2ra-672/23 — încasarea indemnizației

2ra-672/23 — încasarea indemnizației (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Nicolai Gaidarji,

reprezentat de avocatul Vitalie Țurcanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai

Gaidarji împotriva SRL „A.V.N.-Dragoș”, intervenienți accesorii

Inspectoratul de Stat al Muncii și Piotr Stoianov, cu privire la încasarea

indemnizației pentru pierderea capacității de muncă a salariatului în urma

accidentului de muncă și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 7 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-672/23

2-18165383-01-2ra-18052023)

Admisibilitatea recursului depus până la 1 septembrie 2023; Art. 432 din Codul

de procedură civilă (versiunea până la 1 septembrie 2023); Temeiurile

recursului, Temeiurile inadmisibilității recursului

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – E. Badan-Melnic

Curtea de Apel Chișinău, judecător – M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci

26 februarie 2025

Textul corespunde originalului

0

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Nicolai Gaidarji, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcanu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva SRL „A.V.N.-Dragoș”, solicitând încasarea

indemnizației unice pentru pierderea capacității de muncă în sumă de

399 750 de lei și compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică în

mărime de 3 000 de lei.

cadrul S.R.L. „A.V.N.-Dragoș”, s-a produs accidentul de muncă care s-a

soldat cu pierderea capacității sale de muncă.

Gaidarji Nicolai era salariatul pârâtei, exercitând funcția de hamal, conform

contractului individual de muncă nr. 11/15 din 25 martie 2015. Accidentul

de muncă a fost cercetat de către organele abilitate și s-a constatat că

Stoianov Piotr, magazionerul S.R.L. „A.V.N.-Dragoș”, fiind și persoană

responsabilă de instruirea în materie de protecție a muncii la întreprinderea

dată, este vinovat de producerea acestui eveniment.

Codul penal, fapt ce se probează prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, din 11 noiembrie 2017, fiindu-i aplicată pedeapsa de închisoare pe

un termen de doi ani cu suspendare condiționată pe o durată de un an, precum

și prin decizia Curții de apel Chișinău din 10 aprilie 2018, care a menținut

latura penală din sentința din 1 noiembrie 2017, modificând-o sub aspect

civil.

funcție de răspundere, angajat al pârâtei. Accidentul s-a produs în timpul

orelor de muncă, iar răspunderea juridică survine atât pentru persoana din

vina căreia s-a cauzat, cât și pentru întreprindere nemijlocit.

1

lunii premergătoare momentului producerii accidentului – luna martie 2015,

conform informației Biroului Național de Statistică, era de 4 568,10 lei,

media pe anul 2015, fiind de 4 538,40 lei. Astfel, având în vedere că pârâtă

a refuzat să plătească indemnizația unică solicitată, a intervenit necesitatea

recalculării ei conform Hotărârii de Guvern nr. 54 din 17 ianuarie 2018,

media fiind de 6 150,00 lei, după ajustarea ei financiară. Pornind de la faptul

că pierderea capacității de muncă a reclamantului este în mărime procentuală

de 65%, reiese că indemnizația unică datorată de pârâtă este de 399 750,00

lei (65% X 6150 lei).

cu privire la solicitarea indemnizației unice pentru pierderea capacității de

muncă a salariatului, cerere pe care a adresat-o societății pârâte. Însă, cererea

în cauză a fost respinsă prin răspunsul nr. 7/02-2018.

al Legii securității și sănătății în muncă din 10 iulie 2008, în baza

prevederilor Regulamentului cu privire la plata de către întreprinderi,

organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea capacității de

muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei

afecțiuni profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 513 din 11

august 1993, precum și pe dispozițiile art. 1410 din Codul Civil, în redacția

legii de până la 01 martie 2019.

Dragoș” a sumei de 399 750 de lei, cu titlu de indemnizație unică pentru

pierderea capacității de muncă a salariatului și suma de 3 000 de lei, cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică suportate.

