2ra-224/24 — determinarea cotelor-parti din bunul imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- determinarea cotelor-parti din bunul imobil
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-224/24 — determinarea cotelor-parti din bunul imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul Sergiu
Cotruță, în numele și interesele Annei Boadea,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Cristina Manoilov împotriva lui Victor Boadea și Annei Boadea,
intervenienți accesorii executorii judecătorești Natalia Gavrilan și Natalia
Doagă cu privire la determinarea cotelor-părți a bunului imobil,
împotriva deciziei din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-224/24
NR. PIGD 2-21139129-01-2ra-19022024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Inadmisibilitatea recursului ca urmare a depunerii acestuia de către o persoană
care nu este în drept să-l declare.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V.Holban,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Braga, V. Mihaila, A. Panov,
28 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de
avocatul Sergiu Cotruță, în numele și interesele Annei Boadea,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 septembrie 2021, Cristina Manoilov, reprezentată de avocatul
Veronica Pascal, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Annei
Boadea și Victor Boadea, intervenient accesoriu executorul judecătoresc
Natalia Gavrilan, solicitând determinarea cotelor-părți a bunului imobil cu
numere cadastrale xxxxx și xxxxx, amplasat în or. xxxxx, str. xxxxx, ce
aparține cu drept de proprietate Annei Boadea și Victor Boadea, stabilirea ½
cotă-parte ideală din imobilul menționat după debitorul Anna Boadea și
încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la 26 aprilie 2019 a fost
depus spre executare silită titlul executoriu 2-1521/18 din 13 noiembrie 2018
privind încasarea datoriei din contul pârâtei a sumelor bănești în mărime de
21 600 de euro, 10 050 de dolari și 32 776 de lei. Prin încheierea nr. 128-
162/2014 și nr. 128-65r/2019 din 05 iunie 2019 executorul judecătoresc
Natalia Doagă a dispus intentarea procedurii de executare și aplicarea
interdicției de înstrăinare pe bunurile imobile ale pârâtei - casa individuală
de locuit din or. xxxxx, str. xxxxx.
Totodată, a menționat că în baza cererii de strămutare, procedura de
executare a fost expediată executorului judecătoresc Natalia Gavrilan. Iar
prin încheierea nr. 141-564/2021 din 29 iunie 2021, a dispus aplicarea
măsurilor de asigurare a bunurilor înregistrare în Registrul bunurilor imobile
după pârâta-debitoare. Or, ultima deține în coproprietate cu Victor Boadea,
casa individuala de locuit din or. xxxxx, str. xxxxx, nr. xxxxx, iar pentru
urmărirea bunului și stingerea datoriei se impune determinarea cotelor-părți
din acest imobil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței de judecată
din 04 octombrie 2022, a fost atras în proces executorul judecătoresc Natalia
Doagă.
Prin hotărârea din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, corectată prin încheierea din 20 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Cristina
Manoilov. S-a determinat lui Victor Boadea și Anna Boadea a câte ½ cotă-
parte ideală din dreptul de proprietate asupra construcțiilor cu numerele
1
cadastrale xxxxx și xxxxx, situate în xxxxx, or. xxxxx str. xxxxx, nr. xxxxx.
S-a încasat în mod solidar din contul lui Victor Boadea și Anna Boadea în
beneficiul Cristinei Manoilov cheltuielile de judecată în mărime de 1 013,00
lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 10 ianuarie 2023, Anna Boadea, reprezentată de avocatul stagiar
Vladislav Mocanu, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12
decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
acesteia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi
decizii de respingere a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins din lipsă de temei cererea de apel depusă de Anna Boadea,
reprezentată de avocatul stagiar Vladislav Mocanu și s-a menținut hotărârea
din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, corectată prin
încheierea din 20 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și
temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticele
formulate în cererea de apel și materialul probator, a conchis că soluția
instanței de fond privind admiterea acțiunii este una corectă, rezultată din
aprecierea corectă a materialului probator și interpretarea justă a normelor
de drept material.
Raportând prevederile art. 5 alin. (1), art. 9 alin. (1) și (2), art. 118 alin.
