2ra-224/24 — determinarea cotelor-parti din bunul imobil

La 17 septembrie 2021, Cristina Manoilov, reprezentată de avocatul Veronica Pascal, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Annei Boadea și Victor Boadea, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Natalia Gavrilan, solicitând determinarea cotelor-părți a bunului imobil cu numere cadastrale xxxxx și xxxxx, amplasat în or. xxxxx, str. xxxxx, ce aparține cu drept de proprietate Annei Boadea și Victor Boadea, stabilirea ½ cotă-parte ideală din imobilul menționat după debitorul Anna Boadea și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la 26 aprilie 2019 a fost depus spre executare silită titlul executoriu 2-1521/18 din 13 noiembrie 2018 privind încasarea datoriei din contul pârâtei a sumelor bănești în mărime de 21 600 de euro, 10 050 de dolari și 32 776 de lei. Prin încheierea nr. 128- 162/2014 și nr. 128-65r/2019 din 05 iunie 2019 executorul judecătoresc Natalia Doagă a dispus intentarea procedurii de executare și aplicarea interdicției de înstrăinare pe bunurile imobile ale pârâtei - casa individuală de locuit din or. xxxxx, str. xxxxx.

Totodată, a menționat că în baza cererii de strămutare, procedura de executare a fost expediată executorului judecătoresc Natalia Gavrilan. Iar prin încheierea nr. 141-564/2021 din 29 iunie 2021, a dispus aplicarea măsurilor de asigurare a bunurilor înregistrare în Registrul bunurilor imobile după pârâta-debitoare. Or, ultima deține în coproprietate cu Victor Boadea, casa individuala de locuit din or. xxxxx, str. xxxxx, nr. xxxxx, iar pentru urmărirea bunului și stingerea datoriei se impune determinarea cotelor-părți din acest imobil.

Prin hotărârea din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, corectată prin încheierea din 20 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Manoilov. S-a determinat lui Victor Boadea și Anna Boadea a câte ½ cotă- parte ideală din dreptul de proprietate asupra construcțiilor cu numerele 1 cadastrale xxxxx și xxxxx, situate în xxxxx, or. xxxxx str. xxxxx, nr. xxxxx. S-a încasat în mod solidar din contul lui Victor Boadea și Anna Boadea în beneficiul Cristinei Manoilov cheltuielile de judecată în mărime de 1 013,00 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticele formulate în cererea de apel și materialul probator, a conchis că soluția instanței de fond privind admiterea acțiunii este una corectă, rezultată din aprecierea corectă a materialului probator și interpretarea justă a normelor de drept material.

Raportând prevederile art. 5 alin. (1), art. 9 alin. (1) și (2), art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, art. 9 alin. (1), (2), art. 545 alin. (1), (2), art. 553 alin. (1), art. 567 alin. (1), (2), art. 571din Codul civil, art. 20 alin. (1), (2), (3), art. 24 alin. (1), (2), art. 26 alin. (1) din Codul familiei, art. 90 alin. (1), (2), art. 94 alin. (1), (11),(2), (3), art. 95 alin.(1) din Codul de executare la caz prevederile legale, instanța de apel a constatat că instanța de fond just a dispus admiterea integrală a acțiunii, dispunând determinarea lui Victor Boadea și Anna Boadea a câte ½ cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra construcțiilor cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, situate în mun. xxxxx, or. xxxxx, str. xxxxx, nr. xxxxx.

Totodată, în temeiul art. 553 din Codul civil, Cristina Manoilov este îndreptățită să solicite stabilirea cotei-părți ideale, care aparține debitoarei Anna Boadea, pentru a fi urmărită cu respectarea prevederilor Codului de executare, în scopul executării într-un termen rezonabil a documentului executoriu.

Dispunând respingerea cererii de apel, instanța de apel a apreciat critic argumentul reprezentantului apelantei invocat atât în referința depusă în instanța de fond, cât și în cererea de apel precum că documentul executoriu a fost prezentat spre executare cu mult peste termenul prevăzut de art. 16 alin. (1) din Codul de executare 2

Instanța de apel a constatat că potrivit încheierii nr. 128-162/2014 la 13 mai 2014, de către executorul judecătoresc Natalia Doagă a fost intentată procedura de executare în temeiul documentului executoriu nr. 2po-194/12 din 15 mai 2012 (f.d.6), ulterior, la 15 iunie 2021 documentul executoriu fiind strămutat la cererea reprezentantului creditorului către executorul judecătoresc Natalia Gavrilan.

