2ac-52/25 — contestarea actului administrativ individual
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ individual
- Temei legal
- Conflict negativ de competenta
2ac-52/25 — contestarea actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la conflictul negativ de competență dintre Curtea de
Apel Sud si Judecătoria Cahul, sediul central,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea depusă
de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului
comunal Sadîc, raionul Cantemir privind contestarea actului
administrativ individual,
(Dosarul nr. 2ac-52/25
NR. PIGD 2-24033359-01-2cc-12022025)
Competența judecătoriilor și a curților de apel la examinarea acțiunilor
de contencios administrativ privind anularea actului administrativ.
26 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență dintre
Curtea de Apel Sud și Judecătoria Cahul, sediul central,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 martie 2024, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus
cererea de chemare în judecată împotriva Consiliul comunal Sadîc, raionul
Cantemir privind anularea parțială a deciziei nr. 04/08 din 27 decembrie 2023 „cu
privire la aprobarea Regulamentului privind constituirea și funcționarea
Consiliului comunal Sadîc, r-nul Cantemir”.
Prin încheierea din 3 octombrie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul central, a
fost admisă cererea pârâtului Consiliul comunal Sadîc, raionul Cantemir și s-a
dispus strămutarea acțiunii în contencios administrativ depusă de Oficiul
Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul comunal Sadîc, raionul
Cantemir cu privire la contestarea actului administrativ individual la Curtea de
Apel Sud, pentru examinare după competență.
La 9 decembrie 2024, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus
cerere cu privire la declinarea competenței Curții de Apel Sud de la examinarea
cauzei de contencios administrativ, intentată la acțiunea Oficiului Teritorial Cahul
al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir
privind contestarea actului administrativ individual, către prima instanță
Judecătoria Cahul.
În susținerea cererii, reclamantul a făcut trimitere la practica Curții de Apel
Cahul, Curții Supreme de Justiție și a invocat că actul supus controlului de
legalitate este un act administrativ individual, deoarece reglementează o situație
juridică precisă în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de
drept, și anume reglementează în mod concret activitatea Consiliului comunal
Sadîc și respectiv destinatarul actului administrativ individual este Consiliul
comunal Sadîc, or acesta nu constituie un act administrativ în sensul prevăzut de
art. 12 Cod administrativ, ci constitui un act administrativ individual, întrucât
reglementează o situație concretă, un caz individual, în sensul prevăzut de art. 10
alin. (1) Cod administrativ.
Prin încheierea din 7 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, s-a ridicat conflict
negativ de competență la judecarea acțiunii în contencios administrativ înaintată
de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunal
Sadîc, raionul Cantemir cu privire la contestarea actului administrativ individual.
1
S-a suspendat din oficiu prezentul proces și dosarul s-a transmis Curții Supreme
de Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ prevede că:
„(3) Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,
dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție.
(4) Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-
o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 10 alin.(1) din Codul administrativ stipulează că:
„(1) Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea
sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art.11 alin.(1) lit. a) și b) din Codul administrativ statuează că:
„(1) Actele administrative individuale pot fi:
a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau
afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte,
acordarea avantajului solicitat;
b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de
orice fel.”
Art. 12 din Codul administrativ prevede că:
„ Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis
de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune
controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice”.
Art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că:
„(1) Cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond
toate acțiunile în contencios administrativ.
(2) Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ
împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de
constituționalitate.”
Art. 2 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie
2017 enunță că:
„Următoarele noțiuni principale semnifică: act normativ- act juridic adoptat, aprobat sau emis
de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care
stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații
identice.”
Art. 4 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie
2017 stipulează că:
2
„Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului
normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt
impuse prin forța de constrângere a statului. Actul normativ are caracter public, obligatoriu,
general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor
subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului.”
Art. 197 din Codul administrativ stipulează că:
„ Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 206 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ reglementează că:
,,(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte
a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).”
Art. 224 alin. (1) lit. b) și e) din Cod administrativ prevede că:
,,(1) Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una
dintre următoarele hotărîri:
b) în baza unei acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual
de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă și obligă
autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea pretenției
reclamantului de emitere a actului este întemeiată;
e) în baza unei acțiuni de control normativ, anulează în tot sau în parte actul administrativ
normativ, dacă acesta este ilegal, sau constată nulitatea acestuia, dacă acesta este nul.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă faptul
că prin acțiunea formulată, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a
solicitat anularea parțială a deciziei nr. 04/08 din 27 decembrie 2023 „cu privire
la aprobarea Regulamentului privind constituirea și funcționarea Consiliului
comunal Sadîc, r-nul Cantemir”, emisă de Consiliul comunal Sadîc.
Instanța de recurs notează că, actele normative sunt acea categorie de acte
juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor
subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie
de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un
număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.
Astfel, actele administrative normative se delimitează de cele individuale
prin conținut, dar și prin calitatea subiecților, actul normativ conține reglementări
de principiu care se adresează unor persoane nedeterminate, adică are o
aplicabilitate generală. Oricât de restrâns ar fi obiectul de reglementare a actelor
administrative normative, acestea își păstrează caracterul normativ atâta timp cât
subiecții nu sunt individual determinați.
Aici, Completul menționează că pretenția reclamantului cu privire la
anularea deciziei nr. 04/08 din 27 decembrie 2023 „cu privire la aprobarea
Regulamentului privind constituirea și funcționarea Consiliului comunal Sadîc, r-
nul Cantemir”, emisă de Consiliul comunal Sadîc, nu constituie o acțiune în
3
contencios administrativ înaintată împotriva actelor administrative normative,
care nu se supun controlului de constituționalitate.
Instanța de recurs subliniază că, din conținutul însăși a actului administrativ
se denotă faptul că acesta este îndreptat față de subiecți determinați, și anume, față
de activitatea Consiliului comunal Sadîc, r-nul Cantemir.
Acesta nu este un act normativ în sensul prevăzut de art. 12 din Codul
administrativ, ci constituie un act administrativ individual, întrucât reglementează
o situație concretă, un caz individual - art. 10 alin. (1) din Codul administrativ.
De asemenea, decizia care se contestă nu reglementează o situație abstractă
dar o situație concretă/individuală, în special cea de constituire și funcționare a
Consiliului comunal Sadîc, r-nul Cantemir.
În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că, competența procesuală și materială de a examina cauza de contencios
administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul
Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunal Sadîc,
raionul Cantemir privind anularea parțială a deciziei nr. 04/08 din 27 decembrie
2023 „cu privire la aprobarea Regulamentului privind constituirea și funcționarea
Consiliului comunal Sadîc, r-nul Cantemir”, aparține Judecătoriei Cahul, sediul
central, unde inițial s-a adresat reclamantul.
Or, căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de
judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul
de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă
cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă
să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de
reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile
Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai
asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică
garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest
drept.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin
prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că
nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în principiu
o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (a se vedea hot. CtEDO DMD GROUP, A.S.
c. Slovaciei, 2010, §61).
În același timp, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului
echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul
rând având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de
competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare
extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea
justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având
competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că conform
4
art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării
procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ
de competență, prin constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei
sus-nominalizate a Judecătoriei Cahul, sediul central.
În conformitate cu art. 191 alin. (1), art. 193, art. 200 alin. (3) și art. 230 din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Judecătoriei Cahul, sediul central, la examinarea cauzei
de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat.
Remite cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir privind contestarea actului
administrativ individual, la Judecătoria Cahul, sediul central, pentru examinare în
fond conform competenței.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
5