3ra-174/24 — contestarea actului administrativ

3ra-174/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice” și recursul Societății cu Răspundere Limitată

„Fitni”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Fucidji Constantin, Dobrioglo Gheorghe, Arnaut Vasili,

Racovcen Gheirghe, Vornicoglo Iacov, Sapunji Dmitri și Boiceva Maria

împotriva ÎS „Cadastru”, terț SRL „FITNI” privind anularea înscrisului

efectuat în registrul bunurilor imobile cu privire la dreptul de proprietate

SRL „Ghelir-Agro” asupra bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat

(Dosarul nr. 3ra-174/24 )

NR. PIGD 2-17003097-01-3ra-20022024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: M. Hanganu,

Instanța de apel : A. Mironov, D. Fujenco, Șt. Starciuc

26 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de IP

„Agenția Servicii Publice” și recursului SRL „Fitni”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Vasili, Racovcen Gheirghe, Vornicoglo Iacov, Sapunji Dmitri și Boiceva

Maria au depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Cadastru”, terț

SRL „FITNI” privind anularea înscrisului efectuat în registrul bunurilor

imobile la 22 noiembrie 2011 cu privire la dreptul de proprietate al SRL

„Ghelir-Agro” asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, XXXXX.

Comrat a fost făcută înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor

imobile (construcțiilor) înregistrate cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX,

XXXXX, amplasate pe terenul înregistrat după S.R.L. „Ghelir-Agro” cu nr.

cadastral XXXXX.

nominalizate au servit hotărârile nr. 2-25 ”Np”/2001 din 25 septembrie 2001

și din 18 august 2011 a Judecătoriei Comerciale de Circumscripție, prin care

s-a constatat posesia, folosința, și gestionarea bunurilor imobile, cu drept de

proprietate, nu după S.R.L. 2Ghelir-Agro” dar după colhozul „Maiac”.

cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, au fost recunoscute, prin hotărârile

judiciare nominalizate, ca fiind aparținute, cu drept de proprietate, colhozului

„Maiac”.

enumerate ale bunurilor imobile au fost transmise, cu drept de proprietate,

membrilor colhozului ”Maiac” ca cote-părți, ceea ce se confirmă prin

deciziile comisie de privatizare a colhozului „Maiac” și actele de predare-

primire întocmite întru executarea acestor decizii.

XXXXX, XXXXX, XXXXX sunt bunuri comune în cote ce aparțin unui

grup de cetățeni, inclusiv și reclamanților, cu drept de proprietate.

„Ghelir-Agro”, a dreptului de proprietate asupra bunului imobil în cauză,

atunci când acest bun, în realitate aparține altor proprietari. Efectele acestor

acțiuni sunt pasibile anulării.

1

succesiunea în drepturi a intimatului ÎS „Cadastru” cu „Agenția Servicii

Publice”.

Central, cererea de chemare în judecată depusă de Fucidji Constantin,

Dobrioglo Gheorghe, Arnaut Vasili, Racovcen Gheirghe, Vornicoglo Iacov,

Sapunji Dmitri și Boiceva Mariei împotriva ÎS „Cadastru”, terț SRL „FITNI”

privind anularea înscrisului efectuat în registrul bunurilor imobile din

22.12.2011 cu privire la dreptul de proprietate al SRL „Ghelir-Agro” asupra

bunurilor imobile înregistrate cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX

a fost respinsă ca neîntemeiată. (f. d. 149, 152-158, vol. 2)

Fucidji Constantin, Dobrioglo Gheorghe, Arnaut Vasili, Racovcen

Gheorghe, Vornicoglo Iacov, Sapunji Dmitri și Boiceva Maria au declarat

apel nemotivat, iar la 3 februarie 2023, apel motivat împotriva hotărârii din

22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Comrat, solicitând casarea

hotărârii, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii, invocând

argumentele menționate a întru susținerea acțiunii.

