2r-8/25 — privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile restituirii apelului, apel depus în afara termenului legal, iar instanta a respins repunerea în termen
2r-8/25 — privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către avocatul Andrei
Berescu, în interesele lui Alexandru Coda,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Magda Tur” împotriva lui Alexandru
Coda cu privire la încasarea datoriei, precum și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva încheierii din 19 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-a respins cererea depusă de avocatul Andrei Berescu, în interesele
lui Alexandru Coda privind repunerea în termenul de declarare a apelului și
s-a restituit ca depusă cu omiterea termenului de declarare a apelului, cererea
de apel nemotivată declarată de avocatul Andrei Berescu, în interesele lui
Alexandru Coda, împotriva hotărârii din 29 decembrie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr. 2r-8/25
Nr. PIGD 2-23053900-01-2r-15012025)
Restituirea nejustificată a cererii de apel în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul
de procedură civilă. Instanța de apel în mod pripit a dispus respingerea cererii de repunere
în termen.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (M. Alexei)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (M. Anton, A. Cașcaval, O. Cojocaru)
26 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților recursul declarat de avocatul Andrei
Berescu, în numele și interesele lui Alexandru Coda,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Ion Malanciuc, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 aprilie 2023 SRL ,,Magda Tur” a înaintat cerere de chemare în
judecată împotriva lui Alexandru Coda, prin care a solicitat încasarea de la
Alexandru Coda în beneficiul SRL ,,Magda Tur” a datoriei în sumă de
89 718,00 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de
2 691,54 de lei.
POZITIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 29 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Magda
Tur”. S-a dispus încasarea de la Alexandru Coda în beneficiul SRL ,,Magda
Tur” datoria rezultată din păstrarea mijlocului de transport în mărime de
89 718,00 de lei și cheltuielile de judecată, cu titlu de taxă de stat în mărime
de 2 691,54 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 iunie 2024, avocatul Andrei Berescu, acționând în numele și
interesele lui Alexandru Coda, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din
29 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
repunerea în termen de declarare a apelului, admiterea acestuia, casarea
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, de respingere a
acțiunii.
POZITIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 19 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea depusă de avocatul Andrei Berescu, în interesele lui
Alexandru Coda cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului
și s-a restituit ca depusă cu omiterea termenului de declarare a apelului,
cererea de apel nemotivată declarată de avocatul Andrei Berescu, în
interesele lui Alexandru Coda, împotriva hotărârii din 29 decembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 06 decembrie 2024, avocatul Andrei Berescu, acționând în interesele
lui Alexandru Coda, a declarat recurs împotriva încheierii din 19 septembrie
2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
încheierii recurate, cu restituirea spre rejudecare problema soluționată prin
1
încheierea casată sau soluționarea prin decizie problema repunerii în
termenul de declarare a apelului.
5.1. În susținerea recursului recurentul a invocat că instanța de apel a
enunță că prima instanță a îndeplinit obligația de informare a pârâtului
(apelantului/recurent) despre procesul derulat prin expedierea actelor de
procedură la adresa acestuia, însă ultimul din cauza neglijenței și inacțiunii
este vinovat de faptul că nu a recepționat corespondența poștală.
5.2. În acest sens, recurentul a considerat că acest argument al instanței de
apel este unul nefondat, or, prima instanță poate întreprinde și alte măsuri de
aducere la cunoștința pârâtului (recurentului) a actelor de procedură, după
expedierea primei scrisori în adresa acestuia și restituirii cu mențiunea
nereclamat (fiind clar că destinatarul corespondenței poștale nu poate fizic
recepționa actele de procedură la adresa indicată), urmau a fi întreprinse alte
măsuri de aducere la cunoștință a actelor de procedură participantului la
proces.
5.3. Prin urmare, a susținut că pentru a asigura pârâtului (recurentului)
respectarea dreptului la apărare și proces echitabil, prima instanță urma să
întreprindă alte acțiuni sau să pună în sarcina reclamantului (intimatului)
îndeplinirea acestor acțiuni citare prin intermediul executorului
judecătoresc/citare publică sau alte modalități de aducere la cunoștință
pârâtului (recurent) a actelor de procedură judiciară.
5.4. Cu referire la argumentul instanței de apel enunțat în încheierea
recurată, precum că dispozitivului hotărârii judecătorești a fost publicat pe
pagina web a instanței, recurentul a susținut că este nefondat, or, pagina web
este destinată în mare parte pentru utilizare justițiabililor care cunosc despre
intentarea unui proces civil, astfel, este alogic ca o persoană fără a cunoaște
despre faptul că este parte într-un proces de judecată civil, urmează să
acceseze această pagină, doar pentru a verifica dacă este parte într-un proces
judiciar intentat împotriva sa.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor
emise de către curțile de apel.”
Art.425 din Codul de procedură civilă, prevede următoarele:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stipulează că:
„Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din
3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, relevă că:
2
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să
admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare
problema soluționată prin încheierea casată.”
