2r-523/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei pentru intretinerea minorului

2r-523/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei pentru intretinerea minorului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la restituirea recursului declarat de Lorenzo Brizzi,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Lorenzo Brizzi împotriva Dianei Gheneralova, intervenient accesoriu

Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Buiucani, municipiul

Chișinău, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului

minor și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și cererea

reconvențională înaintată de Diana Gheneralova împotriva lui Lorenzo

Brizzi, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului

sectorul Centru, municipiul Chișinău, cu privire la desfacerea căsătoriei,

stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor, a mamei ocupată cu îngrijirea copilului minor și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 07 august 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2r-523/24

NR. PIGD 2-23028014-01-2r-20122024)

Termenul de declarare a recursului. Restituirea recursului ca fiind depus în

afara termenului legal, iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. P. Harmaniuc,

Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Mămăligă, A. Malîi, A. Panov,

26 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Lorenzo Brizzi,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

avocatului Alexandru Rața, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Dianei Gheneralova, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sectorul Buiucani, municipiul Chișinău, solicitând

desfacerea căsătoriei încheiate cu Diana Gheneralova la 03 ianuarie 2004,

stabilirea domiciliul minorei xxxxx, născută la xxxxx, cu tatăl, încasarea

pensiei pentru întreținerea copilului minor într-o sumă bănească fixă, în

mărime de 2 000 de lei.

Chirtoacă, a înaintat cerere reconvențională împotriva lui Lorenzo Brizzi,

intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul

Buiucani, municipiul Chișinău, solicitând desfacerea căsătoriei încheiate cu

Lorenzo Brizzi la 03 ianuarie 2004, stabilirea domiciliului minorei xxxxx,

născută la xxxxx, cu mama, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului

minor într-o sumă bănească fixă, în mărime de 10 000 de lei lunar, încasarea

pensiei pentru întreținerea Dianei Gheneralova, ocupată cu îngrijirea

copilului minor, trei ani după nașterea acestuia, într-o sumă bănească fixă de

10 000 de lei lunar.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

din 03 octombrie 2023, s-a pus pe rol cererea reconvențională formulată de

Diana Gheneralova.

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Lorenzo

Brizzi. S-a desfăcut căsătoria încheiată între Lorenzo Brizzi și Diana

Gheneralova, înregistrată în Registrul actelor de stare civilă sub nr. 1 la 03

ianuarie 2004 de către Oficiul Stare Civilă or. Chișinău. În rest, cererea de

chemare judecată în partea pretențiilor de stabilire a domiciliului copilului

minor și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor, s-a respins ca

neîntemeiată. S-a admis parțial cererea reconvențională depusă de Diana

Gheneralova. S-a desfăcut căsătoria încheiată între Lorenzo Brizzi și Diana

Gheneralova, înregistrată în Registrul actelor de stare civilă sub nr. 1 la 03

ianuarie 2004 de către Oficiul Stare Civilă or. Chișinău. S-a determinat

domiciliul copilului minor xxxxx, născută la xxxxx, cu mama Diana

Gheneralova. S-a încasat de la Lorenzo Brizzi în beneficiul Dianei

1

Gheneralova pensia pentru întreținerea minorei xxxxx, născută la xxxxx, în

mărime de 5 000 de lei, lunar, începând cu data adresării acțiunii în instanță-

04 iulie 2023 și până la atingerea majoratul copilului minor. S-a încasat de

la Lorenzo Brizzi în beneficiul Dianei Gheneralova suma de 5 000 de lei

lunar cu titlu de pensie pentru fostul soț, care necesită sprijin material, ocupat

cu îngrijirea copilului comun, până la împlinirea vârstei de trei ani de către

copilul minor. S-a încasat de la Lorenzo Brizzi în beneficiul Dianei

Gheneralova suma de 140 de lei cu titlu de stat, precum și suma de 8 000 de

lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, proporțional pretențiilor

admise din acțiune, iar în total suma de 8 140 de lei. Prezenta hotărâre în

partea dispozițiilor de încasare a pensiei de întreținere, se execută imediat.

Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț,

urmează a se încasa de la Lorenzo Brizzi în beneficiul statului, taxa de stat

în mărime de 1 000 de % din unitatea convențională stabilită, ce constituie

200 de lei. Copia hotărârii cu privire la desfacerea căsătoriei, în termen de

trei zile de la rămânerea definitivă, se transmite Agenției Servicii Publice. În

rest, s-a respins acțiunea reconvențională.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

avocatului Alexandru Rața, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 26

decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea

parțială a hotărârii primei instanțe, emiterea unei decizii de anulare a

hotărârii primei instanțe privind încasarea sumei de 5 000 de lei cu titlu de

întreținere pentru fostul soț, ocupat cu îngrijirea copilului comun până la

vârsta de trei ani, ca fiind neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

curs cererii de apel depuse de Lorenzo Brizzi. S-a acordat apelantului

Lorenzo Brizzi un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii

pentru prezentarea în Secția civilă în cadrul Direcției evidență și

documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău a apelului motivat cu

indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, a

probelor invocate în susținerea apelului, a dovezii de plată a taxei de stat în

mărime de 180 de lei și a dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200

de lei. S-a explicat apelantului că în caz contrar se va restitui cererea de apel

în corespundere cu prevederile art. 369 alin.(11) din Codul de procedură

civilă.

Brizzi, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 26 decembrie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, reiterând cerințele din apelul depus

inițial de Lorenzo Brizzi, anexând dovezile de plată a taxelor de stat și de

timbru.

2

restituit cererea de apel depusă de Lorenzo Brizzi, pentru neîndeplinirea

indicațiilor instanței de apel din încheierea din 17 aprilie 2024 a Curții de

Apel Chișinău.

restituit avocatului Alexandru Rața, în interesele apelantului Lorenzo Brizzi,

apelul formulat împotriva hotărârii din 26 decembrie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu toate actele anexate, deoarece a fost depus de o

persoană care nu este în drept să declare apel.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

încheierii din 07 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia, restituirea cauzei instanței de apel pentru examinare, în alt complet

de judecată.

s-a restituit cererea de apel, deoarece în apelul depus inițial a indicat motivele

acestuia și nicidecum nu era nemotivat, întrucât a indicat circumstanțele de

fapt și drept. Avocatul său Alexandru Rața, la 30 aprilie 2024 a prezentat

dovezile de plată a taxelor de stat și de timbru, totodată completând

conținutul apelului cu o cerere suplimentară. Deși a executat în termenul

stabilit indicațiile instanței de apel, a prezentat dovezile de plată a taxelor de

stat și de timbru, or, cererea de apel depusă anterior era motivată, însă

instanța de apel prin încheierea din 07 august 2024 a restituit cerere de apel,

prin ce i-a îngrădit dreptul la o justiție echitabilă.

datată cu 20 decembrie 2024 (f.d.113).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Participanții la proces sînt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să

facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la

cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și

specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și

scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile

judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și considerentelor

celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale

acordate de legislația procedurală civilă.

„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea

însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

3

„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților

la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul

biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,

sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea

primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva

încheierilor emise de către curțile de apel.”

„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.”

„(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.

(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:

a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă

în conformitate cu art.368 alin.(1).”

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.”

„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.

(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment

în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,

atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului.”

„(1) Termenul stabilit în săptămîni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni

(ani, semestre, trimestre) expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei

săptămîni sau ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a

survenit evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art.111

alin.(4), acesta expiră în acea zi a ultimei săptămîni sau ultimei luni care precedă ziua în

care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul.

(2) Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi

lucrătoare.

4

(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora

24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele

bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de

comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră

îndeplinit în termen.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după

sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

(2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează

actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se

comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea

repunerii în termen.

(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit

în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat

dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care

a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului

de procedură.”

„(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de

exercitare abuzivă a unui drept procedural.

(3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea

din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a

completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile

încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.”

„(1) Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: a)

cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită

repunerea în termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen;

(2) Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din

temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar a restitui recursul declarat de Lorenzo Brizzi, din

motivele ce succed.

5

noiembrie 2024 de către Lorenzo Brizzi se contestă încheierea din 07 august

2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel în

temeiul art. 369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă (f.d.97-99).

temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a restituit

cererea de apel depusă de Lorenzo Brizzi, pentru neîndeplinirea indicațiilor

instanței de apel din încheierea din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.97-99).

