de zi la Universitatea de Stat din Chișinău,
confirmată prin diploma de studii И-B № 957729 (f.d.46); de la 08
septembrie 1999 până la 08 septembrie 2002 constituie perioada de îngrijire
a copilului până la vârsta de 3 ani, confirmată prin certificatul de naștere a
copilului nr. 134 din 19 noiembrie 1999 (f.d.52); de la 21 august 1984 până
la 20 februarie 1986 constituie munca în cadrul „Кутузовский райсовет
колхозов” (f.d.53-55, 57); de la 21 aprilie 1986 până la 01 martie 1989
constituie munca în cadrul „Объединенная дирекция по строительству
Кутузовского района”; de la 01 martie 1989 până la 01 noiembrie 1989
constituie munca în cadrul „Кутузовский райагрострой”; de la 01
noiembrie 1989 până la 19 noiembrie 1993 constituie munca în cadrul
„Объединенная дирекция по строительству Яловенского района”.
Totodată, se atestă că, înscrierile nr. 4 și 8 din carnetul de muncă sunt
completate cu cuvântul „главный” (f.d. 48-49).
De asemenea, instanța de apel a concluzionat că, pentru a examina
oportunitatea recalculării cuantumul pensiei Galinei Cebotari, luând în
3
considerare funcțiile menționate în aceste înscrieri, ce ar mări coeficientul
nivelului profesional, este necesar ca solicitantul să confirme perioada de
activitate în funcțiile vizate prin documente justificative. Ceea ce la caz nu
se atestă.
Instanța a remarcat că, nu poate reține argumentele
apelantei/reclamantei, Galina Cebotari, deoarece aceasta interpretează
eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia primei instanțe este
rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material cu aprecierea
juridică cuvenită a probelor.
Prin încheierea din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
respinsă ca neîntemeiată cererea Galinei Cebotari privind corectarea erorilor
strecurate în dispozitivul deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, emise în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de
către Galina Cebotari împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,
privind obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
Prin încheierea din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
respinsă cererea depusă de către Galina Cebotari privind explicarea
încheierii din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și deciziei din 28
septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, ca neîntemeiată.
La 23 ianuarie 2023 Galina Cebotari, a depus cerere cu privire la
emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 28 septembrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău.
Prin încheierea din 01 februarie 2023 a fost respinsă cererea depusă de
Galina Cebotari cu privire la emiterea unei decizii suplimentare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 06 octombrie 2022, Cebotari Galina a depus cererea de recurs,
completat ulterior, împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei contestate și emiterea unei decizii noi cu privire
la admiterea acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Cebotari Galina a invocat că soluția instanței
de apel este eronată, iar în acest context a susținut că instanțele inferioare au
interpretat greșit normele legale aplicabile și au stabilit pensia pentru limită
de vârstă în baza unui act administrative care este ilegal în fond fiind emis
contrar prevederilor legale.
4
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI. alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative, prevede următoarele:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la
1 septembrie 2023. ”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023) prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile
cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția
în vigoare la data declarării recursului):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 1
septembrie 2023) prevede:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu
poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus
de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit
la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde
cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și
recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei contestate cu
5
recurs a fost notificată recurentei la 30 septembrie 2022 (f.d.195, vol. I), iar
copia deciziei integrale la 1 februarie 2023 (f.d. 241, vol. I).
Din acest motiv, Completul de judecată consideră că la declararea
recursului, Cebotari Galina a respectat prevederile art. 245 alin. (1) și (2) din
Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului).
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea
Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în
acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară
inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea
inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare
de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un
eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
6
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A)
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Cebotari Galina.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7