La fel, debitorul nu a prezentat nici în instanța de fond și nici în instanța de apel dovada că ar fi contestat încheierea de intentare a procedurii de executare nr.128-162/2014 din 13 mai 2014 emisă de către executorul judecătoresc Natalia Doagă, în temeiul prevăzut la art.61 lit. b) din Codul de executare.

Concomitent, instanța de apel a apreciat critic și argumentul reprezentantului apelantei invocat atât în referința depusă în instanța de fond, cât și în cererea de apel precum că Cristina Manoilov, fără ca executorul judecătoresc să epuizeze consecutivitatea legală de urmărire a bunurilor Annei Boadea, a inițiat acest proces în mod neîntemeiat și ilegal.

La acest compartiment, instanța de apel raportând prevederile art. 90 alin. (1), (2), art. 94 alin. (11) din Codul de executare la caz a reținut că instanța de fond just a stabilit că în speță documentul executoriu nr. 2po- 194/12 din 15 mai 2012 depășește 12 salarii medii pe economie, respectiv prevederile art. 94 alin. (11) din Codul de executare nu sunt aplicabile. Totodată, de către debitoare nu au fost prezentate dovezi conform cărora acesta cu bună-credință a furnizat executorului judecătoresc informații în legătură cu existența și valoarea unor bunuri mobile ori a unor venituri de natură care ar putea fi valorificate în vederea acoperirii integrale a creanței.

Instanța de apel a notat că bunul imobil a cărei delimitare se solicită, nu face parte din bunurile care nu pot fi urmărite, potrivit art. 89 din Codul de executare. Astfel, prima instanță just a admis cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Manoilov, a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat cu certitudine caracterul formal al argumentelor reprezentantului apelantei/pârâte Anna Boadea, care nu generează opozabilitate instanței atât timp cât aceste argumente nu au fost confirmate prin alte probe relevante și admisibile.

Reținând dispozițiile art. 82, art. 94 alin. (1), (2),(3),(4) din Codul de procedură civilă, având în vedere că cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Manoilov a fost admisă integral, instanța de apel a constatat că instanța de fond just a admis pretenția privind compensarea cheltuielilor de judecată. 3

În susținerea recursului s-a invocat cu referire la prevederile art. 16 alin.(1), art. 61 alin.(1) lit.b) din Codul de executare că documentul executoriu a fost prezentat spre executare cu mult peste termenul prevăzut la art. 16 alin. (1) din Codul de executare. Or, executorul judecătoresc urma să refuze în acceptarea spre executare a acestuia.

Totodată, prin prisma prevederilor art. 2, art. 90 alin.(1), (2) din Codul de executare, a pretins încălcarea consecutivității urmăririi bunurilor. Bunul imobil obiect al prezentului litigiu este bunul imobil în care domiciliază. Anterior urmăririi acestui bun, executorul judecătoresc urma să se asigure că a parcurs etapele premergătoare și că a urmărit bunurile personale ale libere de gaj sau de ipotecă și mijloacele bănești; bunurile care se află în proprietate comună pe cote-pârți sau în devălmășie, libere de gaj sau de ipotecă și bunurile gajate sau ipotecate. Cu toate acestea, omițându-se etapele date, s-a solicitat întreprinderea unor acțiuni în sensul înstrăinării ulterioare a bunului imobil în care domiciliază. Totodată, a fost omisă dispunerea unei inventarieri a bunurilor mobile de care dispus pentru ca ulterior să fie valorificate. Astfel, intimata, fără ca executorul judecătoresc să epuizeze consecutivitatea legală de urmărire a bunurilor, a inițiat acest proces în mod neîntemeiat și ilegal.

La 30 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților și intervenienților accesorii copiile recursului declarat și a încheierii de numire spre examinare a admisibilității acestuia, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (f.d.172- 176). Din adresa lui Victor Boadea s-a restituit corespondența ca fiind „nereclamată” (f.d.177-178).

Intimații și intervenienții accesorii nu au făcut uz de dreptul procedural și nu au depus referințe la cererea de recurs.

Recursul declarat de avocatul Sergiu Cotruță, în numele și interesele Annei Boadea, va fi examinat prin prisma prevederilor din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023

Art. 430 din Codul de procedură civilă: „Sunt în drept să declare recurs: a) părțile și alți participanți la proces; b) persoanele care nu au fost atrase în proces, dar sunt lezate în drepturi prin hotărârea judecătorească.”