Curtea de Apel Chișinău a restituit, în temeiul art. 369 alin.(1) lit. d) din

Codul de procedură civilă, avocatului Alexandru Rața, în interesele

apelantului Lorenzo Brizzi, apelul formulat împotriva hotărârii din 26

decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu toate actele

anexate, deoarece a fost depus de o persoană care nu este în drept să declare

apel (f.d.100-102).

unei singure încheieri din 07 august 2024 (f.d.107-108) și nici nu aduce

anumite critici încheierii emise la 07 august 2024, în temeiul art. 369 alin.(1)

lit. d) din Codul de procedură civilă, prin care s-a restituit avocatului

Alexandru Rața, în interesele apelantului Lorenzo Brizzi, apelul formulat,

din lipsa împuternicirilor. Astfel, pornind de la argumentele aduse în

recursului declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a se pronunța asupra recursului împotriva încheierii

emise de Curtea de Apel Chișinău în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) din Codul

de procedură civilă, de restituire a cererea de apel depuse de Lorenzo Brizzi,

pentru neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel din încheierea din 17

aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău (f.d.97-99).

de procedură civilă, încheierea emisă de instanța de apel la 07 august 2024

urma a fi contestată în termen de 15 zile din momentul comunicării acesteia,

ceea ce la caz nu s-a respectat.

2024, prin intermediul poștei electronice a avocatului

alexandru.rata1965@gmail.com s-a expediat avocatului apelantului Lorenzo

Brizzi, Alexandru Rața, copiile încheierilor emise la 07 august 2024

(f.d.103). Or, în virtutea prevederilor art.100 alin.(1) coroborat cu art.75

alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanța comunică participanților la

proces la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau

prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act, iar

culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

inferioară și-a onorat obligația de comunicare a actului judecătoresc

6

contestat la adresa electronică a avocatului. De altfel, acest email a fost

indicat în mandatul avocațial, în cererea de chemare în judecată, în cererile

de apel (f.d.2,4,70, 90). Or, conform materialelor cauzei recurentul nu a

renunțat la serviciile avocatului nominalizat.

a Curții de Apel Chișinău, având în vedere comunicarea acesteia la 18

octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice a avocatului Alexandru

Rața (f.d.103), în virtutea art. 111 alin.(3) din Codul de procedură civilă,

amintit supra, a început să curgă la 19 octombrie 2024 și a expirat la 02

noiembrie 2024, însă fiind zi de sâmbătă, în temeiul art.112 alin.(2) din

Codul de procedură civilă, acesta a expirat în următoarea zi lucrătoare, adică

la 04 noiembrie 2024. Respectiv recursul urma a fi declarat până la 04

noiembrie 2024 inclusiv, însă la caz recurentul a declarat recurs doar la 20

noiembrie 2024 și nu a solicitat repunerea în termenul de recurs și nici nu a

justificat omiterea acestuia. O cerere separată sau o solicitare cu privire la

repunerea în termenul de recurs nu se identifică la materialele cauzei sau în

recursul declarat. Repunerea în termenul pentru declararea recursului putea

fi soluționată doar în condițiile în care recurentul ar fi formulat o astfel de

cerere sau solicitare de repunere în termen cu prezentarea probelor pertinente

și admisibile în justificarea acestei omisiuni, iar, la caz, o cerere/solicitare de

repunere în termen, lipsește. Solicitarea de repunere în termen este o

prioritate a recurentului și nu poate fi soluționată din oficiu de către instanța

de recurs, mai mult că recurentul nu aduce anumite argumente în justificarea

omiterii termenului de contestare cu recurs.

loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea

anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în

interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin

sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici

este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea

valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare

a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile

procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul

de procedură civilă. Inițiind procedura de apel, apelantul urmează să se

intereseze periodic de soarta dosarului. Părțile trebuie să ia măsuri în

intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor

judiciare despre care aceștia cunosc.

instanței la 18 septembrie 2024, care poate fi accesat de persoanele

interesate.

7

antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu

drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu

bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența

CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor

interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se

vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001;

cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din

Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă,

relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv

garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că,

recurentul și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale

în termenul prevăzut de legislația în vigoare.

restituie recursul ca fiind depus în afara termenului legal, or, recurentul nu a

solicitat repunerea în termen.

alin.(1) lit. a), alin.(2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Restituie recursul declarat de Lorenzo Brizzi împotriva încheierii din 07

august 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Lorenzo Brizzi împotriva Dianei

Gheneralova, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor

copilului sectorul Buiucani, municipiul Chișinău, cu privire la desfacerea

căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei pentru

întreținerea copilului minor și cererea reconvențională înaintată de Diana

Gheneralova împotriva lui Lorenzo Brizzi, intervenient accesoriu Direcția

pentru protecția drepturilor copilului sectorul Centru, municipiul Chișinău,

cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor,

încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor, a mamei ocupată cu

îngrijirea copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

8