2ra-61/23 — Încasarea îndemnizatiei unice

Dosarul nr. 2ra-61/23

2-19004404-01-2ra-16012023

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești, Judecător - I. Botezatu

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, Judecători - G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov

Î N C H E I E R E

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Croitor Gheorghi și SRL

”Stroigarant”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Croitor Gheorghi către SRL

”Stroigarant” cu privire la încasarea indemnizației unice în legătură cu pierderea

capacității de muncă,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 24 mai 2022, prin care a fost casată

hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, din 27 mai 2021, și emisă o nouă

hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 03 aprilie 2019, Croitor Gheorghi a depus cerere de chemare în judecată către SRL

“Stroigarant” privind încasarea îndemnizației unice în legătură cu pierderea capacității de

muncă în mărime de 348 546 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 25 septembrie 2017, în timpul

executării lucrărilor de construcție la obiectul SRL ”Stroigarant”, a suferit un accident de

muncă în urma căruia a pierdut parțial capacitatea de muncă și i-a fost stabilit gradul

pronunțat de dizabilitate, iar prin actul de cercetare a accidentului de muncă din 05

septembrie 2018, Inspecția muncii a constatat producerea accidentului de muncă.

În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) Legea securității și sănătății în muncă,

lucrătorului căruia i s-a evaluat procentul capacității de muncă păstrată i se plătește, din

contul unității care poartă vina pentru accidentul de muncă, pe lângă despăgubirea

stabilită de lege, o indemnizație unică, luând-se bază salariul mediu lunar pe țară, pentru

fiecare procent de pierdere a capacității de muncă, dar nu mai puțin de un salariu anual al

accidentatului.

Astfel, reieșind din gradul de dizabilitate stabilit și procentul pierderii capacității de

muncă (60%), precum și salariul mediu lunar pe țară pentru luna ce precedă lunii de

pierdere a capacității de muncă (august 2017) egal cu 5 809,1 lei, consideră că mărimea

indemnizației unice constituie 348 546 lei.

La 05 martie 2019, reclamantul a expediat în adresa SRL ”Stroigarant” o cerere privind

achitarea indemnizației unice în mărimea indicată și în modul stabilit de lege, însă cererea

a fost respinsă.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din 27 mai 2021, s-a admis

acțiunea lui Croitor Gheorghi.

S-a încasat de la SRL ”Stroigarant” în beneficiul lui Croitor Gheorghi, indemnizația

unică pentru pierderea capacității de muncă în mărime de 348 546 lei.

S-a încasat de la SRL ”Stroigarant” în beneficiul bugetului de stat, taxa de stat în

mărime de 10 456, 38 lei.

La 14 iunie 2021, SRL “Stroigarant” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Comrat, sediul Vulcănești din 27 mai 2021, solicitând casarea acesteia și emiterea unei

noi hotărâri privind respingerea acțiunii și încasarea de la Croitor Gheorghi în beneficiul

SRL “Stroigarant” a cheltuielilor de judecată în mărime de 7 842 lei.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 24 mai 2022, s-a admis cererea de apel depusă

de SRL ”Stroigarant”.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, din 27 mai 2021, și s-a emis

o nouă hotărâre, prin care:

- S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Croitor Gheorghi

către SRL ”Stroigarant” cu privire la încasarea indemnizației unice în legătură cu

pierderea capacității de muncă.

- S-a încasat de la SRL ”Stroigarant” în beneficiul lui Croitor Gheorghi,

indemnizația unică pentru pierderea capacității de muncă în mărime de 174 273 lei.

- În rest, cerințele acțiunii au fost respinse.

- S-a încasat de la SRL ”Stroigarant” în beneficiul bugetului de stat, taxa de stat

în mărime de 5 228 lei.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Comrat a menționat că, potrivit concluziilor

Inspecției muncii, expuse în actul de cercetare a accidentului de muncă din 05 septembrie

2018, care de altfel nu a fost contestat, vina pentru producerea accidentului de muncă este

una mixtă, aparținând atât SRL ”Stroigarant”, cât și lui Croitor Gheorghi.

Suplimentar, făcând referire la prevederile art. 388 alin. (1) lit. c) și art. 386 alin. (1)

lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a remarcat oportunitatea casării

hotărârii atacate cu apel.

