3ra-587/22 — contestarea in tot a actului administrativ individual defavorabil si olbigarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-587/22 — contestarea in tot a actului administrativ individual defavorabil si olbigarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-587/22

2-20083447-01-3ra-06062022

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E.Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: S.Pilipenco, E.Dvurecenschii, V.Movilă)

DECIZIE

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Gheorghe Stoianov, reprezentat de avocatul

Gheorghe Josu,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Gheorghe

Stoianov împotriva Primăriei comunei Sadîc și a Consiliului comunal Sadîc,

raionul Cantemir cu privire la anularea în tot a actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 1 martie 2022 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La data de 20 iulie 2020 Gheorghe Stoianov a depus în ordinea

contenciosului administrativ acțiune împotriva Primăriei comunei Sadîc, raionul

Cantemir cu privire la:

- recunoașterea drept ilegală a nesoluționării cererii din 29 mai 2020 cu

privire la executarea deciziei Consiliului comunal Sadîc, raionul

Cantemir, nr.3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 privind atribuirea în natură,

identificarea suprafeței de teren și inițierea lucrărilor cadastrale în scopul

înregistrării bunului imobil, cota echivalentă de teren;

- obligarea executării deciziei Consiliului comunal Sadîc, raionul

Cantemir, nr.3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 privind atribuirea în natură,

identificarea suprafeței de teren și inițierea lucrărilor cadastrale în scopul

înregistrării bunului imobil, cota echivalentă de teren;

- încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul său a

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

1

Între timp, la data de 10 decembrie 2020 Gheorghe Stoianov a depus într-

un alt litgiu, în ordinea contenciosului administrativ acțiune împotriva

Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir cu privire la:

- recunoașterea drept ilegală a nesoluționării cererii din 24 octombrie 2020

cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal Sadîc din 2

octombrie 2020 nr.9/3-XXVII cu privire la abrogarea deciziei Consiliului

comunal Sadîc din 11 aprilie 2019 nr.3/6-XXVI cu privire la examinarea

cererii cet. Stoianov Gheorghe;

- recunoașterea nulității deciziei Consiliului comunal Sadîc nr.9/3-XXVII

din 2 octombrie 2020 cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal

Sadîc nr.3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 cu privire la examinarea cererii

cet. Stoianov Gheorghe;

- încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul său a

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Ținând cont de similitudinea faptelor și a problemelor juridice,

Judecătoria Cahul, sediul Central a dispus prin încheierea din 11 decembrie

2020 conexarea cauzelor enunțate și examinareaa acestora împreună în cadrul

unei proceduri unice.

În motivarea acțiunilor, reclamantul a indicat că prin decizia nr. 2 din 15

martie 1994 a Primăriei comunei Sadîc, raionul Cantemir, i s-a repartizat în

proprietate cota de teren echivalent cu suprafața 2,22 ha, ca membru al ÎDS

„Zarea”, fapt confirmat prin actul nr. 75 din 15 martie 1994, eliberat de Primăria

comunei Sadîc.

Prin decizia nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 a Consiliului comunal

Sadîc, raionul Cantemir „Cu privire la examinarea cererii cet. Gheorghe

Stoianov privind atribuirea în natură a cotei de teren echivalent” a fost luat act

de cererea cet. Gheorghe Stoianov privind atribuirea în natură a cotei de teren și

anexele la cerere. A fost împuternicit specialistul Primăriei comunei Sadîc de a

identifica suprafața de teren și să inițieze lucrările cadastrale în scopul

înregistrării bunului imobil. Cheltuielile privind înregistrarea bunului imobil se

vor efectua din bugetul local. Controlul privind executarea prezentei decizii a

fost pusă pe seama comisiei consultative de specialitate.

Ulterior, în data de 29 mai 2020, reclamantul a înaintat cerere, solicitând

executarea de către Primărie a deciziei Consiliului comunal Sadîc nr.3/6-XXVI

din 11 aprilie 2019, însă la data de 16 iunie 2020 a primit răspunsul nr. 41, prin

care a fost a fost specificat că comisia funciară a fost desființată, iar Legea

nr.173 din 22 octombrie 1998 privind modificarea și completarea Codului

funciar prevede că, pretențiile ce țin de atribuirea cotelor de teren echivalent vor

fi prezentate primăriilor până la data de 1 ianuarie 1999. După expirarea acestui

termen pretențiile nu vor fi examinate.

