2r-39/25 — privind constatrea nulitătii absolute a contractului de donatie

La 07 septembrie 2020, OCN ,,Finance Leasing Company” SRL s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Bobeica Ioana, Bobeica Vasile și Sorocovici Anna prin care a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de donație nr.20087 din 21 decembrie 2015, repunerea părților în poziție inițială, radierea înscrierii dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile, compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Ioana Bobeica și Vasile Bobeica împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiindu-i acordat apelanților Ioana Bobeica și Vasile Bobeica un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru depunerea unei cereri suplimentare de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul participanților la proces, precum și prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de timbru în sumă de 200,00 de lei și a taxei de stat în mărime de 69 269,83 de lei.

La 19 septembrie 2024, prin intermediul Direcției Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Chișinău a parvenit cererea apelanților Ioana Bobeica și Vasile Bobeica privind scutirea parțială de la plata taxei de stat.

Prin încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis parțial cererea înaintată de Bobeica Ioana și Bobeica Vasile cu privire 1 la scutirea parțială de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel și s-au scutit apelanții Ioana Bobeica și Vasile Bobeica de la achitarea taxei de stat în mărime de 39269,83 de lei la depunerea apelului, fiindu-i acordat apelanților Bobeica Ioana și Vasile Bobeica un termen suplimentar de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru prezentarea originalului dovezii de achitare a diferenței taxei de stat în mărime de 29000,00 de lei. Totodată, s-a explicat apelanților Ioana Bobeica și Vasile Bobeica că cererea de înlăturare a neajunsurilor menționate, urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Chișinău în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din prezenta încheiere, cererea de apel va fi restituită.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea de apel declarată de către Ioana Bobeica și Vasile Bobeica împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. S-a remis apelanților Ioana Bobeica și Vasile Bobeica cererea de apel cu toate documentele anexate. S-a obligat Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul Trezoreriei de Stat să-i restituie lui Vasile Bobeica taxa de stat achitată în mărime de 500,00 de lei și Ioanei Bobeica taxa de stat achitată în mărime de 500,00 de lei, la depunerea cererii de apel înaintată de către Ioana Bobeica și Vasile Bobeica împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, conform ordinelor de încasare a numerarului nr. 33500457 din 19 septembrie 2024, precum și nr. 33500458 din 19 septembrie 2024, prin intermediul BC ,,MAIB” SA.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, reglementează că: ,,Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 alin. (1), lit.a) din Codul de procedură civilă, relevă că: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea;”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că: 3 ,,Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Art. 2 alin.(1), (4) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 (în vigoare de la 01 ianuarie 2024), prevede că: ,,(1) Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac. (4) Taxa de timbru constituie 200 de lei”.

Art. 3 lit. a) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 (în vigoare de la 01 ianuarie 2024), ,,a) cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și alte cereri prevăzute în anexa nr. 1, cererile de contestare a actelor și acțiunilor executorului judecătoresc, precum și pentru cererile de eliberare de către instanța de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr. 1;”

Pct. 1.16 din anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 (în vigoare de la 01 ianuarie 2024), reglementează că: ,,Cuantumul taxei de stat pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor de judecată constituie 85% din taxa de stat achitată în prima instanță, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial - 85% din taxa calculată din suma contestată.”

Art. 6 alin. (9) al Legii cu privire la taxa de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 (în vigoare de la 01 ianuarie 2024), reglementează că, ,,Dovada achitării taxei de stat se face prin originalul chitanței sau notei de plată, certificat de instituția financiară care a efectuat operațiunea, cu menționarea destinației plății, sau prin chitanța care confirmă achitarea taxei de stat prin Serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay).”

Art.83 din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii cererii de apel), stabilește că: „Taxa de stat este o sumă de bani care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. în acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe, conform Legii taxei de stat nr. 213/2023. Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată, cererea reconvențională, cererea de intervenție principală, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrate, cererea de apel, cererea de recurs, cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele udecătorești, precum și alte cereri prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023. ”

Art. 85 din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii cererii de apel): 4 „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, pentru intentarea unui proces judiciar civil sau de contencios administrativ atât în primă instanță, cât și în căile de atac, în temeiul legii. Taxa de timbru se achită în contul instanțelor de judecată și se gestionează în conformitate cu art. 43 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014. Cuantumul taxei de timbru este determinat în mărime fixă conform Legii taxei de stat nr.213/2023. Taxa de timbru nu este susceptibilă de scutire, amânare sau eșalonare, cu excepțiile prevăzute de Legea taxei de stat nr. 213/2023. Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie și nici nu se compensează din contul părții care a pierdut procesul. ”

Art. 99 din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,Încheierea judecătorească asupra cheltuielilor de judecată poate fi atacată odată cu atacarea fondului cauzei.”

Art.364 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii cererii de apel), prevede că: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.”

Art. 368 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii cererii de apel, stipulează că: „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. (3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.”

Art. 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.”

