3ra-580/24 — Anularea actului adminstrativ, restabilirea la muncă, încasarea salariului

La 27 iulie 2021 avocatul Țurcan Vitalie, în interesele reclamantei Bucearschi Tatiana, s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Primarului General al mun. Chișinău, persoane terțe - Direcția generală asistență socială și sănătate a Consiliului mun. Chișinău, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Bulmaga Mihail, privind anularea dispoziției nr. 531-dc din 11.06.2021 cu privire la destituirea din funcție, restabilirea la locul de muncă, achitarea salariului restant, a prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 11.06.2021 Primarul General al municipiului Chișinău a emis Dispoziția nr. 531-dc cu privire la destituirea din funcție a reclamantei Tatiana Bucearschi. Prin dispoziția menționată s-a dispus: ”Pct. 1 - se destituie, dna Tatiana Bucearschi din funcția de Șef al Direcției generale asistență socială și sănătate a Consiliului Municipal Chișinău, din data de 14 iunie 2021 ”. Conform temeiului de fapt indicat în partea dispozitivă a actului emis, s-a menționat că, în urma obținerii calificativului ”nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale dnei Bucearschi Tatiana, Șef al Direcției generale asistență socială și sănătate a Consiliului Municipal Chișinău, fapt ce rezultă din fișa de evaluare a performanțelor profesionale pentru perioada de activitate 02.01.2020-31.12.2021 și în temeiul art. 61 lit. c) și art. 64 alin. (1) lit. d) din Legea 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, a prevederilor Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 201/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art.29 alin. (1) lit. c) și art.32 alin.3 din Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală, art. 15 alin. (1) lit. b) și art. 16 alin.(3) din Legea nr. 136/2016 privind statutul Municipiului Chișinău, consideră reclamanta că Dispoziția Primarului General al mun. Chișinău Nr. 531-dc din 11.06.2021 cu privire la destituirea din funcție, este ilegală și neîntemeiată.

A indicat reclamanta că, pe tot parcursul activității față de Bucearschi Tatiana nu au fost aplicate careva sancțiuni disciplinare, ci invers aceasta a fost premiată și distinsă pe tot parcursul activității sale, având în vedere performanțele individuale și colective. Acest fapt s-a confirmat prin 1 înscrisurile respective cum ar fi, diploma de onoare a Prim-ministrului, diploma de onoare din 04.03.2020 conferită de Președintele Republicii Moldova, conferirea medaliei prin Decret Prezidențial ”conferirea meritului civic” însemnul nr.04319, inclusiv reclamantei la 24.01.2021 ( pentru perioada pretinsă de evaluare) i s-a acordat diploma de onoare nemijlocit de către Primarul General în semn de înaltă apreciere și recunoștință pentru profesionalismul și sacrificiu în gestionarea pandemiei de Covid - 19.

A relatat că, Dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr. 531- dc din 11.06.2021 cu privire la destituire din funcție, s-a emis cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare, inclusiv la emiterea actului administrativ s-au ignorat normele speciale ce reglementează relațiile de muncă. Astfel, temeiul de fapt al destituirii din funcție a reclamantei, este unul fictiv și neîntemeiat.

La baza concedierii a fost un conflict neformal legat de unii consilieri din cadrul Consiliului municipal și alți angajați din cadrul Primăriei mun. Chișinău, astfel neavând suport juridic și/sau nici un alt temei obiectiv Primarul municipiului Chișinău fictiv a utilizat formula de concediere, luând ca bază evaluarea anuală a performanțelor a dnei Tatiana Bucearschi. Or, procedura de evaluare a performanțelor, reclamanta a trecut-o cu brio având calificativul cel mai înalt. Conform dispozițiilor Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public și anume Anexa nr.8 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, angajatorul urma să petreacă procedura de evaluare în perioadă fixă și anume (15 decembrie a anului în curs și 15 februarie), fapt stabilit de art.4 lit. d) ale Regulamentului menționat, care stipulează că ”perioadă de evaluare anuală perioada în care se implementează procedura de evaluare a funcționarului public, cuprinsă între 15 decembrie a anului în curs și 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.

A menționat că, la solicitarea dosarului personal, cerere care a fost înaintată de către reclamantă față de Primăria Chișinău, ultimii nu au prezentat nemijlocit fișa de evaluare a performanțelor și actul nemijlocit care a stat la baza destituirii din funcție. Mai mult, Fișa de evaluare urma să fie prezentată contra semnătură persoanei evaluate, la caz Bucearschi Tatiana, pentru ca ultima să-și poată exercita eventual drepturile sale cu privire la contestarea rezultatelor, să prezinte probe suplimentare.