În opinia sa, acțiunile pârâtului sunt ilegale, deoarece acesta a interpretat

eronat prevederile legii, or, reclamantului în anul 1994 i s-a repartizat în

proprietate cota de teren echivalent.

2

Respectiv, prevederile Legii nr. 173 din 22 octombrie 1998 privind

modificarea și completarea Codului funciar, nu pot fi aplicate la cazul său,

deoarece legea civilă nu are putere retroactivă.

Potrivit reclamantului, Primarul a dus în eroare Consiliul comunal Sadîc

și, fără nici o bază juridică, a ieșit cu inițiativa către Consiliu să fie abrogată

decizia nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 cu privire la examinarea cererii sale.

Ca urmare, prin decizia nr. 9/3-XXVII din 2 octombrie 2020 a Consiliului

comunal Sadîc, raionul Cantemir „Cu privire la abrogarea deciziei nr.3/6-XXVI

din 11 aprilie 2019 cu privire la examinarea cererii cet. Gheorghe Stoianov”, a

fost abrogată în tot decizia nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 „Cu privire la

examinarea cererii cet. Gheorghe Stoianov”.

Din aceste considerente, la data de 24 octombrie 2020 reclamantul

Gheorghe Stoianov a depus în adresa autorității publice cerere prealabilă,

solicitând recunoașterea nulă a deciziei nr. 9/3-XXVII din 2 octombrie 2020 a

Consiliului comunal Sadîc „Cu privire la abrogarea deciziei nr. 3/6-XXVI din

11 aprilie 2019 cu privire la examinarea cererii cet. Gheorghe Stoianov” și

recuperarea prejudiciului moral în sumă de 10000 lei.

Însă prin decizia nr. 12/11-XXVII din 14 decembrie 2020 a Consiliului

comunal Sadîc, raionul Cantemir „Cu privire la examinare cererii cet. Gheorghe

Stoianov”, a fost luat act de cererea prealabilă, nu a fost dat curs cererii și nu a

fost abrogată decizia solicitată, motiv pentru care Gheorghe Stoianov a depus

prezentele acțiuni în contencios administrativ, care ulterior prin încheierea din

11 decembrie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, au fost conexate într-o

procedură unică.

Reclamantul Gheorghe Stoianov a solicitat în urma concretizăii acțiunii:

- recunoașterea drept ilegală a nesoluționării cererii din 29 mai 2020 cu

privire la executarea deciziei Consiliului comunal Sadîc, raionul

Cantemir, nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 privind atribuirea în natură,

identificarea suprafeței de teren și inițierea lucrărilor cadastrale în scopul

înregistrării bunului imobil, cota echivalentă de teren;

- recunoașterea drept ilegală a nesoluționării cererii din 24 octombrie 2020

cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal Sadîc din 2

octombrie 2020 nr. 9/3-XXVII cu privire la abrogarea deciziei Consiliului

comunal Sadîc din 11 aprilie 2019 nr. 3/6-XXVI cu privire la examinarea

cererii cet. Stoianov Gheorghe;

- obligarea executării deciziei Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir

nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 privind atribuirea în natură,

identificarea suprafeței de teren și inițierea lucrărilor cadastrale în scopul

înregistrării bunului imobil, cota echivalentă de teren;

- recunoașterea nulității deciziei Consiliului comunal Sadîc nr. 9/3-XXVII

din 2 octombrie 2020 cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal

Sadîc nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 cu privire la examinarea cererii

cet. Stoianov Gheorghe;

- încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul său a

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

3

Prin încheierea din 5 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de reclamantul Gheorghe Stoianov

împotriva pârâților Primăria comunei Sadîc și Consiliul comunal Sadîc, raionul

Cantemir, în partea pretențiilor privind încasarea prejudiciului moral din contul

Primăriei comunei Sadîc, raionul Cantemir, deoarece nu au fost întrunite

condițiile prevăzute la art. 208 din Codul administrativ.

Prin hotărârea din 5 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Gheorghe Stoianov a fost admisă

parțial.

A fost anulat refuzul Primăriei comunei Sadîc, raionul Cantemir, nr. 41

din 16 iunie 2020 de a executa decizia Consiliului comunal Sadîc, raionul

Cantemir, nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 privind atribuirea în natură,

identificarea suprafeței de teren și inițierea lucrărilor cadastrale în scopul

înregistrării bunului imobil, cota echivalentă de teren.