casată integral hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de

către Fucidji Constantin, Dobrioglo Gheorghe, Arnaut Vasili, Racovcen

Gheirghe, Vornicoglo Iacov, Sapunji Dmitri și Boiceva Mariei împotriva ÎS

„Cadastru”, terț SRL „FITNI” privind anularea înscrisului efectuat în

registrul bunurilor imobile din 22.12.2011 cu privire la dreptul de proprietate

al SRL „Ghelir-Agro” asupra bunurilor imobile, și s-a emis o decizie nouă

cu prin care cererea de chemare în judecată depusă de Fucidji Constantin,

Dobrioglo Gheorghe, Arnaut Vasili, Racovcen Gheirghe, Vornicoglo Iacov,

Sapunji Dmitri și Boiceva Mariei împotriva ÎS „Cadastru”, terț SRL „FITNI”

privind anularea înscrisului efectuat în registrul bunurilor imobile din

22.12.2011 cu privire la dreptul de proprietate al SRL „Ghelir-Agro” asupra

bunurilor imobile, s-a admis, și s-au anulat înscrisurile efectuate în registrul

bunurilor imobile din 22 noiembrie 2011cu privire la dreptul de proprietate

al SRL „Ghelir-Agro” asupra bunurilor imobile înregistrate cu nr. cadastrale

XXXXX, XXXXX, XXXXX.

nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei și anume eronat a stabilit că SRL „Ghelir-Agro” este

succesorul în drepturi a colhozului „Maiac”, or, circumstanța respectivă nu

este confirmată prin careva probe.

instanței de fond precum că în ședința de judecată s-a constatat că până în

prezent nu este finalizat procesul de lichidare a colhozului „Maiac” și că

după reclamanții nu s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra obiectelor

2

nominalizate, reclamanților lipsindu-le certificatele confirmative a dreptului

de proprietate anume asupra cotelor la obiectele în cauză. Aceste obiecte

urmând a fi repartizate la restructurarea colhozului „Maiac”, cât și referitor

la faptul că actele de predare-primire liderului Fucidji C. a bunurilor,

procesul-verbal de distribuire a bunurilor și borderourile de predare a

bunurilor nu pot servi temei pentru recunoașterea asupra reclamanților a

dreptului de proprietate a bunurilor litigioase.

neîntemeiat a reținut că aceștia nu pot înregistra dreptul de proprietate asupra

obiectelor bunurilor imobile doar de aceea că aceste bunuri au fost, de facto,

ridicate de la ei într-un mod ilicit, în exclusivitate datorită acțiunilor

registratorului OT Comrat, fiind în cele din urmă înregistrată după S.R.L.

”Ghelir-Agro”.

s-a confirmat existența drepturilor de proprietate a reclamanților, faptul că

aceștia sunt membrii colhozului „Maiac” documentele (actele de predare-

primire a bunurilor) ce ar confirma că anume obiectele bunurilor imobile

identificate și înregistrate în prezent cu nr. cadastrale, XXXXX, XXXXX au

fost predate unui grup de membri a gospodăriei colective din care fac parte

reclamanții.

Publică „Agenția Servicii Publice”, a depus recurs împotriva deciziei din 05

decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.

arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă

a probelor invocate pe parcursul examinării cauzei și interpretarea eronată a

legii.

neîntemeiată, în situația în care ultima a interpretat și aplicat în mod eronat

legea.

instanța de fond neîntemeiat a reținut că aceștia nu pot înregistra dreptul de

proprietate asupra obiectelor bunurilor imobile doar de aceea că aceste

bunuri au fost, de facto, ridicate de la ei într-un mod ilicit, în exclusivitate

datorită acțiunilor registratorului OT Comrat, fiind în cele din urmă

înregistrată după S.R.L. ”Ghelir-Agro”, nu pot fi reținute la caz deoarece

reprezintă interpretarea eronată a normelor legale și circumstanțelor de fapt.

din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.

neîntemeiată fiind emisă cu interpretarea eronată a legii.

3

reprezentatului SRL „Fitni”, care în prezent este proprietarul bunului imobil

în litigiu.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

4

fost notificată recurentului, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și

recurentului , SRL „Fitni”, la data de 25 ianuarie 2024, fapt ce se confirmă

prin avizele de recepție anexat la dosar (f.d. 37, 44, vol.III).

recursul motivat la 19 februarie 2024, iar SRL „Fitni” a depus recurs la 23

februarie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

consideră că recursurile sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 245 din

Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și SRL „Fitni”, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se

referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de către Curtea de

Apel Comrat și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursurile depuse de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și SRL

„Fitni”, conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Comrat,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

5

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Comrat și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Comrat, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

6

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice” și recursul depus SRL „Fitni”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7