3ra-420/24 — anularea actelor administrative

3ra-420/24 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Iver Galina,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Iver Galina împotriva notarului public Gladîș Oleg, terți

Grec Nadejda și Grec Vera privind anularea actelor administrative și

obligarea la emiterea actelor administrative

împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-420/24

NR. PIGD 2-22053769-01-3ra-15052024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: G. Cazacu

Curtea de Apel Chișinău : V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,

26 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Iver

Galina

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

reclamantei Galina Iver a depus acțiune împotriva Notarului Public Oleg

Gladîș, terți Nadejda Grec și Vera Grec privind anularea încheierii de

refuz în îndeplinirea acțiunilor notariale nr. 30 din 16.03.2022, anularea

răspunsului la cererea prealabilă nr. 32 din 29.03.2022, obligarea

Notarului Public Gladîș Oleg de a elibera reclamantei Iver Galina

certificatul de moștenitor, de proprietate asupra 1/3 cotă-parte din suma

bănească deținută în contul bancar disponibil la BC ”Moldindconbank”

SA, filiala ”Renaștere”, pe numele lui Vasilii Grec, cu toate dobânzile

cuvenite, rămase după decesul acestuia.

notarul Oleg Gladîș, a fost înregistrat dosarul succesoral nr. 399958-08-

2012, la cererea Galinei Iver și Nadejdei Grec - fiicele lui Vasilii Grec,

decedat la 30.12.2011. La 28.02.2012, notarul Oleg Gladîș a primit

Declarația de acceptare a succesiunii, înaintată de Vera Grec - soția

persoanei decedate Vasilii Grec, anexată la dosarul succesoral nr. 399958-

08-2012, Galinei Iver, Nadejdei Grec și Verei Grec li s-au eliberat

Certificat de calitate de moștenitor.

până la deces, au fost deschise: un cont de depozit, soldul contului la

04.07.2012, constituia 182 345, 57 de lei și un cont de card, soldul

contului la 04.07.2012, constituia 3 244,28 de lei. După deces în BC

„Moldinconbank” SA, filiala „Renaștere” unde au fost transferate

conturile de depozit și de card ale lui Vasilii Grec, la situația din

16.02.2022, soldul constituia suma de 239 544,27 de lei, care și urmează

a fi partajată succesorilor, conform cotelor părți stabilite.

soțului Vasilii Grec, au fost deschise două conturi (în 2009 și în 2010) în

sume de 16 042,85 de lei și 8 538, 64 $ (dolari americani), 156 842,86 de

lei, în total suma de 322 885,71 de lei care și urma a fi partajată

succesorilor, conform cotelor părți stabilite.

certificatelor de moștenitor, la 14.08.2013, după decesul lui Vasilii Grec

1

și după înaintarea Declarației de acceptare a succesiunii, fără a mai aștepta

stabilirea cotelor părți pentru comoștenitori, Vera Grec ridică suma de 166

042,85 de lei, din contul de bilanț nr. 23740320002234, deținut la Banca

Socială și închide contul. Tot la 14.08.2013, după decesul lui Vasilii Grec

și după înaintarea Declarației de acceptare a succesiunii, fără a mai aștepta

stabilirea cotelor părți pentru comoștenitori, Vera Grec ridică suma de 8

538, 64 $ (dolari americani) ce constituie 156 842,86 de lei, din contul de

bilanț nr. 23747034, deținut la Banca Socială și închide contul. Astfel

suma de bani ridicată de Vera Grec până la stabilirea cotelor părți și

eliberarea certificatelor de moștenitor, celor trei succesori, este de 322

885,71 de lei.

de lei care și se află în BC ”Moldinconbank” SA, filiala „Renaștere”, unde

au fost transferate conturile de depozit și de card ale lui Vasilii Grec.

Raportând suma de bani ridicată de către Grec Vera – 322 885, 71 de lei

și suma disponibilă, constată că Vera Grec a ridicat o sumă mai mare față

de cea disponibilă distribuirii între comoștenitori, fiecărui comoștenitor

urmează să-i fie stabilită 1/3 cota parte.

Certificat de moștenitor/proprietate asupra depunerilor bănești, rămase

după decesul tatălui său, din contul bancar menționat, invocând

prevederile legale stabilite în art. 66 din Legea nr. 1453 din 08.11.2002 cu

privire la notariat, care prevede: În baza cererii comune scrise a tuturor

coproprietarilor notarul eliberează certificate cu privire la dreptul de

proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie. În

cazul decesului unuia din coproprietari, certificatul cu privire la dreptul

de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie se

eliberează la locul deschiderii succesiunii în baza cererii scrise a tuturor

coproprietarilor și a moștenitorilor care au dreptul la succesiune. Mărimea

cotelor coproprietarilor și a moștenitorilor care au dreptul la succesiune.

Mărimea cotelor coproprietarilor în proprietatea comună în devălmășie se

stabilește în baza cererii scrise a tuturor coproprietarilor dacă legea nu

prevede altfel. Certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra

bunurilor imobile se eliberează de notar la locul aflării acestor bunuri.

Coproprietarii trebuie să prezinte dovezi scrise despre participarea lor la

dobândirea proprietății comune în devălmășie. Însă, Vera Grec nu se

prezintă la notar pentru a prezenta acordul în scris.

lui Galinei Iver încheierea de refuz de îndeplinire a acțiunii notariale nr.

