2r-9/25 — Încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată

La 12 mai 2021, prin intermediul poștei terestre (f.d.48-49), O.C.N. „MOGO LOANS” S.R.L. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Gherciu, solicitând încasarea datoriei în mărime de 112 167,24 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 3 366 de lei.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de O.C.N. „MOGO LOANS” S.R.L. S-a încasat de la Mihail Gherciu în beneficiul O.C.N. „MOGO LOANS” S.R.L. datoria rezultată din contractul de împrumut nr.AG8739619 din 29 mai 2019, contractul de gaj nr.AG8739619- G din 29 mai 2019 în mărime de 112 167,24 de lei și suma de 3 365,01 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată privind plata taxei de stat.

Prin încheierea din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Mihail Gherciu împotriva hotărârii din 17 1 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

La 12 februarie 2024, Mihail Gherciu a depus cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Totodată, a solicitat scutirea de la plata taxei de stat în mărime de 2 523,75 de lei, la depunerea apelului.

La 09 aprilie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.123), Mihail Gherciu a depus cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Totodată, a solicitat scutirea de la plata taxei de stat în mărime de 2 523,75 de lei la depunerea apelului. La fel, a solicitat repunerea în termenul de apel, deoarece certificatul medical l-a primit la 09 aprilie 2024.

Prin încheierea din 02 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Mihail Gherciu împotriva hotărârii din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

La 26 decembrie 2024, Mihail Gherciu a depus recurs împotriva încheierii din 02 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea din 02 mai 2024 a Curții de apel Chișinău, recepționată la 11 decembrie 2024, prin care s-a restituit cererea de apel.

Totodată, a menționat că alegațiile instanței de apel sunt eronate, deoarece nu a recepționat încheierea din 16 februarie 2024 prin care nu s-a dat curs cererii de apel, întrucât semnătura pe avizul de recepție din 30 martie 2024 nu îi aparține.

Recurentul a declarat că în cazul trimiterii de către instanța de apel a copiei încheierii la o adresă electronică, pentru asigurarea expedierii, urma a-i fi trimisă și la adresa poștală repetat, ceea ce la caz nu s-a efectuat. Instanța de apel i-a încălcat dreptul de acces la justiție. Astfel, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO și dreptul la un recurs efectiv în sensul art.13 CEDO.

Copia recursului declarat a fost expediată intimatului prin scrisoarea datată cu 15 ianuarie 2025 (f.d.142).

Art. 424 din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 din Codul de procedură civilă: „(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă. (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 369 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).” 3

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 112 din Codul de procedură civilă: „(1) Termenul stabilit în săptămîni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre, trimestre) expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei săptămîni sau ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a survenit evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art.111 alin.(4), acesta expiră în acea zi a ultimei săptămîni sau ultimei luni care precedă ziua în care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul. (2) Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare. (3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 116 din Codul de procedură civilă: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 10 din Codul de procedură civilă: 4 „(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. (3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.”

Art. 4261 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: a) cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen; (2) Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.”

Din materialele cauzei civile rezultă că prin recursul depus la 26 decembrie 2024 de către Mihail Gherciu se contestă încheierea din 02 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit în temeiul art. 369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de apel depusă (f.d.124- 129).

Or, prin încheierea din 02 mai 2024, Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a restituit cererea de apel depusă de Mihail Gherciu împotriva hotărârii din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă (f.d.124-129).

Subsecvent, instanța de recurs reține că în virtutea art.425 din Codul de procedură civilă, încheierea emisă de instanța de apel la 02 mai 2024 urma a fi contestată în termen de 15 zile din momentul comunicării acesteia, ceea ce la caz nu s-a respectat.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că prin scrisoarea datată cu 14 mai 2024 instanța de apel a expediat părților copia încheierii din 02 mai 2024 de restituire a cererii de apel (f.d.130), însă lipsesc confirmări despre recepționarea acesteia de către recurent.

Totodată, la cererea din 29 octombrie 2024, adresată Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, recurentul a luat cunoștință la 09 decembrie 2024 5 de materialele dosarului, completând și o declarație (f.d.134, 135-135 verso), precum și a luat cunoștință de încheierea instanței de apel din 02 mai 2024 privind restituirea cererii de apel, mențiune efectuată pe coperta dosarului, deși în recurs a indicat că a recepționat-o la 11 decembrie 2024. În lipsa unor înscrisuri care să ateste recepționarea de către recurent la 11 decembrie 2024, conform poziției din recurs, urmează a fi reținută data de 09 decembrie 2024, ca fiind data la care a luat cunoștință de încheierea contestată cu prezentul recurs. De altfel, însuși recurentul a confirmat aspectul dat prin mențiunea efectuată pe coperta dosarului.

Drept urmare, termenul de contestare a încheierii din 02 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, având în vedere că la 09 decembrie 2024 recurentul a luat cunoștință de aceasta, în virtutea art. 111 alin.(3) din Codul de procedură civilă, amintit supra, a început să curgă la 10 decembrie 2024 și a expirat la 24 decembrie 2024, or, ziua de 24 decembrie 2024 a fost lucrătoare. Respectiv recursul urma a fi declarat până la 24 decembrie 2024 inclusiv, însă la caz recurentul a declarat recurs doar la 26 decembrie 2024 și recurentul nu a solicitat repunerea în termenul de recurs și nici nu a justificat omiterea acestuia. O cerere separată sau o solicitare cu privire la repunerea în termenul de recurs nu se identifică la materialele cauzei sau în recursul declarat. Repunerea în termenul pentru declararea recursului putea fi soluționată doar în condițiile în care recurentul ar fi formulat o astfel de cerere sau solicitare de repunere în termen cu prezentarea probelor pertinente și admisibile în justificarea acestei omisiuni, iar, la caz, o cerere/solicitare de repunere în termen, lipsește. Solicitarea de repunere în termen este o prioritate a recurentului și nu poate fi soluționată din oficiu de către instanța de recurs, mai mult că recurentul nu aduce anumite argumente plauzibile în justificarea omiterii termenului de contestare cu recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că nu este confirmat prin anumite probe concludente argumentul recurentului din recurs precum că a recepționat la 11 decembrie 2024 încheierea din 02 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău. Or, mențiunile efectuate de însuși recurent denotă că ultimul a luat cunoștință de încheierea contestată la 09 decembrie 2024.

De altfel, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră relevant de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile 6 procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Inițiind procedura de apel, apelantul urmează să se intereseze periodic de soarta dosarului. Părțile trebuie să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că, recurentul și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul prevăzut de legislația în vigoare.

În corolar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție restituie recursul ca fiind depus în afara termenului legal, or, recurentul nu a solicitat repunerea în termen.

Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art.269-270, art. 4261 alin.(1) lit. a), alin.(2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Restituie recursul declarat de Mihail Gherciu împotriva încheierii din 02 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Organizația de Creditare Nebancară „MOGO LOANS” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Mihail Gherciu cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 7