(1) din Codul de procedură civilă, art. 9 alin. (1), (2), art. 545 alin. (1), (2),
art. 553 alin. (1), art. 567 alin. (1), (2), art. 571din Codul civil, art. 20 alin.
(1), (2), (3), art. 24 alin. (1), (2), art. 26 alin. (1) din Codul familiei, art. 90
alin. (1), (2), art. 94 alin. (1), (11),(2), (3), art. 95 alin.(1) din Codul de
executare la caz prevederile legale, instanța de apel a constatat că instanța de
fond just a dispus admiterea integrală a acțiunii, dispunând determinarea lui
Victor Boadea și Anna Boadea a câte ½ cotă-parte ideală din dreptul de
proprietate asupra construcțiilor cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx,
situate în mun. xxxxx, or. xxxxx, str. xxxxx, nr. xxxxx.
Totodată, în temeiul art. 553 din Codul civil, Cristina Manoilov este
îndreptățită să solicite stabilirea cotei-părți ideale, care aparține debitoarei
Anna Boadea, pentru a fi urmărită cu respectarea prevederilor Codului de
executare, în scopul executării într-un termen rezonabil a documentului
executoriu.
Dispunând respingerea cererii de apel, instanța de apel a apreciat critic
argumentul reprezentantului apelantei invocat atât în referința depusă în
instanța de fond, cât și în cererea de apel precum că documentul executoriu
a fost prezentat spre executare cu mult peste termenul prevăzut de art. 16
alin. (1) din Codul de executare
2
Instanța de apel a constatat că potrivit încheierii nr. 128-162/2014 la
13 mai 2014, de către executorul judecătoresc Natalia Doagă a fost intentată
procedura de executare în temeiul documentului executoriu nr. 2po-194/12
din 15 mai 2012 (f.d.6), ulterior, la 15 iunie 2021 documentul executoriu
fiind strămutat la cererea reprezentantului creditorului către executorul
judecătoresc Natalia Gavrilan.
La fel, debitorul nu a prezentat nici în instanța de fond și nici în
instanța de apel dovada că ar fi contestat încheierea de intentare a procedurii
de executare nr.128-162/2014 din 13 mai 2014 emisă de către executorul
judecătoresc Natalia Doagă, în temeiul prevăzut la art.61 lit. b) din Codul de
executare.
Concomitent, instanța de apel a apreciat critic și argumentul
reprezentantului apelantei invocat atât în referința depusă în instanța de fond,
cât și în cererea de apel precum că Cristina Manoilov, fără ca executorul
judecătoresc să epuizeze consecutivitatea legală de urmărire a bunurilor
Annei Boadea, a inițiat acest proces în mod neîntemeiat și ilegal.
La acest compartiment, instanța de apel raportând prevederile art. 90
alin. (1), (2), art. 94 alin. (11) din Codul de executare la caz a reținut că
instanța de fond just a stabilit că în speță documentul executoriu nr. 2po-
194/12 din 15 mai 2012 depășește 12 salarii medii pe economie, respectiv
prevederile art. 94 alin. (11) din Codul de executare nu sunt aplicabile.
Totodată, de către debitoare nu au fost prezentate dovezi conform cărora
acesta cu bună-credință a furnizat executorului judecătoresc informații în
legătură cu existența și valoarea unor bunuri mobile ori a unor venituri de
natură care ar putea fi valorificate în vederea acoperirii integrale a creanței.
Instanța de apel a notat că bunul imobil a cărei delimitare se solicită,
nu face parte din bunurile care nu pot fi urmărite, potrivit art. 89 din Codul
de executare. Astfel, prima instanță just a admis cererea de chemare în
judecată depusă de Cristina Manoilov, a determinat corect raportul juridic
dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au
fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere
completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și
întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a
participanților la proces.
În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat cu certitudine
caracterul formal al argumentelor reprezentantului apelantei/pârâte Anna
Boadea, care nu generează opozabilitate instanței atât timp cât aceste
argumente nu au fost confirmate prin alte probe relevante și admisibile.