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai

Gaidarji. S-a încasat din contul SRL „A.V.N.-Dragoș” în beneficiul lui

Nicolai Gaidarji indemnizația unică pentru pierderea capacității de muncă în

sumă de 292 500 de lei. S-a încasat din contul SRL „A.V.N.-Dragoș” în

beneficiul lui Nicolai Gaidarji suma de 3 000 de lei cu titlu de compensare a

cheltuielilor de asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins, ca

neîntemeiată. S-a încasat din contul SRL „A.V.N.-Dragoș” în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 8 775 de lei (vol. I, f.d. 138).

apelul declarat de SRL „A.V.N.-Dragoș”. S-a casat hotărârea din 30 ianuarie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a remis cauza spre

rejudecare, în alt complet de judecată (vol. I, f.d. 192-202).

Chișinău, sediul Centru, s-a atras în proces Stoianov Piotr în calitate de

intervenient accesoriu (vol. I, f.d. 217-219).

2

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai

Gaidarji. S-a încasat din contul SRL „A.V.N.-Dragoș” în beneficiul lui

Nicolai Gaidarji suma de 146 250 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru

angajatul căruia i s-a atribuit grad de pierdere a capacității de muncă în urma

accidentului de muncă și suma de 3 000 de lei cu titlu de compensare a

cheltuielilor de asistență juridică. În rest, pretențiile s-au respins, ca

neîntemeiate. S-a încasat din contul SRL „A.V.N.-Dragoș” în beneficiul

statului suma de 4 387,50 de lei, cu titlu de taxă de stat (de a cărei plată a

fost scutit, de drept, reclamantul Nicolai Gaidarji la intentarea acțiunii

civile).

Vitalie Țurcan, a depus, prin intermediul poștei electronice, cerere de apel

împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

respins apelul declarat de Nicolai Gaidarji și s-a menținut hotărârea din 23

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

fond în partea pretenției contestate este una corectă, rezultată din aprecierea

corectă a materialului probator și interpretarea justă a normelor de drept

material.

că prin procesul-verbal nr. C-2015-PVA-84 din 12 mai 2015 al

Inspectoratului de Stat al Muncii, s-a constatat atât vinovăția angajatului

Gaidarji Nicolai, dar și a depozitarului Stoianov Petru, în calitate de

responsabil al angajatorului, SRL „AVN Dragoș” purtând răspundere pentru

faptele acestuia în condițiile art. 1403 alin. (1) din Codul civil în vigoare la

data producerii faptului juridic, inclusiv fiind responsabilă și de repararea

prejudiciului cauzat.

de vinovăție al angajatului Gaidarji Nicolai, în cuantum de 50 % și gradul de

vinovăție al angajatorului SRL „AVN Dragoș”, în cuantum de 50 %, având

în vedere constatările autorității competente în procesul-verbal de cercetare

a accidentului de muncă.

precum că culpa lui Gaidarji Nicolai a fost determinată formal de către prima

instanță, or, pe de o parte, culpa lui Gaidarji Nicolai se dovedește pintr-un

act administrativ care nu a fost contestat de părți și care produce efecte

juridice, și anume procesul-verbal nr. C-2015-PVA-84 din 12 mai 2015, iar

pe de altă parte, luând în calcul circumstanțele în care s-a produs accidentul

de muncă, în special constatările din sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

3

Râșcani, din 1 noiembrie 2017, se atestă că Gaidarji Nicolai nu a respectat

cerințele elementare de precauțiune recunoscute de toată lumea și regulile de

securitate cunoscute de către acesta și stabilite în Instrucțiunea nr. 13 de

protecție a muncii pentru hamali.

Țurcan, a depus, prin intermediul poștei electronice, cerere de recurs

împotriva deciziei din 7 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

expusă în prima instanță și în cererea de apel.

de recurs participanților la proces (f.d. 136, vol. II).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

din 1 septembrie 2023),

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023)

reglementează că:

”(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

4

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie

2023) prevede că:

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 07 decembrie 2022, fiind expediată participanților la prces la

28 februarie 2023 (f.d. 125, vol. II). Dat fiind faptul că la materialele cauzei

nu există înscrisuri care să certifice momentul recepționării deciziei de către

recurentă, Completul de judecată consideră că recursul depus la 26 aprilie

2023, este în termen.

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de Nicolai

Gaidarji, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan, conține obiecții de fapt și

de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au

fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

5

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

concluzia de a declara inadmisibil recursul înaintat de Nicolai Gaidarji,

reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan.

6

procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul înaintat de Nicolai Gaidarji, reprezentat

de avocatul Vitalie Țurcan.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7