2ac-52/25 — Contestarea actului administrativ individual

La 26 martie 2024, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus cererea de chemare în judecată împotriva Consiliul comunal Sadîc, raionul Cantemir privind anularea parțială a deciziei nr. 04/08 din 27 decembrie 2023 „cu privire la aprobarea Regulamentului privind constituirea și funcționarea Consiliului comunal Sadîc, r-nul Cantemir”.

Prin încheierea din 3 octombrie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul central, a fost admisă cererea pârâtului Consiliul comunal Sadîc, raionul Cantemir și s-a dispus strămutarea acțiunii în contencios administrativ depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul comunal Sadîc, raionul Cantemir cu privire la contestarea actului administrativ individual la Curtea de Apel Sud, pentru examinare după competență.

La 9 decembrie 2024, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus cerere cu privire la declinarea competenței Curții de Apel Sud de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la acțiunea Oficiului Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir privind contestarea actului administrativ individual, către prima instanță Judecătoria Cahul.

În susținerea cererii, reclamantul a făcut trimitere la practica Curții de Apel Cahul, Curții Supreme de Justiție și a invocat că actul supus controlului de legalitate este un act administrativ individual, deoarece reglementează o situație juridică precisă în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept, și anume reglementează în mod concret activitatea Consiliului comunal Sadîc și respectiv destinatarul actului administrativ individual este Consiliul comunal Sadîc, or acesta nu constituie un act administrativ în sensul prevăzut de art. 12 Cod administrativ, ci constitui un act administrativ individual, întrucât reglementează o situație concretă, un caz individual, în sensul prevăzut de art. 10 alin. (1) Cod administrativ.

Prin încheierea din 7 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, s-a ridicat conflict negativ de competență la judecarea acțiunii în contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir cu privire la contestarea actului administrativ individual. 1 S-a suspendat din oficiu prezentul proces și dosarul s-a transmis Curții Supreme de Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Art. 10 alin.(1) din Codul administrativ stipulează că: „(1) Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

Art.11 alin.(1) lit. a) și b) din Codul administrativ statuează că: „(1) Actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.”

Art. 12 din Codul administrativ prevede că: „ Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice”.

Art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că: „(1) Cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. (2) Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.”

Art. 2 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 enunță că: „Următoarele noțiuni principale semnifică: act normativ- act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.”

Art. 4 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 stipulează că: 2 „Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului. Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului.”

Art. 197 din Codul administrativ stipulează că: „ Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Art. 206 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ reglementează că: ,,(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).”

Art. 224 alin. (1) lit. b) și e) din Cod administrativ prevede că: ,,(1) Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărîri: b) în baza unei acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă și obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea pretenției reclamantului de emitere a actului este întemeiată; e) în baza unei acțiuni de control normativ, anulează în tot sau în parte actul administrativ normativ, dacă acesta este ilegal, sau constată nulitatea acestuia, dacă acesta este nul.”

Instanța de recurs notează că, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

Astfel, actele administrative normative se delimitează de cele individuale prin conținut, dar și prin calitatea subiecților, actul normativ conține reglementări de principiu care se adresează unor persoane nedeterminate, adică are o aplicabilitate generală. Oricât de restrâns ar fi obiectul de reglementare a actelor administrative normative, acestea își păstrează caracterul normativ atâta timp cât subiecții nu sunt individual determinați.

Aici, Completul menționează că pretenția reclamantului cu privire la anularea deciziei nr. 04/08 din 27 decembrie 2023 „cu privire la aprobarea Regulamentului privind constituirea și funcționarea Consiliului comunal Sadîc, r- nul Cantemir”, emisă de Consiliul comunal Sadîc, nu constituie o acțiune în 3 contencios administrativ înaintată împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Instanța de recurs subliniază că, din conținutul însăși a actului administrativ se denotă faptul că acesta este îndreptat față de subiecți determinați, și anume, față de activitatea Consiliului comunal Sadîc, r-nul Cantemir.

Acesta nu este un act normativ în sensul prevăzut de art. 12 din Codul administrativ, ci constituie un act administrativ individual, întrucât reglementează o situație concretă, un caz individual - art. 10 alin. (1) din Codul administrativ.

De asemenea, decizia care se contestă nu reglementează o situație abstractă dar o situație concretă/individuală, în special cea de constituire și funcționare a Consiliului comunal Sadîc, r-nul Cantemir.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, competența procesuală și materială de a examina cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir privind anularea parțială a deciziei nr. 04/08 din 27 decembrie 2023 „cu privire la aprobarea Regulamentului privind constituirea și funcționarea Consiliului comunal Sadîc, r-nul Cantemir”, aparține Judecătoriei Cahul, sediul central, unde inițial s-a adresat reclamantul.

Or, căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (a se vedea hot. CtEDO DMD GROUP, A.S. c. Slovaciei, 2010, §61).

În același timp, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că conform 4 art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei sus-nominalizate a Judecătoriei Cahul, sediul central.

În conformitate cu art. 191 alin. (1), art. 193, art. 200 alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Constată competența Judecătoriei Cahul, sediul central, la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat. Remite cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir privind contestarea actului administrativ individual, la Judecătoria Cahul, sediul central, pentru examinare în fond conform competenței. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5