Art.10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Art.16 din Codul de procedură civilă, prevede că: „Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stipulează că: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: 5 „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Modalitatea de comunicare al actului de procedură, noțiunea termenului procesual precum și efectul expirării acestui termen sunt reglementate de prevederile art. 100 alin. (1), art. 110, art. 113 din Codul de procedură civilă și sună în modul următor: „Actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire. Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).”

Prin urmare, recursul declarat la 16 decembrie 2024, prin intermediul Direcției Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Chișinău, de către Ioana Bobeica și Vasile Bobeica, împotriva încheierii din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, este în termenul prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.9).

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul împotriva încheierii contestate urmează a fi respins din considerentele ce urmează.

Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată reține că prin hotărârea din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de OCN ,,Finance Leasing Company” SRL către Ioana Bobeica, Vasile Bobeica și Anna Sorocovici privind constatarea nulității absolute a actului juridic (f.d.139, vol.II).

La 14 mai 2024, Ioana Bobeica și Vasile Bobeica au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii (f.d.156/157, vol.II).

În contextul prevederilor art. 368 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă, enunțate la pct.21, prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de către Ioana Bobeica și Vasile Bobeica, împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiindu-i acordat apelanților Ioana Bobeica și Vasile Bobeica un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru depunerea unei cereri suplimentare de apel, cu 6 indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul participanților la proces, precum și prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de timbru în sumă de 200,00 de lei și a taxei de stat în mărime de 69 269,83 de lei (f.d.169/172, vol.II).

La 19 septembrie 2024, prin intermediul Direcției Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Chișinău, Ioana Bobeica și Vasile Bobeica au depus cererea de apel motivată. Totodată din conținutul cererii nominalizate, s-a solicitat scutirea parțială de la plata taxei de stat (f.d.187/194, vol.II).

Prin încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis parțial cererea înaintată de Ioana Bobeica și Vasile Bobeica cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel și s-au scutit apelanții Ioana Bobeica și Vasile Bobeica de la achitarea taxei de stat în mărime de 39269,83 de lei la depunerea apelului, fiindu-i acordat apelanților Bobeica Ioana și Vasile Bobeica un termen suplimentar de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru prezentarea originalului dovezii de achitare a diferenței taxei de stat în mărime de 29000,00 de lei. Totodată, s-a explicat apelanților Ioana Bobeica și Vasile Bobeica că cererea de înlăturare a neajunsurilor menționate, urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Chișinău în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din prezenta încheiere, cererea de apel va fi restituită (f.d.206/208, vol.II).

Aici este de notat că, încheierea instanței de apel din 26 septembrie 2024 a fost expediată la data de 03 octombrie 2024 în adresa apelanților Ioana Bobeica și Vasile Bobeica, potrivit scrisoare de expediere a actului judecătoresc (f.d.209), însă, corespondența expediată în adresa apelanților a fost restituită cu mențiunea factorului poștal ,,nereclamat” (f.d.210/213, vol.II).

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, conform datelor inscripționate pe plicuri și avizele de recepție a scrisorilor (f.d.210/213) termenul de păstrare a trimiterilor poștale destinate lui Vasile Bobeica și Ioanei Bobeica a fost de 20 de zile, termen în care ultimii aveau obligația pozitivă de a se prezenta la Oficiul Poștal și de a le ridica.

Or, conform pct. 82 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016, trimiterile poștale cu mențiunea „Predarea în mînă proprie, „Citație” sau „înștiințare” se înmânează personal destinatarului. În lipsa acestuia, în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în unitatea poștală. Trimiterile poștale adresate persoanelor fizice și juridice, 7 sediul cărora se află în afara localităților (stații meteorologice, ferme etc), se ridică în unitățile poștale, cu forțele și mijloacele proprii, de către destinatari.

Mai mult, art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, prevede că, citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces. Dacă persoana nu locuiește la adresa comunicată instanței, citația sau înștiințarea poate fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul unde se află.

Iar, potrivit art.107 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, dacă își schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul ei este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se consideră recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.

Prin urmare, se deduce că instanța de apel a respectat dispozițiile legale ce guvernează instituția comunicării actelor de procedură, or, Vasile Bobeica și Ioanei Bobeica nu au reclamat actele de dispoziție remise de instanță.

Mai mult decât atât, este cert stabilit că adresa indicată de recurenții în cererea de recurs, este aceeași la care a fost remisă încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, de către instanța de apel. Astfel, refuzul de recepționare a corespondenței este imputabil apelanților/recurenți și nu reprezintă o încălcare de procedură admisă de instanța de apel.

Totodată din actele cauzei se mai constată că, la data de 20 aprilie 2022, Vasile Bobeica și Ioana Bobeica au încheiat contract de asistență juridică cu avocata Alina Valah, fapt confirmat prin mandatul seria MA nr. 1810067, anexat la actele cauzei (f.d. 9, vol.II).