A fost obligată Primăria comunei Sadîc, raionul Cantemir de a executa

decizia Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir, nr. 3/6-XXVI din 11

aprilie 2019 privind atribuirea în natură, identificarea suprafeței de teren și

inițierea lucrărilor cadastrale în scopul înregistrării bunului imobil, cota

echivalentă de teren.

A fost anulată decizia Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir, nr.

9/3-XXVII din 2 octombrie 2020 „Cu privire la abrogarea deciziei nr. 3/6-

XXVI din 11 aprilie 2019 cu privire la examinarea cererii lui Stoianov

Gheorghe”.

A fost anulată decizia de soluționare a cererii prealabile nr. 12/11-XXVII

din 14 decembrie 2020, emisă de Consiliul comunal Sadîc, raionul Cantemir.

A fost încasat din contul Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir în

beneficiul lui Gheorghe Stoianov a prejudiciului moral în sumă de 2 000 lei.

A fost încasat în mod solidar din contul Primăriei comunei Sadîc și a

Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir în beneficiul lui Gheorghe

Stoianov a cheltuielilor de judecată în sumă de 3700 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea enunțată, la data de 23 februarie 2021, în

cadrul termenului de atac instituit de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,

primarul Primăriei comunei Sadîc, raionul Cantemir a contestat-o cu apel, care

la data de 15 aprilie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ a fost completat cu motivare, solicitând în urma concretizării

apelului, admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 1 martie 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

depus de Primăria comunei Sadîc, raionul Cantemir, a fost casată integral

hotărârea din 5 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a fost

emisă o nouă decizie, prin care:

- a fost declarată inadmisibilă acțiunea reclamantului Gheorghe Stoianov

împotriva Primăriei comunei Sadîc și a Consiliului comunal Sadîc,

raionul Cantemir, pe capătul pretențiilor privind recunoașterea ilegalității

nesoluționării cererilor de atribuire a terenului în natură și a cererii

4

prealabile de anulare a deciziei consiliului local, dat fiind că reclamantul

își poate revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută de art. 206

alin. (1) din Codul administrativ;

- a fost declarată inadmisibilă acțiunea reclamantului Gheorghe Stoianov

împotriva Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir, pe capătul

pretenției privind repararea prejudiciului moral, deoarece nu au fost

întrunite condițiile prevăzute de art. 208 din Codul administrativ;

- a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea reclamantului Gheorghe

Stoianov pe capătul pretenției privind obligarea Primăriei comunei Sadîc

de a executa decizia Consiliului comunal Sadîc nr. 3/6 din 11 aprilie

2019, prin care s-a decis inițierea lucrărilor cadastrale de atribuire a

terenului în natură;

- a fost admisă acțiunea reclamantului Gheorghe Stoianov împotriva

Consiliului comunal Sadîc, pe capătul pretenției anulării decizie nr. 9/3

din 2 octombrie 2020;

- a fost anulată decizia Consiliului comunal Sadîc nr.9/3 din 2 octombrie

2020, prin care s-a decis abrogarea deciziei Consiliului comunal Sadîc nr.

3/6 din 11 aprilie 2019;

- a fost încasat de la Consiliul comunal Sadîc în beneficiul lui Gheorghe

Stoianov suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Invocând ilegalitatea acestei decizii, la data de 25 martie 2022, Gheorghe

Stoianov, reprezentat de avocatul Gheorghe Josu a contestat-o cu recurs, care

ulterior la data de 22 iunie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 1 martie 2022 a Curții de

Apel Cahul cu menținerea hotărârii din 5 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel examinând apelul nu

a invocat motivele și nu a combătut argumentele și pretențiile formulate de

reclamant. Or, Curtea de Apel Cahul judecând apelul și pronunțând o nouă

decizie, avea obligația de a examina în tot acțiunea și de a răspunde la toate

întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și ca instanță

învestită să judece cauza în fond, condiție ce nu se atestă la caz.

Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată

de respingere ca neîntemeiată și de declarare ca inadmisibilă a acțiunii.

Colegiul notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil a remis intimaților copia recursului, creându-le

astfel condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procesului în recurs, cât

și le-a acordat posibilitatea de a interveni cu concluzii scrise.

Cu toate că, intimații Primăria comunei Sadîc și Consiliul comunal Sadîc,

raionul Cantemir au recepționat în data de 14 iunie 2022 recursul și în data de 4

iulie 2022 motivarea recursului depusă de Gheorghe Stoianov, reprezentat de

5

avocatul Gheorghe Josu, aceștea până la data examinării cauzei nu și-au

valorificat dreptul și nu au formulat referință.