Curtea de Apel Comrat a remarcat netemeinicia argumentelor apelantei, cu referire la

ordonanța procurorului privind încetarea procesului penal din 31 decembrie 2019,

deoarece, prin acest act procesual doar a fost dată apreciere acțiunilor lui Ciacusta Ivan,

prin prisma legislației penale, adică nu s-a constatat în acțiunile lui componența faptei

penale.

Astfel, dat fiind faptul că legislația națională nu îmbină compensarea prejudiciului

pentru accidentul de muncă cu delictul penal din partea angajatorului, lipsa răspunderii

penale în acțiunile persoanelor cu funcție de răspundere ale angajatorului nu exclude

răspunderea de drept civil în raporturi de drept examinate.

La 21 iunie 2022, Croitor Gheorghi a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Comrat din 24 mai 2022, prin care a solicitat casarea acesteia și menținerea

hotărârii Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, din 20 ianuarie 2022.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că instanța de apel, nu a apreciat corect și nu

a elucidat pe deplin circumstanțele și probele administrate la dosar, nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, fapt ce a dus la adoptarea unei soluții greșite.

Astfel, recurentul a specificat că instanța de apel nu a dat apreciere corespunzătoare

circumstanțelor ce țin de data la care a fost angajat în cadrul SRL ”Stroigarant” și,

respectiv, data la care s-a produs accidentul de muncă, or, aceste acțiuni având loc la

aceeași dată, angajatorul nu a avut posibilitate fizică de a asigura instruirea angajatului

2

privind sănătatea și securitatea în muncă.

La 22 august 2022, SRL ”Stroigarant” a depus cerere de recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Comrat din 24 mai 2022, prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea

unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată a lui Croitor

Gheorghi.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că instanța de apel nu a apreciat corect și nu

a elucidat pe deplin circumstanțele și probele administrate la dosar, nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, fapt ce a dus la adoptarea unei soluții greșite.

Astfel, recurenta a menționat că, după cum reiese din circumstanțele cauzei, Croitor

Gheorghi, de sine stătător, împreună cu Neagu Ivan și Ciobanica Serghei, au efectuat

lucrări într-o săpătură de fundație, fapt prin care au încălcat pct. 2.2, p.3.5 din

Instrucțiunea nr.14 privind sănătatea și securitatea în muncă a lucrătorilor care efectuează

lucrări de terasamente manual și cu ajutorul mecanismelor, aprobate prin Ordinul nr. 01

din 11 ianuarie 2016, și cerințele art. 19 alin. (1) Legii nr. 186 din 10 iulie 2008 ”Privind

securitatea și sănătatea în muncă”.

De asemenea, recurenta a menționat că Curtea de Apel Comrat a dat o apreciere eronată

atât procesului-verbal nr. ISM-2018-PVA-54 din 05 septembrie 2018, cât și Ordonanței

din 31 decembrie 2019 privind încetarea urmăririi penale pe dosarul penal nr. 201819094.

La 27 ianuarie 2023 a fost înregistrată referința depusă de Croitor Gheorghi prin care

s-a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs depuse de SRL ”Stroigarant”.

La 15 februarie 2023 a fost înregistrată referința depusă de SRL ”Stroigarant” prin care

s-a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs depuse de Croitor Gheorghi.

Cu referire la prevederile art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Comrat din 24 mai 2022 a

fost recepționată de către SRL ”Stroigarant” la 22 iunie 2022, iar de către Croitor

Gheorghi la 20 iunie 2022. (f.d. 118-120)

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului

civil, constată că recursurile declarate de Croitor Gheorghi la 21 iunie 2022 și, respectiv

de SRL ”Stroigarant” la 22 august 2022, sunt în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele pricinii și

prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Croitor Gheorghi și

SRL ”Stroigarant” sunt neîntemeiate și urmează a fi declarate inadmisibile, din

considerentele ce urmează.

Potrivit art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

3

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor

secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict

delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f)

din Codul de procedură civilă, în sarcina recurenților este impusă obligația delimitării

esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor

circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea recursurilor,

or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de

menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al cererilor de recurs, fiind lipsite de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei

atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu

soluția dată de instanța inferioară, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursurile

declarate de Croitor Gheorghi și SRL ”Stroigarant”.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Croitor Gheorghi și SRL

”Stroigarant”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

4