3ra-58/24 — obligarea recalcularii si achitarii indemnizatiei de maternitate

3ra-58/24 — obligarea recalcularii si achitarii indemnizatiei de maternitate (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Mereacre Anastasia către Casa Națională de Asigurări Sociale, terț SRL

„Vladlena Vartic” privind obligarea recalculării și achitării indemnizației de

maternitate,

împotriva deciziei din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-58/24

NR. PIGD 2-22105614-01-3ra-18012024)

Recursul este vădit neîntemeiat; art.246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. G. Cazacu

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

26 februarie 2025

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea

recalculării și achitării indemnizației de maternitate pentru 126 zile calendaristice,

prin luarea în calcul a salariului de 120 000 lei, ce constituie venitul obținut în cadrul

SRL „Vladlena Vartic” în perioada iunie-noiembrie 2021.

angajată în cadrul SRL „Vladlena Vartic”, iar serviciul efectuat în cadrul SRL

„Vladlena Vartic” era serviciul secundar, or serviciul său de bază, unde a fost

angajată în anul 2020, era în cadrul Biroului notarial „Jeleznîi Angela”. La data de

30 decembrie2021, fiind însărcinată, a solicitat să-i fie stabilită plata pentru

indemnizația unică de maternitate, pentru perioada 20.12.2021-24.04.2022,

indemnizație care urma a fi calculată din venitul mediu lunar pentru ultimele 12 luni

premergătoare datei producerii riscului.

Sociale Buiucani, i-a fost stabilită și achitată suma de 33 581,31 lei, ceea ce

constituie indemnizația de maternitate.

a adoptat decizia respectivă, la stabilirea indemnizației de maternitate, a luat în

considerare doar baza de calcul prezentată de către Biroul notarial „Jeleznîi Angela”,

însă suma de 120000 lei, ce constituie venitul obținut în perioada iunie - noiembrie

2021 în cadrul SRL „Vladlena Vartic”, nu a fost luat în calcul.

indemnizația de maternitate de 126 zile, prin luarea în considerație a bazei calcul din

venitul obținut din cadrul SRL „Vladlena Vartic”, venit obținut în perioada iunie -

noiembrie 2021. La 24 ianuarie 2021 CTAS Buiucani a emis un răspuns, prin care i

s-a refuzat calcularea indemnizației de maternitate, din motiv că la data emiterii

deciziei nr. 19 din 03 ianuarie 2022, în Registrul de stat al evidenței individuale în

sistemul public de asigurări sociale, SRL „Vladlena Vartic” nu a achitat contribuțiile

de asigurări sociale, acesta fiind motivul pentru care la stabilirea indemnizației de

maternitate nu a fost luat în considerație baza de calcul din venitul obținut în cadrul

SRL „Vladlena Vartic”.

SRL „Vladlena Vartic” a prezentat darea de seamă contabilă IPC 18 la 11 ianuarie

2

2022, atunci când decizia de stabilire a indemnizației deja a fost adoptată, iar în

motivarea refuzului CTAS Buiucani a indicat că indemnizația de maternitate nu se

recalculează decât în cazul modificării legislației privind modul de salarizare sau în

baza unei hotărâri judecătorești.

atunci când sa adresat către CTAS Buiucani pe motiv că nu a recepționat la domiciliu

nici un răspuns referitor la cererea depusă la 21 ianuarie 2022, cu toate că a făcut

cunoștință la 27 mai 2022, iar răspunsul nr. M9/22 a fost emis la 24 ianuarie 2022,

termenul de depunere a cererii prealabile autorității centrale (în speță - CNAS), este

de un an de zile, conform prevederilor Codului administrativ, din motiv că în refuzul

oferit nu sunt stipulate modalitățile de atac a prezentului răspuns.

o cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), prin care a

solicitat anularea actului administrativ defavorabil din 24.01.2022, cu emiterea unei

decizii suplimentare de recalculare a indemnizației de maternitate, pentru că în

dosarul său personal, SRL „Vladlena Vartic” unde a fost angajată din iunie 2021,

figurează drept angajator care a achitat contribuțiile sociale corespunzătoare, însă la

stabilirea indemnizației de maternitate acest fapt nu a fost luat în calcul.