Art. 434 din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.”

Art. 8 din Codul de procedură civilă: „(1) Părțile, alți participanți la proces au dreptul să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod. (2) Asistența juridică poate fi acordată în orice instanță de judecată și în orice fază a procesului. (3) Modul de acordare a asistenței juridice se stabilește de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 75 din Codul de procedură civilă: „(1) În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.” 5

Art. 80 din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data declarării recursului): „(7) Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat.”

Art. 81 din Codul de procedură civilă: „(1) Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.”

Art. 60 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 (în redacția în vigoare la data declarării recursului): „(1) Avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Contractele de asistență juridică încheiate în formă scrisă de avocați și avocați stagiari, învestite cu formulă executorie, au putere de titlu executoriu la data exigibilității creanței și oferă dreptul la executare silită extrajudiciară, fără adresarea unei cereri în instanța de judecată sau către notar, dacă părțile au convenit aceasta, în mod expres, în contract. (2) Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.”

Pct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 158 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013 (în vigoare la data declarării recursului): „Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului asociat de avocați; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e) denumirea „MANDAT”; f) numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și data eliberării; h) numărul contractului de asistență juridică și data semnării; i) numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat și data semnării; j) semnătura avocatului, certificată prin ștampilă; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; a1) numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.”

Pct.8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013 (în vigoare la data declarării recursului): „Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. 6 Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul "Conform procurii anexate" și va semna versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sînt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că recursul împotriva deciziei din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost depus la 19 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.135) și semnat electronic la aceeași dată de către avocatul Sergiu Cotruță, în numele recurentei Anna Boadea (f.d.135-138).

În corespundere cu prevederile art. 8 alin.(1), art. 75 alin.(1), art. 80 alin.(7) din Codul de procedură civilă, în vigoare în perioada de referință, citate supra, părțile au dreptul de a fi asistați de un avocat ales ori desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod, în virtutea împuternicirilor date avocatului, care se atestă printr-un mandat.

În speță, la materialele cauzei se atestă lipsa mandatului avocațial, pe numele avocatului Sergiu Cotruță, care i-ar fi acordat dreptul de a semna și depune la 19 februarie 2024 în numele recurentei Anna Boadea cererea de recurs. Or, aceasta a fost semnată electronic de către avocatul Sergiu Cotruță și depusă prin intermediul poștei electronice la aceeași dată (f.d.135-137).

De altfel, în sensul art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, în vigoare în perioada de referință, citat supra, la fel, împuternicirile avocatului se confirmă prin mandat, iar formularul acestuia este un document de strictă evidență, a cărui conținut, formă și mod de utilizare se aprobă de către Guvern. Drept urmare, pct. 6 și pct. 8 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013, citate supra, prevăd conținutul formularul mandatului avocatului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că la data declarării recursului-19 februarie 2024 împotriva deciziei instanței de apel din 22 noiembrie 2023, de către avocatul Sergiu Cotruță, în interesele și numele recurentei Anna Boadea, acesta nu avea împuterniciri în acest sens rezultând din prevederile legale amintite anterior. Or, deși avocatul a 7 intervenit în proces la etapa exercitării căii de atac în ordine de recurs, ultimul nu a anexat la cererea de recurs mandatul avocațial ce i-ar acorda împuterniciri de a acționa în numele și interesele recurentei Anna Boadea.

Mai mult, nici în anexele indicate în final la cererea de recurs, nu se identifică mandatul avocațial, or, anexele indicate expres sunt: „1. Confirmarea notei de plată privind achitarea taxei de stat; 2. Confirmarea recepționării Deciziei CAC nr. 2a-2726/22 din 22.11.2023, prin e-mail la 05.02.2024; 3. Copia Deciziei CAC nr. 2a-2726/22 din 22.11.2023.”

Totodată, instanța de recurs reține că în cererile depuse ulterior recursului din 19 februarie 2024, de asemenea, nu se menționează la anexe mandatul avocațial pe numele avocatului Sergiu Cotruță și nici nu este atașat (f.d.150-164).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că mandatul avocațial pe numele avocatului Sergiu Cotruță cu împuternicirile acordate de către recurenta Anna Boadea nu se regăsește la materialele prezentei cauze civile.

În corolar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de avocatul Sergiu Cotruță, în numele și interesele Annei Boadea, ca fiind semnat de o persoană în lipsa împuternicirilor în acest sens.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. c), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul depus de avocatul Sergiu Cotruță, în numele și interesele Annei Boadea, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 8