30 din 16.03.2022, iar la 30.03.2022 a primit răspuns prin care s-a respins

cererea prealabilă privind anularea încheierii de refuz de îndeplinire a

acțiunii notariale nr. 30 din 16.03.2022.

credință al Verei Grec și Nadejdei Grec care, pe parcursul mai multor ani,

2

se eschivează de la îndeplinirea obligațiilor legale, Galinei Iver i se încalcă

dreptul de proprietate asupra averii succesorale, respectiv actul

administrativ individual, încheierea de refuz de îndeplinire a acțiunii

notariale nr. 30 din 16.03.2022 și Răspunsul la Cererea prealabilă nr. 32

din 29.03.2022, adoptate de notarul Oleg Gladîș, urmează a fi anulate.

Galina Iver împotriva Notarului Public Oleg Gladîș, terți Nadejda Grec și

Vera Grec, anularea încheierii de refuz în îndeplinirea acțiunilor notariale

nr. 30 din 16.03.2022, anularea răspunsului la cererea prealabilă nr. 32 din

29.03.2022, obligarea Notarului Public Oleg Gladîș de a elibera

reclamantei Iver Galina certificatul de moștenitor, de proprietate asupra

1/3 cotă-parte din suma bănească deținută în contul bancar disponibil la

B.C. ”Moldindconbank” SA, filiala ”Renaștere”, pe numele lui Grec

Vasilii, cu toate dobânzile cuvenite, rămase după decesul acestuia.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de avocatul Constantin

Lazari în interesele reclamantei Galina Iver împotriva Notarului Public Oleg

Gladîș, terți Nadejda Grec și Vera Grec.

interesele reclamantei Galina Iver a declarat apel împotriva hotărârii

instanței de fond solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii cu

pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respinsă cererea de apel depusă de Galina Iver și a fost menținută hotărârea

din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).

deschis pe numele lui Grec Vasilii la data de 03.04.2009 la BC „Banca

Socială” SA, actualmente transferat la BC „Moldinconbank” SA., iar la data

deschiderii contului la BC „Banca Socială” SA, defunctul era în căsătorie cu

Vera Grec, ceia ce înseamnă că acest cont cade sub prevederile art. 20 Codul

familiei, care prevede că, (1) Bunurile dobîndite de către soți în timpul

căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform

legislației. (2) Sînt proprietate în devălmășie bunurile procurate din contul:

a) veniturilor obținute de fiecare dintre soți din: - activitatea de muncă; -

activitatea de întreprinzător; - activitatea intelectuală; b) premiilor,

indemnizațiilor și altor plăți, cu excepția celor care au un caracter de

compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătății etc.); c)

altor mijloace comune. (3) Sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile

3

mobile și imobile, valorile mobiliare, depunerile și cotele de participație în

capitalul social din instituțiile financiare sau societățile comerciale, care au

fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor

comune, precum și alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt

procurate sau depuse pe numele unuia dintre soți. (4) Dreptul la proprietate

în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a avut un venit propriu,

fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau din alte motive

temeinice. (5) Sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost

dobîndite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Instanța

judecătorească este în drept, în baza cererii soțului interesat care nu este

vinovat de desfacerea căsătoriei, să declare bunurile dobîndite de către el în

perioada cît soții au dus gospodării separate proprietate a acestuia.

anumite norme și proceduri care trebuie respectate cu exactitate de către

notar și anume care sunt acțiunile în cazul proprității în devălmășie. La caz,

Grec Vera și moștenitorul Grec Nadejda nu s-au prezentat la notar pentru a

depune o cerere pentru a se delimita mai întîi ½ cotă parte care i se cuvine

decedatului Grec Vasile.

reflectate în încheierea de refuz în îndeplinirea acțiunilor notariale nr. 30 din

16.03.2022 sunt legale și întemeiate, considerent din care, răspunsul

contestat a fost emis în condiții legale, iar temeiuri de anulare a acestuia nu

au fost identificate. Drept urmare, notarul Oleg Gladîș și-a exercitat dreptul

discreționar în corespundere cu art.16 Cod administrativ.

a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată, în cazul în care argumentele de

ilegalitate invocate de reclamantă/apelantă nu și-au găsit confirmare. Or,

hotărârea supusă prezentului apel a fost pronunțată de instanța de fond cu

respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în sensul definit de art.

6 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, atât ca ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această

dispoziție convențională, cât și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei.

EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS

februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei

instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare.

în considerare că autoritatea publică a emis un act administrativ ilegal,

deoarece a fost depășit termenul unei proceduri administrative legale, în

condițiile în care a fost eliberat Certificat de moștenitor legal la 23.02.2017

față de averea imobiliară a defunctului. Astfel, conform art.69 alin. L din

Codul administrativ, procedura administrativă se inițiază la cerere sau din

4

oficiu. Procedura administrativă inițiată din oficiu începe odată cu efectuarea

primei acțiuni procedurale, iar cea inițiată la cerere se consideră inițiată din

momentul depunerii cererii.

administrativ. Atât actul administrativ individual defavorabil, cât și actul

emis în procedura prealabilă nu conține motivele, pentru care un observator

independent ar înțelege considerentele pentru care s-a dispus în așa mod,

precum și emitentul actului nu identifică în fond problema de drept.

și argumentele Galinei Iver, astfel că instanțele inferioare nu au auzit

motivele recurentei, omisiune ce are ca efect încălcarea art.6 CEDO și

art.241 alin.5 din Cod procedură civilă.

îndreptat pentru 1/3 cotă-parte din mijloacele bănește care au aparținut lui

Grec Vasilii (defunct, tatăl recurentei), nefiind lezate drepturile altor

succesori, mai ales că toți au solicitat emiterea actului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

5

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la data de 15 aprilie 2024, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f.d.129). Cererea de recurs a fost depusă la data de 3 mai 2024. Astfel,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Galina Iver, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară

a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau

că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Galina Iver, conține obiecții de fapt și de drept similare

celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către

Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință,

nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea

6

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

7

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Galina Iver.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8