La etapa examinării procedurii de admisibilitate a recursului, prin prisma

articolului 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă actul

judecătoresc de dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă

cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu

a fost depusă în mod repetat și dacă a fost depusă în termen.

La caz, obiectul prezentului recurs se referă la decizia din 1 martie 2022 a

Curții de Apel Cahul, prin care a fost casată integral hotărârea din 5 februarie

2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a fost emisă o nouă decizie, care

intră în categoria de acte specificate în articolul 244 alin. (1) din Codul

administrativ. Totodată, cererea de recurs nu este depusă în mod repetat, fiind

depusă de către o persoană împuternicită.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, Colegiul reține

prevederile art. 245 din Codul administrativ, potrivit cărora recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia instanței de apel a fost adoptată la

data 1 martie 2022 (f.d.210) și recepționată de către reprezentantul recurentului

Gheorghe Stoianov, avocatul Gheorghe Josu în data de 31 mai 2022 (f.d.234).

Astfel, depunerea recursului preliminar la data de 25 martie 2022

(f.d.226) cât și prezentarea motivării acestuia în data de 22 iunie 2022 (f.d.241),

sunt în termen.

La data de 27 iulie 2022, examinând admisibilitatea recursului depus de

Gheorghe Stoianov, reprezentat de avocatul Gheorghe Josu împotriva deciziei

din 1 martie 2022 a Curții de Apel Cahul, completul de admisibilitate

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție a dispus examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide

citarea participanților la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece

argumentele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

6

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a emite o nouă decizie, de

menținere a hotărârii primei instanțe.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

După cum denotă actele cauzei, prin decizia nr. 2 din 15 martie 1994 a

Primăriei comunei Sadîc, raionul Cantemir, reclamantului Gheorghe Stoianov i

s-a repartizat în proprietate cota de teren echivalent cu suprafața 2,22 ha, ca

membru al ÎDS „Zarea”, fapt confirmat prin actul nr.75 din 15 martie 1994,

eliberat de Primăria comunei Sadîc (f.d.9).

La fel, s-a constatat că conform procesului-verbal al Comisiei funciare

din cadrul Consiliului comunal Sadîc nr.15 din 13 noiembrie 2000, a fost

aprobat proiectul de organizare a teritoriului pentru terenurile ce vor fi atribuite

persoanelor incluse în lista beneficiarilor cotelor de teren echivalent prin decizia

primăriei/dispoziția primarului nr. 7 din 25 iulie 1998, pentru 1002 deținători cu

1029,99 cote (f.d.52-53).

Iar, prin dispoziția primarului comunei Sadîc nr. 13 din 13 noiembrie

2000 „Cu privire la aprobarea Proiectului de organizare a teritoriului și

atribuirea terenurilor cu destinație agricolă în proprietate privată deținătorilor

cotelor de teren echivalent”, în conformitate cu art. 12, 13 din Codul funciar în

coroborare cu procesul-verbal nr.15 din 13 noiembrie 2000, a fost aprobat

Proiectul de organizare a teritoriului pentru terenurile ce vor fi atribuite

persoanelor incluse în lista deținătorilor cotelor de teren echivalent, aprobată

prin decizia Comisiei funciare nr.7 din 25 iulie 1998. Proiectul a fost elaborat

pentru 1002 deținători cu 1029,99 cote de teren echivalent, care au primit

pământ în natură anterior. A fost atribuit în proprietate privată proprietarilor

cotelor de tern echivalent terenuri în conformitate cu proiectul de organizare a

teritoriului. Inginerul cadastral va înregistra proprietarii terenurilor în registrul

cadastral al deținătorilor de teren și va asigura eliberarea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren proprietarilor terenurilor.

(f.d.54-55).

Actul din 20 noiembrie 2000 atestă că Întreprinderea Individuală

Djiganschi” (executorul lucrărilor de elaborare a proiectului de organizare a

teritoriului) a transmis, iar primarul com.Sadîc, Cocu D., a primit titluri de

autentificare a dreptului deținătorului de teren în număr de 2895, perfectate

pentru a fi înmânate deținătorilor de teren conform dispoziției primarului nr.13

din 13 noiembrie 2000. Numărul deținătorilor cotelor de teren echivalent este de

1002 persoane cu 1029,99 cote, numărul de parcele într-o cotă de teren

echivalent este de 3 (f.d.51).