prealabilă, cu care a făcut cunoștință la 29 iunie 2022, prin care i s-a refuzat în

recalcularea indemnizației de maternitate pentru perioada 20.12.2021-24.04.2022

indemnizația de maternitate nu se recalculează, decât în cazuri de modificare a

legislației sau în baza unei hotărâri judecătorești, în acest context, este de punctat și

faptul că sarcina sa, ce a avut loc la 19 februarie 2022 a fost efectuată prin cezariană,

ce se califică drept naștere complicată, ceea ce prelungește perioada aflării în

concediu de maternitate de la 126 de zile la 140 zile. Iar, atunci când a prezentat

certificatul medical ce îi prelungește concediul cu 14 zile, la CTAS Buiucani, i s-a

stabilit indemnizația de maternitate pentru 14 zile, în cadrul căreia baza de calcul la

fel a fost doar venitul obținut în cadrul Biroului Notarial „Jeleznii Angela”

pentru incapacitate temporară de muncă sau alte prestații sociale: „Asigurații din

sistemul public de asigurări sociale au dreptul la indemnizație de maternitate. Art. 7

alin. (1) al aceleiași legi, prevede în mod exhaustiv: „Baza de calcul al

indemnizațiilor de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) și g) și

art. 15 alin. (1) lit. a) o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12

luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care, la

data stabilirii indemnizației, au fost calculate și plătite contribuții”.

CTAS Buiucani (03.01.2022), a calculat și plătit contribuții, însă darea de seamă

IPC 18 a fost prezentată la 11.01.2022, ceea ce rezultă că neprezentarea dării de

seamă în termenul indicat, nu atestă necalcularea si neplătirea de contribuții de către

SRL „Vladlena Vartic”.

3

indemnizației de maternitate pentru 140 zile calendaristice, prin luarea în calcul a

salariului de 120 000 lei, ce constituie venitul obținut în cadrul SRL ”Vladlena

Vartic” în perioada iunie-noiembrie 2021

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea înaintată de Mareacre Anastasia, a fost admisă. S-a obligat Casa Națională

de Asigurări Sociale de a recalcula și achita reclamantei Mereacre Anastasia

indemnizația de maternitate pentru 140 zile calendaristice, prin luarea în calcul a

salariului de 120000 lei, ce constituie venitul obținut în cadrul SRL „Vladlena

Vartic” în perioada iunie-noiembrie 2021.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 06 martie 2023, solicitând

casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea

să fie respinsă ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de CNAS și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

cuantumul indemnizației de maternitate calculat doar din venitul obținut în cadrul

Biroului Notarial „Jeleznîi Angela”, or, art. 124 Codul muncii, art. 5 alin. (1) lit. d),

art. 6 alin. (6) di Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale prevăd expres

că, cuantumul lunar al indemnizației de maternitate este de 100% din baza de calcul

stabilită conform art.7, adică din venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12

luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat. La caz,

indemnizația de maternitate urma a fi calculată, luându-se în calcul și salariul de

120 000 lei, ce constituie venitul obținut în cadrul SRL „Vladlena Vartic” în perioada

iunie-noiembrie 2021. Or, din extrasul din contul curent al persoanei asigurate

Mereacre Anastasia, rezultă cert achitarea salariului de 120000 lei, ce constituie

venitul obținut în cadrul SRL „Vladlena Vartic” în perioada iunie-noiembrie 2021.

Astfel, instanța a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul apelului că, nereflectarea

în Registrul de stat în sistemul public de asigurări sociale a venitului realizat de către

reclamantă în perioada iunie – noiembrie 2021, duce la neincluderea acestuia în

calculul indemnizației. Iar, faptul că SRL „Vladlena Vartic” a omis să prezinte darea

de seamă la CTAS, prezentând-o ulterior stabilirii indemnizației, nu poate fi

imputată apelantei.

4

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

depus recurs, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei din 24 octombrie 2023

și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. La data de16 ianuarie 2024 a

depus supliment la recurs.

contradicție cu circumstanțele cauzei. A susținut cu referire la venitul realizat în

perioada iunie – noiembrie 2021 în cadrul SRL „Vladlena Varctic”, contribuțiile de

asigurări sociale erau reflectate cu venitul „0”, respectiv nu a fost inclus în calculul

indemnizației. A susținut că în calculul indemnizației de maternitate a fost inclus

venitul asigurat, realizat în perioada decembrie 2020-noiembrie 2021, pentru care au

fost achitate contribuțiile de asigurări sociale la data stabilirii indemnizației. Decizia

motivată a instanței de apel a fost notificată recurentei CNAS la data de 26 decembrie prin

intermediul poștei electronice (f.d. 70).

recursului cu oferirea posibilității de a depune referință.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

octombrie 2023 și la 26 decembrie 2023 a notificat părților decizia motivată a

instanței de apel, iar cererea de recurs a fost depusă la 08 decembrie 2023. În

condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus cu

respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

5

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța

de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.”

„Recursul este vădit neîntemeiat”

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate,

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă

un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

casare, invocate în recursul depus de CNAS, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu

soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau

că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus de CNAS conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel

6

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale nu conține obiecții de fapt.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel

Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

7

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8