3ra-580/24 — anularea actului adminstrativ, restabilirea la munca, incasarea salariului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului adminstrativ, restabilirea la munca, incasarea salariului
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-580/24 — anularea actului adminstrativ, restabilirea la munca, incasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Primarul General al
municipiului Chișinău,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Tatiana Bucearschi împotriva Primarului General al
municipiului Chișinău, terți Direcția generală și asistență socială și sănătate
a Consiliului municipal Chișinău, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității, Bulmaga Mihail cu privire la anularea
actului administrativ, restabilirea la muncă, încasarea salariului și a
prejudiciului moral
împotriva deciziei din 2 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-580/24
NR. PIGD 2-21112253-01-3ra-08072024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: G. Cazacu
Curtea de Apel Chișinău : Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici,
26 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Primarul General al municipiului Chișinău
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 iulie 2021 avocatul Țurcan Vitalie, în interesele reclamantei
Bucearschi Tatiana, s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ
împotriva Primarului General al mun. Chișinău, persoane terțe - Direcția
generală asistență socială și sănătate a Consiliului mun. Chișinău, Consiliul
pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,
Bulmaga Mihail, privind anularea dispoziției nr. 531-dc din 11.06.2021 cu
privire la destituirea din funcție, restabilirea la locul de muncă, achitarea
salariului restant, a prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 11.06.2021 Primarul
General al municipiului Chișinău a emis Dispoziția nr. 531-dc cu privire la
destituirea din funcție a reclamantei Tatiana Bucearschi. Prin dispoziția
menționată s-a dispus: ”Pct. 1 - se destituie, dna Tatiana Bucearschi din
funcția de Șef al Direcției generale asistență socială și sănătate a Consiliului
Municipal Chișinău, din data de 14 iunie 2021 ”. Conform temeiului de fapt
indicat în partea dispozitivă a actului emis, s-a menționat că, în urma
obținerii calificativului ”nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanțelor
profesionale ale dnei Bucearschi Tatiana, Șef al Direcției generale asistență
socială și sănătate a Consiliului Municipal Chișinău, fapt ce rezultă din fișa
de evaluare a performanțelor profesionale pentru perioada de activitate
02.01.2020-31.12.2021 și în temeiul art. 61 lit. c) și art. 64 alin. (1) lit. d) din
Legea 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,
a prevederilor Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor
profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.
201/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu
privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art.29 alin. (1) lit.
c) și art.32 alin.3 din Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală,
art. 15 alin. (1) lit. b) și art. 16 alin.(3) din Legea nr. 136/2016 privind statutul
Municipiului Chișinău, consideră reclamanta că Dispoziția Primarului
General al mun. Chișinău Nr. 531-dc din 11.06.2021 cu privire la destituirea
din funcție, este ilegală și neîntemeiată.
A indicat reclamanta că, pe tot parcursul activității față de Bucearschi
Tatiana nu au fost aplicate careva sancțiuni disciplinare, ci invers aceasta a
fost premiată și distinsă pe tot parcursul activității sale, având în vedere
performanțele individuale și colective. Acest fapt s-a confirmat prin
1
înscrisurile respective cum ar fi, diploma de onoare a Prim-ministrului,
diploma de onoare din 04.03.2020 conferită de Președintele Republicii
Moldova, conferirea medaliei prin Decret Prezidențial ”conferirea meritului
civic” însemnul nr.04319, inclusiv reclamantei la 24.01.2021 ( pentru
perioada pretinsă de evaluare) i s-a acordat diploma de onoare nemijlocit de
către Primarul General în semn de înaltă apreciere și recunoștință pentru
profesionalismul și sacrificiu în gestionarea pandemiei de Covid - 19.
A relatat că, Dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr. 531-
dc din 11.06.2021 cu privire la destituire din funcție, s-a emis cu încălcarea
prevederilor legislației în vigoare, inclusiv la emiterea actului administrativ
s-au ignorat normele speciale ce reglementează relațiile de muncă. Astfel,
temeiul de fapt al destituirii din funcție a reclamantei, este unul fictiv și
neîntemeiat.
La baza concedierii a fost un conflict neformal legat de unii consilieri
din cadrul Consiliului municipal și alți angajați din cadrul Primăriei mun.
Chișinău, astfel neavând suport juridic și/sau nici un alt temei obiectiv
Primarul municipiului Chișinău fictiv a utilizat formula de concediere, luând
ca bază evaluarea anuală a performanțelor a dnei Tatiana Bucearschi. Or,
procedura de evaluare a performanțelor, reclamanta a trecut-o cu brio având
calificativul cel mai înalt. Conform dispozițiilor Regulamentului cu privire
la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public și anume
Anexa nr.8 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, angajatorul
urma să petreacă procedura de evaluare în perioadă fixă și anume (15
decembrie a anului în curs și 15 februarie), fapt stabilit de art.4 lit. d) ale
Regulamentului menționat, care stipulează că ”perioadă de evaluare anuală
perioada în care se implementează procedura de evaluare a funcționarului
public, cuprinsă între 15 decembrie a anului în curs și 15 februarie din anul
următor perioadei evaluate.