Tot actele cauzei atestă că potrivit adeverinței nr. 344 din 7 decembrie

2020 eliberată de primarul comunei Sadîc, Gheorghe Stoianov nu a fost

înregistrat în registrul cadastral al deținătorilor de teren (f.d.49), motiv pentru

7

care ultimul s-a adresat cu cerere la Consiliul comunal Sadîc, raionul Cantemir,

solicitând atribuirea în natură a cotei de teren echivalent, anexând în acest sens

toate actele necesare.

Prin decizia nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 a Consiliului comunal

Sadîc, raionul Cantemir „Cu privire la examinarea cererii cet. Gheorghe

Stoianov privind atribuirea în natură a cotei de teren echivalent”, a fost luat act

de cererea cet. Gheorghe Stoianov privind atribuirea în natură a cotei de teren și

anexele la cerere. A fost împuternicit specialistul Primăriei comunei Sadîc de a

identifica suprafața de teren și de a iniția lucrările cadastrale în scopul

înregistrării bunului imobil. Cheltuielile privind înregistrarea bunului imobil se

vor efectua din bugetul local. Controlul privind executarea prezentei decizii a

fost pusă pe seama comisiei consultative de specialitate (f.d.12).

Având în vedere că decizia nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 a

Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir, nu a fost executată, la data de 29

mai 2020 Gheorghe Stoianov, prin cerere a solicitat primarului comunei Sadîc,

raionul Cantemir, executarea acesteia (f.d.11).

Prin răspunsul nr. 41 din 16 iunie 2020, primarul comunei Sadîc i-a

comunicat reclamantului că, la adoptarea deciziei nr. 3/6 din 11 aprilie 2019

primarul și Consiliul comunal Sadîc nu au ținut cont de faptul, că comisia

funciară a fost desființată, iar Legea nr.173 din 22 octombrie 1998 privind

modificarea și completarea Codului funciar reglementează expres că pretențiile

ce țin de atribuirea cotelor de teren echivalent vor fi prezentate primăriilor până

la data de 1 ianuarie 1999. După expirarea acestui termen, pretențiile nu vor fi

examinate (f.d.7).

Ca urmare, prin decizia nr. 9/3-XXVII din 2 octombrie 2020 a Consiliului

comunal Sadîc, raionul Cantemir „Cu privire la abrogarea deciziei nr.3/6-XXVI

din 11 aprilie 2019 cu privire la examinarea cererii cet. Gheorghe Stoianov”, a

fost abrogată în tot decizia nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 „Cu privire la

examinarea cererii cet. Gheorghe Stoianov” (f.d.27).

Invocând ilegalitatea acțiunile pârâților, la data de 24 octombrie 2020

reclamantul Gheorghe Stoianov a depus cerere prealabilă, solicitând

recunoașterea nulă a deciziei nr. 9/3-XXVII din 2 octombrie 2020 a Consiliului

comunal Sadîc „Cu privire la abrogarea deciziei nr.3/6-XXVI din 11 aprilie

2019 cu privire la examinarea cererii cet. Gheorghe Stoianov” și recuperarea

prejudiciului moral în sumă de 10000 lei (f.d.42,76).

Însă prin decizia nr. 12/11-XXVII din 14 decembrie 2020 a Consiliului

comunal Sadîc, raionul Cantemir „Cu privire la examinare cererii cet. Gheorghe

Stoianov”, a fost luat act de cererea prealabilă a cet. Gheorghe Stoianov. Nu a

fost dat curs cererii și nu a fost abrogată decizia solicitată (f.d.84), motiv pentru

care Gheorghe Stoianov a depus prezentele acțiuni în contencios administrativ,

care ulterior prin încheierea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central, au fost conexate într-o procedură unică.