Potrivit extrasului din poșta electronică de expediere a actului judecătoresc din 08 noiembrie 2024, ora 16:30, Curtea de Apel Chișinău a remis la adresa electronică a avocatei Alina Valah, încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 214, vol.II).

Drept urmare, termenul de 10 zile pentru achitarea taxei de stat a început a curge din 09 noiembrie 2024, ziua imediat următoare recepționării încheierii și urma să expire la 18 noiembrie 2024, inclusiv.

În termenul acordat de instanța de apel prin încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, atât apelanții Vasile Bobeica și Ioana Bobeica cît și avocata Alina Valah, nu au prezentat dovada de plată a taxei de stat în mărime de 29000,00 de lei pentru depunerea cererii de apel.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău, având la bază prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, încheierea din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea de apel declarată de către Ioana Bobeica și Vasile Bobeica împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 8 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. S-a remis apelanților Ioana Bobeica și Vasile Bobeica cererea de apel cu toate documentele anexate. S-a obligat Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul Trezoreriei de Stat să-i restituie lui Vasile Bobeica taxa de stat achitată în mărime de 500,00 de lei și Ioanei Bobeica taxa de stat achitată în mărime de 500,00 de lei, la depunerea cererii de apel înaintată de către Ioana Bobeica și Vasile Bobeica împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, conform ordinelor de încasare a numerarului nr. 33500457 din 19 septembrie 2024, precum și nr. 33500458 din 19 septembrie 2024, prin intermediul BC ,,MAIB” SA (f.d.215/218, vol.II).

În argumentarea soluției emise, instanța de apel a reținut că apelanții nu au dat dovadă de diligență și bună-credință în realizarea drepturilor sale procesuale și nu au executat indicațiile date de instanță prin încheierea din 26 septembrie 2024. Or, neprezentând dovada de plată a taxei de stat, în termenul stabilit, a manifestat o neglijență față de indicațiile instanței.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În context, instanța de recurs notează că odată ce avocata Alina Valah, a recepționat încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, încă la data de 08 noiembrie 2024, urmau să se folosească cu bună-credință de drepturile sale procedurale și să depună diligența pentru a prezenta prin intermediul Secției civilă din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, a originalului dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 29000,00 de lei, până la expirarea termenului stabilit de instanța de judecată, adică până la 18 noiembrie 2024, inclusiv.

Or, la materialele cauzei nu se regăsește un înscris din numele apelanților sau a avocatei Alina Valah din care s-ar reține că instanța de apel a fost anunțată în conformitate cu prevederile art.107 alin.(2) din Codul de procedură civilă, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la serviciile avocatului.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția adoptată prin încheierea din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău privind restituirea apelului declarat de Ioana Bobeica și Vasile Bobeica împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, din motivul că apelanții nu au îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel expuse în încheierea 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, emisă în conformitate cu art.85 alin.(4), art.269-270 din Codul de procedură civilă.

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform cărora participanții la proces sunt 9 obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, Curtea de Apel Chișinău corect a punctat că, apelantul în termenul acordat nu a îndeplinit corespunzător indicațiile instanței de apel în vederea înlăturării neajunsurilor admise la depunerea cererii de apel, ceea ce a determinat restituirea cererii de apel, în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

În aceeași ordine de idei, Completul de judecată notează că, Ioana Bobeica și Vasile Bobeica, contestând cu apel hotărârea primei instanțe, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Golder vs United Kingdom din 21 februarie 1975, cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie 2012, cauza SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012).

Cu toate acestea, apelanții Ioana Bobeica și Vasile Bobeica nu au întreprins nici o măsură, de a îndeplini actul de procedură în termenul stabilit de instanța de apel prin încheierea din 26 septembrie 2024, manifestând în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.

Referitor la argumentele invocate în cererea de recurs, precum că instanța de apel urma să admită integral cererea apelanților cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recurenții nu au contestat cu recurs încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis parțial cererea apelanților Ioana Bobeica și Vasile Bobeica cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel, în conformitate cu prevederile art.99 din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.19), or, fără cerere, instanța de recurs nu este în drept din oficiu să verifice legalitatea acesteia.

Distinct de cele relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin practica sa constantă de nenumărate ori a precizat că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder împotriva Regatului Unit §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, 28 mai 1985)

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că Articolul 6 § 1 din Convenție implică, din partea „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de către părți (Perez v. Franța [MC], nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80; Loupas v. Grecia, nr. 21268/16 din 20 iunie 2019, § 37; Capacchione v. Republica Moldova din 30 noiembrie 2021, § 19). 10

De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene pentru Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale. Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un reclamant, această obligație presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (a se vedea cauza Paixão Moreira Sá Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14 din 25 februarie 2020, § 71 și cauzele citate în aceasta; Caraman v. Republica Moldova din 16 februarie 2021, § 23).

În conjunctura enunțată și având în vedere că încheierea din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău u fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide de a respinge recursul și de a menține încheierea din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel declarată de Ioana Bobeica și Vasile Bobeica împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul art.369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,