Reținând dispozițiile art. 82, art. 94 alin. (1), (2),(3),(4) din Codul de
procedură civilă, având în vedere că cererea de chemare în judecată depusă
de Cristina Manoilov a fost admisă integral, instanța de apel a constatat că
instanța de fond just a admis pretenția privind compensarea cheltuielilor de
judecată.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.135),
avocatul Sergiu Cotruță, în numele și interesele Annei Boadea, a depus
cerere de recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii primei
instanțe și a deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi hotărâri de
respingere a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În susținerea recursului s-a invocat cu referire la prevederile art. 16
alin.(1), art. 61 alin.(1) lit.b) din Codul de executare că documentul
executoriu a fost prezentat spre executare cu mult peste termenul prevăzut la
art. 16 alin. (1) din Codul de executare. Or, executorul judecătoresc urma să
refuze în acceptarea spre executare a acestuia.
Totodată, prin prisma prevederilor art. 2, art. 90 alin.(1), (2) din Codul
de executare, a pretins încălcarea consecutivității urmăririi bunurilor. Bunul
imobil obiect al prezentului litigiu este bunul imobil în care domiciliază.
Anterior urmăririi acestui bun, executorul judecătoresc urma să se asigure că
a parcurs etapele premergătoare și că a urmărit bunurile personale ale libere
de gaj sau de ipotecă și mijloacele bănești; bunurile care se află în proprietate
comună pe cote-pârți sau în devălmășie, libere de gaj sau de ipotecă și
bunurile gajate sau ipotecate. Cu toate acestea, omițându-se etapele date, s-a
solicitat întreprinderea unor acțiuni în sensul înstrăinării ulterioare a bunului
imobil în care domiciliază. Totodată, a fost omisă dispunerea unei
inventarieri a bunurilor mobile de care dispus pentru ca ulterior să fie
valorificate. Astfel, intimata, fără ca executorul judecătoresc să epuizeze
consecutivitatea legală de urmărire a bunurilor, a inițiat acest proces în mod
neîntemeiat și ilegal.
La 30 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimaților și intervenienților accesorii copiile recursului declarat și a
încheierii de numire spre examinare a admisibilității acestuia, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea
de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire,
extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (f.d.172-
176). Din adresa lui Victor Boadea s-a restituit corespondența ca fiind
„nereclamată” (f.d.177-178).
Intimații și intervenienții accesorii nu au făcut uz de dreptul procedural
și nu au depus referințe la cererea de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
4
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de avocatul Sergiu Cotruță, în numele și interesele
Annei Boadea, va fi examinat prin prisma prevederilor din Codul de
procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023
Art. 430 din Codul de procedură civilă:
„Sunt în drept să declare recurs:
a) părțile și alți participanți la proces;
b) persoanele care nu au fost atrase în proces, dar sunt lezate în drepturi prin hotărârea
judecătorească.”
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: c) persoana care a
înaintat recursul nu este în drept să-l declare.”
Art. 8 din Codul de procedură civilă:
„(1) Părțile, alți participanți la proces au dreptul să fie asistați în judecată de către un
avocat ales ori desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național
pentru Asistență Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile
prevăzute de prezentul cod.
(2) Asistența juridică poate fi acordată în orice instanță de judecată și în orice fază a
procesului.
(3) Modul de acordare a asistenței juridice se stabilește de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 75 din Codul de procedură civilă:
„(1) În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau
avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din
dreptul de a avea avocat.”
5
Art. 80 din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data
declarării recursului):
„(7) Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat,
eliberat de reprezentat și certificat de avocat.”
Art. 81 din Codul de procedură civilă:
„(1) Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a
exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a
semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea
litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce
cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște,
de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a
transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i
schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu
executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești,
drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată
reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.”
Art. 60 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 (în
redacția în vigoare la data declarării recursului):
„(1) Avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență
juridică, încheiat în formă scrisă. Contractele de asistență juridică încheiate în formă
scrisă de avocați și avocați stagiari, învestite cu formulă executorie, au putere de titlu
executoriu la data exigibilității creanței și oferă dreptul la executare silită extrajudiciară,
fără adresarea unei cereri în instanța de judecată sau către notar, dacă părțile au convenit
aceasta, în mod expres, în contract.
(2) Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.
Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul
de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.”