Înaintând prezenta acțiune, reclamantul Gheorghe Stoianov a solicitat în

urma concretizăii acțiunii:

8

- recunoașterea drept ilegală a nesoluționării cererii din 29 mai 2020 cu

privire la executarea deciziei Consiliului comunal Sadîc, raionul

Cantemir, nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 privind atribuirea în natură,

identificarea suprafeței de teren și inițierea lucrărilor cadastrale în scopul

înregistrării bunului imobil, cota echivalentă de teren;

- recunoașterea drept ilegală a nesoluționării cererii din 24 octombrie 2020

cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal Sadîc din 2

octombrie 2020 nr. 9/3-XXVII cu privire la abrogarea deciziei Consiliului

comunal Sadîc din 11 aprilie 2019 nr. 3/6-XXVI cu privire la examinarea

cererii cet. Stoianov Gheorghe;

- obligarea executării deciziei Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir

nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 privind atribuirea în natură,

identificarea suprafeței de teren și inițierea lucrărilor cadastrale în scopul

înregistrării bunului imobil, cota echivalentă de teren;

- recunoașterea nulității deciziei Consiliului comunal Sadîc nr. 9/3-XXVII

din 2 octombrie 2020 cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal

Sadîc nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 cu privire la examinarea cererii

cet. Stoianov Gheorghe;

- încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul său a

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat

în favoarea temeiniciei acțiunii pe care a admis-o parțial (f.d.116-127).

Judecând apelul, Curtea de Apel Cahul prin decizia din 1 martie 2022, a

admis apelul depus de Primăria comunei Sadîc, raionul Cantemir, a casat

integral hotărârea din 5 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a

emis o nouă decizie.

În susținerea poziției sale, Curtea de Apel Cahul a invocat că pretențiile

reclamantului Gheorghe Stoianov de recunoaștere a ilegalității nesoluționării

cererii din 29 mai 2020 cu privire la executarea deciziei Consiliului comunal

Sadîc nr.3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 și cea de recunoaștere a ilegalității

nesoluționării cererii prealabile din 24 octombrie 2020 cu privire la anularea

deciziei Consiliului comunal Sadîc nr.9/3-XXVII din 2 octombrie 2020, nu pot

fi formulate într-o acțiune în contenciosul administrativ, or, o eventuală hotărâre

judecătorească de genul recunoașterii ilegalității abținerii autorității publice de a

soluționa o cerere prealabilă nu ar avea capacitatea de a repara efectiv carențele

activității administrative, iar legiuitorul a specificat exhaustiv tipurile și

conținutul pretențiilor în acțiunea de contencios administrativ și, respectiv,

tipurile și conținutul dispozițiilor judecătorești în contenciosul administrativ.

În continuare, instanța de apel a mai reținut și faptul că alte pretenții,

decât cele specificate la art. 206 din Codul administrativ, nu sunt îngăduite de

lege și urmează a fi declarate inadmisibile. Atare soluție procesuală se deduce și

din faptul, că autorității publice legea îi oferă totuși opțiunea de a examina sau

nu o cerere prealabilă, iar pretinsul drept (interes) vătămat al reclamantului nu

constă în abținerea autorității publice de a examina o cerere, ci în activitatea

administrativă propriu-zisă a autorității publice, manifestată prin abținerea de a

9

emite un act administrativ individual sau prin emiterea unui act administrativ

individual defavorabil.

La fel, reclamantul Gheorghe Stoianov a formulat și pretenții ce țin de

acțiunea în obligare (executarea deciziei Consiliului comunal Sadîc nr.3/6 din

11.04.2019) și acțiunea în contestare (anularea deciziei Consiliului comunal

Sadîc din 02.10.2020), iar respectarea procedurii prealabile constituie un criteriu

pentru admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ.

Curtea de Apel Cahul a constatat că, pentru admisibilitatea acțiunii în

contencios administrativ este necesar să fie revendicat de către reclamant un

drept propriu lezat prin activitatea administrativă, astfel încât, controlul

judecătoresc asupra activității administrative se realizează prin revendicarea de

către persoană a unui drept pretins a fi lezat.

Pe când cerințele reclamantului Gheorghe Stoianov, așa cum au fost

formulate, nu se încadrează în niciuna din situațiile reglementate de norma art.

206 din Codul administrativ, nu se circumscriu ca cerințe separate în acțiunea în

contencios administrativ, ci se includ în acțiunea în obligare dacă autoritatea

publică refuză să execute actul administrativ, și acțiunea în contestare care are

ca obiect un act administrativ anulabil.