A menționat că, la solicitarea dosarului personal, cerere care a fost
înaintată de către reclamantă față de Primăria Chișinău, ultimii nu au
prezentat nemijlocit fișa de evaluare a performanțelor și actul nemijlocit care
a stat la baza destituirii din funcție. Mai mult, Fișa de evaluare urma să fie
prezentată contra semnătură persoanei evaluate, la caz Bucearschi Tatiana,
pentru ca ultima să-și poată exercita eventual drepturile sale cu privire la
contestarea rezultatelor, să prezinte probe suplimentare.
Acest fapt este reglementat nemijlocit de lit. e) și h) art. 18 ale
Regulamentului sus menționat și anume, funcționarul public evaluat are
următoarele atribuții și obligații, h) ia cunoștință, prin semnătură, cu
informațiile înscrise în fișa de evaluare, e) după caz, prezintă dovezi ce
confirmă îndeplinirea obiectivelor și comentează calificativul de evaluare
acordat. Art. 53 al Regulamentului stabilește clar că, fișa de evaluare se
aduce la cunoștința funcționarului public evaluat în termen de cel mult 3 zile
lucrătoare de la întocmirea acesteia, și art. 54 - fișa de evaluare se păstrează
în dosarul personal al funcționarului public evaluat, iar secretariatul comisiei
de evaluare transmite cîte o copie a acesteia funcționarului public evaluat și
2
conducătorului autorității publice. Refuzul neîntemeiat al angajatorului de a
prezenta nemijlocit fișa de evaluare, denotă evident ilegalitatea concedierii
reclamantei și accentuează nemijlocit acțiunile fictive ale angajatorului.
A remarcat că din dispozițiile actului emis cu privire la destituirea din
funcție, nu reiese clar termenul și circumstanțele de efectuare a procedurii de
evaluare, se indică doar perioada pentru care a fost supusă evaluarea (adică
02.01.2020-31.12.2020). În acest caz, apare o discrepanță evidentă a
termenului când s-a luat decizia de destituire din funcție 11.06.2021, circa 6
luni din momentul încheierii procedurii de evaluare. Este cert că s-au omis
toate termenele legale de prescripție în care angajatorul era în drept să aplice
față de reclamant decizia cu privire la destituirea din funcție.
De asemenea a mai invocat că, în conformitate cu art.58 a Legii
158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,
destituirea din funcție constituie o sancțiune disciplinară, iar conform alin.(3)
al art. 59 al aceleiași Legi, sancțiunea disciplinară, cu excepția celei
specificate la art.58 lit. a), nu poate fi aplicată decât după cercetarea
prealabilă a faptei imputate și după audierea echitabilă a funcționarului
public de către comisia de disciplină, în termen de cel mult o lună de la data
constatării abaterii.
A opinat reclamanta că angajatorul evident a omis termenul de o lună,
în care putea să valorifice decizia cu privire la destituirea din funcție în
temeiul menționat. Având în vedere că termenul limită legal de petrecere a
procedurii de evaluare este data de 15 februarie anul curent, putea clar
concluziona că termenul limită de aplicare a sancțiunii față de reclamantă ar
fi data de 15 martie 2021, în cazul când pârâtul v-a prezenta fișa de evaluare
vor avea posibilitatea să recalculeze acest termen reieșind din circumstanțele
reale. Încălcarea termenului dat, evident duce la nulitatea actului emis, la caz
Dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr.531-dc din 11.06.2021.
Prevederile date sunt coroborate și cu alin.(1) art. 209 ale Codului Muncii,
ce presupune că sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după
constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din ziua
constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual
de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical.
Reclamanta a mai susținut că a suferit prejudiciu moral în sensul
aplicării față de ultima a unei proceduri ilegale, având în vedere că ultima și-
a dedicat toată cariera profesională în domeniul serviciului public, are
suferințe și suportă un stres accentuat în acest sens. Suferințele suportate au
dus la agravarea sănătății reclamantei, timp de 7 zile aflându-se pe buletin de
boală. Pe lângă aceste retrăitele sufletești, a avut de suferit imaginea
reclamantei în fața societății civile, imaginea ca mamă a doi copii.