Pct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 158 cu privire la aprobarea
formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului
stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013 (în vigoare la data declarării recursului):
„Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: 1) pe
recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului asociat de avocați; c)
denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e) denumirea „MANDAT”; f)
numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și data eliberării; h) numărul
contractului de asistență juridică și data semnării; i) numărul deciziei coordonatorului
Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat și
data semnării; j) semnătura avocatului, certificată prin ștampilă; 2) pe verso se inserează:
a) împuternicirile avocatului; a1) numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului
sau, după caz, a avocatului.”
Pct.8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 cu privire la aprobarea
formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului
stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013 (în vigoare la data declarării recursului):
„Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform
art.81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe
versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul
stabilit de lege.
6
Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul
mandatului textul "Conform procurii anexate" și va semna versoul mandatului în locul
clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sînt
valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 22
noiembrie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată
participanților la proces la 05 februarie 2024, inclusiv prin intermediul poștei
electronice (f.d.117-118). Astfel, recursul depus la 19 februarie 2024, prin
intermediul poștei electronice (f.d.135), este în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că
recursul împotriva deciziei din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
a fost depus la 19 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice
(f.d.135) și semnat electronic la aceeași dată de către avocatul Sergiu
Cotruță, în numele recurentei Anna Boadea (f.d.135-138).
În corespundere cu prevederile art. 8 alin.(1), art. 75 alin.(1), art. 80
alin.(7) din Codul de procedură civilă, în vigoare în perioada de referință,
citate supra, părțile au dreptul de a fi asistați de un avocat ales ori desemnat
de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență
Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de
prezentul cod, în virtutea împuternicirilor date avocatului, care se atestă
printr-un mandat.
În speță, la materialele cauzei se atestă lipsa mandatului avocațial, pe
numele avocatului Sergiu Cotruță, care i-ar fi acordat dreptul de a semna și
depune la 19 februarie 2024 în numele recurentei Anna Boadea cererea de
recurs. Or, aceasta a fost semnată electronic de către avocatul Sergiu Cotruță
și depusă prin intermediul poștei electronice la aceeași dată (f.d.135-137).
De altfel, în sensul art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură
nr. 1260 din 19 iulie 2002, în vigoare în perioada de referință, citat supra, la
fel, împuternicirile avocatului se confirmă prin mandat, iar formularul
acestuia este un document de strictă evidență, a cărui conținut, formă și mod
de utilizare se aprobă de către Guvern. Drept urmare, pct. 6 și pct. 8 din
Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului de
utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28
februarie 2013, citate supra, prevăd conținutul formularul mandatului
avocatului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că la data
declarării recursului-19 februarie 2024 împotriva deciziei instanței de apel
din 22 noiembrie 2023, de către avocatul Sergiu Cotruță, în interesele și
numele recurentei Anna Boadea, acesta nu avea împuterniciri în acest sens
rezultând din prevederile legale amintite anterior. Or, deși avocatul a
7
intervenit în proces la etapa exercitării căii de atac în ordine de recurs,
ultimul nu a anexat la cererea de recurs mandatul avocațial ce i-ar acorda
împuterniciri de a acționa în numele și interesele recurentei Anna Boadea.
Mai mult, nici în anexele indicate în final la cererea de recurs, nu se
identifică mandatul avocațial, or, anexele indicate expres sunt: „1.
Confirmarea notei de plată privind achitarea taxei de stat; 2. Confirmarea
recepționării Deciziei CAC nr. 2a-2726/22 din 22.11.2023, prin e-mail la
05.02.2024; 3. Copia Deciziei CAC nr. 2a-2726/22 din 22.11.2023.”
Totodată, instanța de recurs reține că în cererile depuse ulterior
recursului din 19 februarie 2024, de asemenea, nu se menționează la anexe
mandatul avocațial pe numele avocatului Sergiu Cotruță și nici nu este atașat
(f.d.150-164).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că
mandatul avocațial pe numele avocatului Sergiu Cotruță cu împuternicirile
acordate de către recurenta Anna Boadea nu se regăsește la materialele
prezentei cauze civile.
În corolar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de avocatul Sergiu
Cotruță, în numele și interesele Annei Boadea, ca fiind semnat de o persoană
în lipsa împuternicirilor în acest sens.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433
alin. (1) lit. c), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul depus de avocatul Sergiu Cotruță, în
numele și interesele Annei Boadea, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2023
a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
8