Acest fapt este reglementat nemijlocit de lit. e) și h) art. 18 ale Regulamentului sus menționat și anume, funcționarul public evaluat are următoarele atribuții și obligații, h) ia cunoștință, prin semnătură, cu informațiile înscrise în fișa de evaluare, e) după caz, prezintă dovezi ce confirmă îndeplinirea obiectivelor și comentează calificativul de evaluare acordat. Art. 53 al Regulamentului stabilește clar că, fișa de evaluare se aduce la cunoștința funcționarului public evaluat în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la întocmirea acesteia, și art. 54 - fișa de evaluare se păstrează în dosarul personal al funcționarului public evaluat, iar secretariatul comisiei de evaluare transmite cîte o copie a acesteia funcționarului public evaluat și 2 conducătorului autorității publice. Refuzul neîntemeiat al angajatorului de a prezenta nemijlocit fișa de evaluare, denotă evident ilegalitatea concedierii reclamantei și accentuează nemijlocit acțiunile fictive ale angajatorului.

A remarcat că din dispozițiile actului emis cu privire la destituirea din funcție, nu reiese clar termenul și circumstanțele de efectuare a procedurii de evaluare, se indică doar perioada pentru care a fost supusă evaluarea (adică 02.01.2020-31.12.2020). În acest caz, apare o discrepanță evidentă a termenului când s-a luat decizia de destituire din funcție 11.06.2021, circa 6 luni din momentul încheierii procedurii de evaluare. Este cert că s-au omis toate termenele legale de prescripție în care angajatorul era în drept să aplice față de reclamant decizia cu privire la destituirea din funcție.

De asemenea a mai invocat că, în conformitate cu art.58 a Legii 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, destituirea din funcție constituie o sancțiune disciplinară, iar conform alin.(3) al art. 59 al aceleiași Legi, sancțiunea disciplinară, cu excepția celei specificate la art.58 lit. a), nu poate fi aplicată decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate și după audierea echitabilă a funcționarului public de către comisia de disciplină, în termen de cel mult o lună de la data constatării abaterii.

A opinat reclamanta că angajatorul evident a omis termenul de o lună, în care putea să valorifice decizia cu privire la destituirea din funcție în temeiul menționat. Având în vedere că termenul limită legal de petrecere a procedurii de evaluare este data de 15 februarie anul curent, putea clar concluziona că termenul limită de aplicare a sancțiunii față de reclamantă ar fi data de 15 martie 2021, în cazul când pârâtul v-a prezenta fișa de evaluare vor avea posibilitatea să recalculeze acest termen reieșind din circumstanțele reale. Încălcarea termenului dat, evident duce la nulitatea actului emis, la caz Dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr.531-dc din 11.06.2021. Prevederile date sunt coroborate și cu alin.(1) art. 209 ale Codului Muncii, ce presupune că sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical.

Reclamanta a mai susținut că a suferit prejudiciu moral în sensul aplicării față de ultima a unei proceduri ilegale, având în vedere că ultima și- a dedicat toată cariera profesională în domeniul serviciului public, are suferințe și suportă un stres accentuat în acest sens. Suferințele suportate au dus la agravarea sănătății reclamantei, timp de 7 zile aflându-se pe buletin de boală. Pe lângă aceste retrăitele sufletești, a avut de suferit imaginea reclamantei în fața societății civile, imaginea ca mamă a doi copii.

A solicitat reclamanta anularea dispoziției nr.531-dc din 11.06.2021 „Cu privire la destituirea din funcție a dnei Tatiana Bucearschi”, restabilirea la locul de muncă în funcția de Șef al Direcției generale asistență socială și sănătate a Consiliului municipal Chișinău, încasarea salariului mediu lunar 3 pentru toată perioada absenței forțate de la muncă, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

La data de 29 septembrie 2023 avocatul Țurcan Vitalie, în interesele reclamantei Bucearschi Tatiana, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 21 septembrie 2023, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, autoritatea intimată neîntemeiat a dispus rectificarea fișei de evaluare a performanțelor profesionale pentru perioada de activitate 02.01.2020 - 31.12.2020, datată din 14.01.2021, semnată de Primarul General al mun. Chișinău și de apelanta Bucearschi Tatiana, obținând calificativul ”Foarte bine”, or, autoritatea publică a rectificat fișa de evaluare prin radierea punctajului stabilit și a calificativului acordat, fiind indicat calificativul ”nesatisfăcător”, ca urmare a unei note de serviciu întocmită de Viceprimarul mun. Chișinău – Angela Cutasevici. Rectificările din fișa de evaluare a performanțelor profesionale pentru perioada de activitate 02.01.2020-31.12.2020, datată din 14.01.2021, au fost efectuate după data de 24.01.2021, or, nu este clară poziția intimatului din moment ce la data 24.01.2021, Primarul General al mun. Chișinău i-a conferit apelantei Bucearschi Tatiana - Diploma de Onoare, în semn de apreciere și recunoștință pentru activitatea prodigioasă, profesionalism și 4 spirit de sacrificiu, contribuție considerabilă în gestionarea pandemiei de COVID -19.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că rectificările din fișa de evaluare a performanțelor profesionale pentru perioada de activitate 02.01.2020-31.12.2020, prin care apelanta a fost evaluată cu calificativul ”nesatisfăcător”, au fost efectuate după data de 24 ianuarie 2021, iar actul rectificat nu a fost adus la cunoștința apelantei Bucearschi Tatiana pentru a- și expune poziția în conformitate cu prevederile legale menționate supra, or, careva probe în acest sens nu au fost prezentate instanței.