A solicitat reclamanta anularea dispoziției nr.531-dc din 11.06.2021
„Cu privire la destituirea din funcție a dnei Tatiana Bucearschi”, restabilirea
la locul de muncă în funcția de Șef al Direcției generale asistență socială și
sănătate a Consiliului municipal Chișinău, încasarea salariului mediu lunar
3
pentru toată perioada absenței forțate de la muncă, încasarea prejudiciului
moral și a cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărîrea din 21 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea de contencios administrativ înaintată de avocatul Țurcan
Vitalie în interesele reclamantei Bucearschi Tatiana, a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată.
La data de 29 septembrie 2023 avocatul Țurcan Vitalie, în interesele
reclamantei Bucearschi Tatiana, a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 21 septembrie 2023, solicitând
admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea
unei noi decizii de admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 2 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă
cererea de apel înaintată de Țurcan Vitalie, în interesele reclamantei
Bucearschi Tatiana, casată integral hotărârea din 21 septembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani și emisă o nouă decizie, prin care: s-a
admis parțial acțiunea înaintată de Bucearschi Tatiana; s-a anulat dispoziția
Primarului General al mun. Chișinău nr. 531-dc din 11.06.2021 „Cu privire
la destituirea din funcție a dnei Tatiana Bucearschi”; s-a obligat Primăria
mun. Chișinău să achite în beneficiul Tatianei Bucearschi salariul mediu
lunar pentru absența forțată de la lucru pentru perioada 11 iunie 2021 pînă la
2 aprilie 2024; s-a obligat Primăria mun. Chișinău să achite în beneficiul
Tatianei Bucearschi prejudiciul moral în mărimea unui salariu mediu lunar;
s-a obligat Primăria mun. Chișinău să achite în beneficiul Tatianei
Bucearschi Tatiana 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În
rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, autoritatea
intimată neîntemeiat a dispus rectificarea fișei de evaluare a performanțelor
profesionale pentru perioada de activitate 02.01.2020 - 31.12.2020, datată
din 14.01.2021, semnată de Primarul General al mun. Chișinău și de apelanta
Bucearschi Tatiana, obținând calificativul ”Foarte bine”, or, autoritatea
publică a rectificat fișa de evaluare prin radierea punctajului stabilit și a
calificativului acordat, fiind indicat calificativul ”nesatisfăcător”, ca urmare
a unei note de serviciu întocmită de Viceprimarul mun. Chișinău – Angela
Cutasevici. Rectificările din fișa de evaluare a performanțelor profesionale
pentru perioada de activitate 02.01.2020-31.12.2020, datată din 14.01.2021,
au fost efectuate după data de 24.01.2021, or, nu este clară poziția intimatului
din moment ce la data 24.01.2021, Primarul General al mun. Chișinău i-a
conferit apelantei Bucearschi Tatiana - Diploma de Onoare, în semn de
apreciere și recunoștință pentru activitatea prodigioasă, profesionalism și
4
spirit de sacrificiu, contribuție considerabilă în gestionarea pandemiei de
COVID -19.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că rectificările din fișa de
evaluare a performanțelor profesionale pentru perioada de activitate
02.01.2020-31.12.2020, prin care apelanta a fost evaluată cu calificativul
”nesatisfăcător”, au fost efectuate după data de 24 ianuarie 2021, iar actul
rectificat nu a fost adus la cunoștința apelantei Bucearschi Tatiana pentru a-
și expune poziția în conformitate cu prevederile legale menționate supra, or,
careva probe în acest sens nu au fost prezentate instanței.
A menționat instanța de apel că, fișa de evaluare a performanțelor
profesionale pentru perioada de activitate 02.01.2020-31.12.2020, rectificată
de intimat în privința apelantei, prin care i s-a acordat calificativul
”nesatisfăcător”, nu produce efecte juridice din moment ce aceasta nu a fost
adusă la cunoștința apelantei în termenul și ordinea stabilită de Lege.
Astfel, la emiterea dispoziției contestate, intimatul nu și-a exercitat
dreptul discreționar în conformitate cu scopul acordat prin lege, or, la data
emiterii dispoziției de destituire din funcție a reclamantei/apelant, în temeiul
art. 64 alin.(1) lit. d) din Legea cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008 (în vigoare la data emiterii
actului contestat), calificativul ”nesatisfăcător” la evaluarea anuală a
performanțelor profesionale ale apelantei Bucearschi Tatiana, nu producea
efecte juridice, iar acest fapt duce la anularea dispoziției Primarului General
al mun. Chișinău nr.531-dc din 11.06.2021 „Cu privire la destituirea din
funcție a dnei Tatiana Bucearschi”, ca fiind emisă contrar legii.