Art. 2763 din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă, fără citarea
participanților la proces. Judecătorul decide dacă este necesară citarea participanților la
proces sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți de a examina cererea în ședință
publică. În prezenta cauză civilă, judecătorul nu a considerat necesară citarea
participanților. În termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată
și a înscrisurilor anexate, inclusiv în cazul comunicării prin intermediul Programului
integrat de gestionare a dosarelor, pârâtul prezintă instanței judecătorești și reclamantului
o referință, precum și copii de pe înscrisurile necesare.”
Art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Hotărârea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești
și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de
gestionare a dosarelor.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă, statuează că,
,,Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face
de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.”
Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de
procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se
anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie
efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să
fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât
în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de
30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor
care justifică depășirea termenului de procedură.
Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, statuează că:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.”
Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
3
,,Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii
rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței
la data emiterii.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel a emis încheierea
contestată la 19 septembrie 2024, iar prin intermediul poștei electronice, la
28 noiembrie 2024, ora 12:10, a fost expediată pentru cunoștință avocatului
Andrei Berescu, care acționează în interesele lui Alexandru Coda, fapt
confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei
(f.d.70).
Prin urmare, recursul declarat la 06 decembrie 2024, de către avocatul
Andrei Berescu, în interesele lui Alexandru Coda, împotriva încheierii din
19 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, este în termenul prevăzut de
art.425 din Codul de procedură civilă.
Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în
recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar
de a casa integral încheierea din 19 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău și a restitui cauza spre rejudecare, din considerentele ce succed.
Din actele și lucrările dosarului s-a constatat cu certitudine că instanța
de fond a examinat cauza civilă în procedura cererilor cu valoare redusă,
reglementată potrivit capitolului XXI1 din Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă
faptul că prin încheierea din 18 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru (f.d.24/25), s-a primit spre examinare, în procedură scrisă a cererilor
cu valoare redusă, cererea de chemare în judecată înaintată de SRL ,,Magda-
Tur” împotriva lui Coda Alexandru cu privire la încasarea datoriei și
compensarea cheltuielilor de judecată. Totodată, pentru a asigura
soluționarea obiectivă și justă a cererii cu valoare redusă, se efectuează
următoarele acțiuni, iar potrivit pct.8 din partea dispozitivă s-a propus
reclamantei să acorde suport judecătorului în vederea asigurării comunicării
pârâților a cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate
(telegramă, înmânarea actelor prin intermediul executorului judecătoresc,
comunicarea altor adrese de contact, numere de telefon, adrese electronice).
Din materialele cauzei rezultă că, prima instanță, în scopul asigurării
unui proces echitabil, a expediat pentru cunoștință pârâtului Alexandru
Coda, copia încheierii din 18 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, precum și copia de pe cererea de chemare în judecată și de pe
înscrisurile anexă, la adresa de pe str. Alecu Russo nr. 59/2, ap. 1, mun.
Chișinău, însă, corespondența a fost restituită în adresa instanței de fond cu
mențiunea factorului poștal „nereclamat” (f.d. 29/31).
Dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 29 decembrie
2023, fiind publicat pe Portalul Instanțelor Judecătorești la data de 12
4
ianuarie 2024 (a se vedea https://jc.instante.justice.md/ro/court-
decisions?dossier_number=2-23053900-12-&type=Any&apply_filter=1 ).
La fel, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc din 11
ianuarie 2024, nr. dosar 2-23053900-12-2-12042023, rezultă că copia
dispozitivului hotărârii primei instanțe a fost expediat pentru cunoștință lui
Alexandru Coda prin intermediul poștei terestre (f.d.29), însă, corespondență
a fost restituită în adresa instanței de fond cu mențiunea factorului poștal
„nereclamat” (f.d. 43/A, 43B).
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că, în circumstanțele redate, doar faptul atestării scrisorii de
expediere a actului judecătoresc la actele dosarului nu este în sine o dovadă
suficientă de comunicare corespunzătoare și eficientă a unui act de
procedură, în absența oricăror probe confirmative de recepție.
Mai cu seamă că prevederile art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură
civilă determină în mod expres obligația instanței de a comunica
participanților la proces hotărârea judecătorească, iar lipsa la materialele
cauzei a probelor care confirmă recepționarea actului judecătoresc expediat,
nu poate imputată părții în proces.
De altfel, în dispozitivul încheierii din 18 aprilie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, însăși instanța de judecată a indicat că pentru a
asigura soluționarea obiectivă și justă a cererii cu valoare redusă, se
efectuează următoarele acțiuni, și anume va propune reclamantei să acorde
suport judecătorului în vederea asigurării comunicării pârâților a cererii de
chemare în judecată și a înscrisurilor anexate (telegramă, înmânarea actelor
prin intermediul executorului judecătoresc, comunicarea altor adrese de
contact, numere de telefon, adrese electronice).
În aceste context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând materialele cauzei nu a regăsit alte înscrisuri (telegramă,
înmânarea actelor prin intermediul executorului judecătoresc, comunicarea
altor adrese de contact, numere de telefon, adrese electronice), care ar
confirma sau nu recepționarea actelor de dispoziție emise de prima instanță.
Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând Portalul Național al Instanțelor Judecătorești la compartimentele
„agenda ședințelor” și „încheierile instanței”, a stabilit că încheierea din 18
aprilie 2023 și data ședinței din 29 decembrie 2023 nu au fost plasate de
prima instanță pe portal.
Așadar, la caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
analizând conținutul încheierii din 19 septembrie 2024, conchide că, la
examinarea cererii depuse de avocatul Andrei Berescu, în interesele lui
Alexandru Coda, cu privire la repunerea în termenul procedural omis de
declarare a apelului, Curtea de Apel Chișinău nu a dat apreciere
argumentelor apelantului precum că, corespondența expediată prin
intermediul poștei terestre în adresa lui Alexandru Coda, a fost restituite în
5
adresa instanței cu mențiunea factorului poștal „nereclamate”, iar, alte acte
de comunicare (citare prin intermediul executorului judecătoresc sau citare
publică, telegramă, etc.,) pentru a se aduce la cunoștință lui Alexandru Coda
despre procesul de judecată intentat împotriva sa, nu au fost întreprinse de
prima instanță.
Faptul că Alexandru Coda nu a recepționat trimiterile poștale
expediate de prima instanță prin intermediul poștei terestre nu presupune în
mod automat că acesta cunoștea despre intentarea procesului de judecată și
data emiterii hotărârii, or, nu este de obligația sa de a verifica permanent
portalul instanțelor, dar al instanței de a informa participanții la proces despre
derularea procesului de judecată, iar omisiunea instanței nu poate fi imputată
apelantei/recurentei.
În circumstanțele constatate și ținând cont de prevederile normelor
citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia că, instanța de apel urma să examineze cererea apelantului cu
privire la repunerea în termenul de contestare a hotărârii prin prisma
respectării drepturilor acestuia de către prima instanță, verificând în ce
măsură i-au fost lezate acestuia drepturile procedurale prevăzute de art. 56
din Codul de procedură civilă, dacă a fost sau nu lipsit de posibilitatea de a-
și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime,
și dacă omisiunea primei instanțe de a-i expedia copia dispozitivului
hotărârii, în termenul prevăzut de lege, este de natură să influențeze soluția
instanței de apel în privința repunerii în termen.
Totuși, punând în balanță obligația instanței de a comunica actele
judecătorești participanților la proces și omisiunea participantului de a se
interesa de soarta dosarului, reținând obligația pozitivă a instanței
judecătorești de a garanta buna administrare a justiției, apelantului, în
condițiile speței respective, nu i se poate imputa abuzul de drepturile sale
procedurale sau nerespectării obligațiilor procedurale, având în vedere că
prima instanța nu i-a adus la cunoștință actele judecătorești.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că,
dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor
garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell
vs. Marea Britanie din 25 februarie 1982).
În cazul Airey vs. Irlanda Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane
de a avea acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita
accesul. Statul este ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile
rezonabile de drept și de fapt pentru a accede la instanță. Drepturile
fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu
iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de
către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces
la justiție.
6
Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar
le revine obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor
sale de acces la justiție, însă, totodată, instanța de judecată trebuie să mențină
echilibrul între puterea pe care o deține partea și cea cu care este investită
instanța prin lege, în scopul de a exclude orice aparență, iar aplicarea
dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite aplicarea sancțiunilor
procedurale, acolo unde este posibil.
Pornind de la respectarea dreptului la un proces echitabil, care include
și dreptul de acces la justiție, garantat de art. 6 § 1 al Convenției pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale, art. 20 al
Constituției Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă,
precum și dreptul la un remediu efectiv conform art. 13 CEDO,
circumstanțele relatate generează casarea încheierii contestate. În caz
contrar, partea apelantă ar fi lipsită de posibilitatea de a-și valorifica
drepturile procedurale conform normelor în vigoare, garantate atât de
legislația națională, cât și de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului
și a Libertăților Fundamentale.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin.(1) – (2), pct.1) din
Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative
(revizuirea hărții judiciare), publicată 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial Nr.
271-274: (1) legea nominalizată a intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la
data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția
prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea
judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care
intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 2) Curtea de Apel Chișinău se
redenumește în Curtea de Apel Centru.
Din considerentele menționate, în scopul respectării dreptului
recurentului la un proces echitabil, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează de a admite recursul declarat de avocatul Andrei
Berescu, în numele și interesele lui Alexandru Coda, a casa încheierea din
19 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, și a remite cauza în instanța
de apel, la etapa examinării problemei soluționate prin încheierea casată.
La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate
și reexaminând cauza să emită o decizie legală și întemeiată, respectând
dreptul părților la un proces echitabil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b), art. 428 din
Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de avocatul Andrei Berescu, în interesele lui
Alexandru Coda.
7
Casează integral încheierea din 19 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată,
în procedura scrisă a cererilor cu valoare redusă, depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Magda Tur” împotriva lui Alexandru Coda cu privire
la încasarea datoriei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, cu
restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru (anterior Curtea de Apel
Chișinău), spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată, în
același complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
8