A menționat instanța de apel că, fișa de evaluare a performanțelor profesionale pentru perioada de activitate 02.01.2020-31.12.2020, rectificată de intimat în privința apelantei, prin care i s-a acordat calificativul ”nesatisfăcător”, nu produce efecte juridice din moment ce aceasta nu a fost adusă la cunoștința apelantei în termenul și ordinea stabilită de Lege.

Astfel, la emiterea dispoziției contestate, intimatul nu și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu scopul acordat prin lege, or, la data emiterii dispoziției de destituire din funcție a reclamantei/apelant, în temeiul art. 64 alin.(1) lit. d) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008 (în vigoare la data emiterii actului contestat), calificativul ”nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale apelantei Bucearschi Tatiana, nu producea efecte juridice, iar acest fapt duce la anularea dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr.531-dc din 11.06.2021 „Cu privire la destituirea din funcție a dnei Tatiana Bucearschi”, ca fiind emisă contrar legii.

Cu referire la pretenția de restabilire în funcție, Curtea de Apel Centru a constatat că conform Deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr. 15/4 din 28 decembrie 2021, în urma reorganizării Direcției, funcția de „Șef al Direcției generale asistență socială și sănătate a Consiliului Municipal Chișinău” lipsește și nu se mai regăsește în structura organizatorică a Direcției generale asistență medicală și socială a Consiliului Municipal Chișinău, stabilită prin Anexa nr. 2 la decizia nr. 15/4 din 28.12.2021. Astfel, instanța de apel este în imposibilitate să admită pretenția reclamantei și să o restabilească într-o funcție inexistentă, prin urmare această pretenție urmează a fi respinsă, or, prin prisma prevederilor art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune.

Prin urmare, luând în considerare ilegalitatea dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr.531-dc din 11.06.2021 „Cu privire la destituirea din funcție a dnei Tatiana Bucearschi”, instanța de apel a ajuns la concluzia temeiniciei pretenției privind încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și a prejudiciului moral, și anume, achitarea salariului pentru absența forțată de la muncă, începând cu 11 iunie 2021 (data emiterii actului administrativ contestat) și până la 2 aprilie 2024 (data emiterii deciziei, prin care s-a anulat ordinul de eliberare din funcție), iar prejudiciul moral urmând a fi compensat în mărimea unui salariu mediu lunar. 5

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a admite solicitarea apelantei privind încasarea cheltuielilor de judecată și a dispune obligarea Primăriei mun. Chișinău să achite în beneficiul apelantei Bucearschi Tatiana a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei.

În motivarea recursului recurentul invocat că Curtea de Apel Centru nu a cercetat pe deplin argumentele prezentate de reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău și a Consiliului mun. Chișinău, a apreciat vădit nerezonabil probele, emițând o hotărâre arbitrată și contrară cadrului legal, greșit a identificat prezenta temeiurilor de ilegalitate la emiterea actului contestat.

A susținut că actul administrativ contestat de către reclamant este legal, acesta fiind emis în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și cu respectarea procedurii stabilite, având drept criteriu intenția de realizare a competențelor autorității publice, a funcționării acesteia în mod legal și în bune condiții. Potrivit circumstanțelor cauzei, emitentul actului administrativ contestat a acționat în corespundere cu normele legale aplicabile, or eliberarea dnei Bucearschi Tatiana din funcția publică de șef al Direcției generale asistență socială și sănătate a Consiliului municipal Chișinău a avut ca temei obținerea calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanțelor profesionale fapt care rezultă din fișa de evaluare a performanțelor profesionale în perioada de activitate 02.01.2020- 31.12.2020.

A menționat recurentul că angajatorul a respectat procedura de evaluare reglementată de lege. Totodată s-a atras atenția asupra faptului că obiect al prezentului litigiu nu este fișa de evaluare, dar procedura de evaluare desfășurată, or fișa de evaluare - ca act administrativ individual care a stat la baza emiterii dispoziției contestate, nu a fost contestată de către reclamanta/intimată în corespundere cu legea, iar potrivit pct. 85. din Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, funcționarul public care nu este de acord cu rezultatul evaluării poate să îl conteste la conducătorul autorității publice, în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință, iar potrivit pct. 89 din Regulament, funcționarul public nemulțumit de modul de soluționare a contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

A mai indicat că, autoritatea publică nu și-a întemeiat actul administrativ în baza art. 58 din Legea 158/2008, astfel nefiind aplicabilă nici procedura de aplicarea a sancțiunilor disciplinare reglementată de art. 59 6 din aceeași legeDrept urmare, se atestă că actul administrativ individual contestat de către reclamantă este legal, nefiind întrunite condițiile pentru aplicarea consecinței sub formă de anulare.

Cu privire la solicitarea achitării salariului, prejudiciului moral și compensării cheltuielilor de asistență juridică, consideră recurentul că acestea sunt neîntemeiate având în vedere legalitatea actului administrativ contestat.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: ”(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor art.2451 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Primarul General al municipiului Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de 8 netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9