Cu referire la pretenția de restabilire în funcție, Curtea de Apel Centru
a constatat că conform Deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr. 15/4 din
28 decembrie 2021, în urma reorganizării Direcției, funcția de „Șef al
Direcției generale asistență socială și sănătate a Consiliului Municipal
Chișinău” lipsește și nu se mai regăsește în structura organizatorică a
Direcției generale asistență medicală și socială a Consiliului Municipal
Chișinău, stabilită prin Anexa nr. 2 la decizia nr. 15/4 din 28.12.2021. Astfel,
instanța de apel este în imposibilitate să admită pretenția reclamantei și să o
restabilească într-o funcție inexistentă, prin urmare această pretenție
urmează a fi respinsă, or, prin prisma prevederilor art. 219 alin. (3) din Codul
administrativ, instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele
pretențiilor din acțiune.
Prin urmare, luând în considerare ilegalitatea dispoziției Primarului
General al mun. Chișinău nr.531-dc din 11.06.2021 „Cu privire la destituirea
din funcție a dnei Tatiana Bucearschi”, instanța de apel a ajuns la concluzia
temeiniciei pretenției privind încasarea salariului pentru absența forțată de la
serviciu și a prejudiciului moral, și anume, achitarea salariului pentru
absența forțată de la muncă, începând cu 11 iunie 2021 (data emiterii actului
administrativ contestat) și până la 2 aprilie 2024 (data emiterii deciziei, prin
care s-a anulat ordinul de eliberare din funcție), iar prejudiciul moral urmând
a fi compensat în mărimea unui salariu mediu lunar.
5
Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a admite solicitarea
apelantei privind încasarea cheltuielilor de judecată și a dispune obligarea
Primăriei mun. Chișinău să achite în beneficiul apelantei Bucearschi
Tatiana a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS
La 9 aprilie 2024, Primarul General al municipiului Chișinău, a depus
recurs împotriva deciziei din 2 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii
noi prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată.
În motivarea recursului recurentul invocat că Curtea de Apel Centru
nu a cercetat pe deplin argumentele prezentate de reprezentantul Primarului
General al mun. Chișinău și a Consiliului mun. Chișinău, a apreciat vădit
nerezonabil probele, emițând o hotărâre arbitrată și contrară cadrului legal,
greșit a identificat prezenta temeiurilor de ilegalitate la emiterea actului
contestat.
A susținut că actul administrativ contestat de către reclamant este
legal, acesta fiind emis în strictă conformitate cu prevederile legislației în
vigoare și cu respectarea procedurii stabilite, având drept criteriu intenția de
realizare a competențelor autorității publice, a funcționării acesteia în mod
legal și în bune condiții. Potrivit circumstanțelor cauzei, emitentul actului
administrativ contestat a acționat în corespundere cu normele legale
aplicabile, or eliberarea dnei Bucearschi Tatiana din funcția publică de șef al
Direcției generale asistență socială și sănătate a Consiliului municipal
Chișinău a avut ca temei obținerea calificativului „nesatisfăcător” la
evaluarea anuală a performanțelor profesionale fapt care rezultă din fișa de
evaluare a performanțelor profesionale în perioada de activitate 02.01.2020-
31.12.2020.
A menționat recurentul că angajatorul a respectat procedura de
evaluare reglementată de lege. Totodată s-a atras atenția asupra faptului că
obiect al prezentului litigiu nu este fișa de evaluare, dar procedura de
evaluare desfășurată, or fișa de evaluare - ca act administrativ individual care
a stat la baza emiterii dispoziției contestate, nu a fost contestată de către
reclamanta/intimată în corespundere cu legea, iar potrivit pct. 85. din
Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale
funcționarului public, funcționarul public care nu este de acord cu rezultatul
evaluării poate să îl conteste la conducătorul autorității publice, în scris, în
termen de 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință, iar potrivit pct. 89
din Regulament, funcționarul public nemulțumit de modul de soluționare a
contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în
condițiile legii.
A mai indicat că, autoritatea publică nu și-a întemeiat actul
administrativ în baza art. 58 din Legea 158/2008, astfel nefiind aplicabilă
nici procedura de aplicarea a sancțiunilor disciplinare reglementată de art. 59
6
din aceeași legeDrept urmare, se atestă că actul administrativ individual
contestat de către reclamantă este legal, nefiind întrunite condițiile pentru
aplicarea consecinței sub formă de anulare.
Cu privire la solicitarea achitării salariului, prejudiciului moral și
compensării cheltuielilor de asistență juridică, consideră recurentul că
acestea sunt neîntemeiate având în vedere legalitatea actului administrativ
contestat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
”(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia instanței de apel a fost
pronunțată la data de 2 aprilie 2024. Cererea de recurs a fost depusă la data
7
de 9 aprilie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din
Codul administrativ.
Din analiza prevederilor art.2451 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Primarul General al municipiului Chișinău, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Centru
și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău, conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Centru, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
8
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Primarul General al municipiului
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9