Astfel, reclamantul își poate revendica drepturile prin acțiunea în

obligare, după caz, acțiunea în contestare, prevăzute de art. 206 alin. (1) din

Codul administrativ, or se urmărește de fapt, executarea actului administrativ

favorabil și anularea actului administrativ defavorabil emise de autoritatea

publică.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu

normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că

soluția dată de către instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei, pe când

concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii parțiale a acțiunii este

justă, ea având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor

judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, rezultă că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din același cod, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt

10

și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Pentru început, instanța de recurs consideră necesar de a reitera că

procedura contenciosului administrativ consacră principiul general după care

orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa

pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este edictată atât în interesul

unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor,

cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata

primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să

arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens, legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care

presupune două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace

din hotărârea primei instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității

care guvernează procedura contenciosului administrativ și tantum devolutum

quantum iudicatum, unde instanța de apel, efectuează o nouă examinare în fond,

dar și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în drept, asupra ceea ce a

hotărât prima instanță și din acest motiv instanța de apel, nu poate fi pusă în

situația de a soluționa cereri care nu au fost formulate în fața primei instanțe,

adică cereri absolut noi prin care să se invoce pretenții noi.

Reieșind din principiile dreptului procedurii contenciosului administrativ,

Colegiul notează că, acțiunea de contencios administrativ este ansamblul

mijloacelor procesuale consacrate și garantate, pentru apărarea prin intermediul

instanței de judecată în ordinea stabilită de lege a dreptului subiectiv prezumat

încălcat sau prezumat contestat. Acțiunea constă din trei elemente

interdependente: obiectul, temeiul și părțile acțiunii.

La rândul său, obiectul acțiunii de contencios administrativ îl formează

pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în scopul

apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în

privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre.

Prin urmare, instanței de judecată îi revine o deosebită atenție de a

determina raportul material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a

specificului obiectului acțiunii de contencios administrativ și temeiului acesteia.

Or, reieșind din acestea, instanța de judecată urmează să stabilească obiectul

probațiunii pe cauza dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine

conturarea faptelor juridice prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților

și fără de care este imposibilă soluționarea justă a litigiului.

La caz, instanța de recurs reține că potrivit art. 11 alin. (1) lit. a) din

Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi: acte defavorabile –

actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează

drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte,

acordarea avantajului solicitat.

11

Totodată, conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire

la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

La rândul său, art. 39 din Codul administrativ prevede că, controlul

judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit.

Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în

sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate

adresa instanței de judecată competente.

Relevante la caz sunt și prevederile art. 17 din același cod, potrivit cărora

drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia

i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Iar conform art. 64 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, autoritatea

publică este obligată să soluționeze o cerere potrivit competențelor sale și în

termenul stabilit de lege. Refuzul de a primi sau a examina o cerere se consideră

drept respingere a cererii. Aceeași regulă se aplică și în cazul nesoluționării unei

cereri în termen legal.

Colegiul reține în speță și prevederile art. 9 alin. (1) din Codul

administrativ, conform căruia prin petiție se înțelege orice cerere, sesizare sau

propunere adresată unei autorități publice de către o persoană fizică sau juridică.

Totodată, potrivit art. 69 alin. (2) din Codul administrativ, în cazul

depunerii unei petiții, autoritatea publică este obligată să inițieze o procedură

administrativă.

În conformitate cu art. 44 alin. (1) din Codul administrative, participanți

la procedura administrativă sunt: autoritatea publică, orice persoană fizică și

juridică care a solicitat inițierea procedurii sau în privința căreia procedura a

fost inițiată, precum și orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în

procedura administrativă.

Iar în temeiul art. 78 alin. (1) din Codul administrativ, procedura

administrativă se finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau

prin emiterea unui act administrativ individual, respectiv încheierea unui

contract administrativ.

Actele cauzei denotă că la data de 29 mai 2020 Gheorghe Stoianov, prin

cerere a solicitat primarului comunei Sadîc, raionul Cantemir, executarea

deciziei nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 a Consiliului comunal Sadîc privind

executarea lucrărilor cadastrale pentru cota echivalentă de teren (f.d.11).

Prin răspunsul nr. 41 din 16 iunie 2020, primarul comunei Sadîc i-a

comunicat reclamantului că, la adoptarea deciziei nr. 3/6 din 11 aprilie 2019

primarul și Consiliul comunal Sadîc nu au ținut cont de faptul, că comisia

funciară a fost desființată, iar Legea nr.173 din 22 octombrie 1998 privind

modificarea și completarea Codului funciar reglementează expres că pretențiile

ce țin de atribuirea cotelor de teren echivalent vor fi prezentate primăriilor până

la data de 1 ianuarie 1999. După expirarea acestui termen, pretențiile nu vor fi

examinate (f.d.7).

12

Ulterior, prin decizia nr. 9/3-XXVII din 2 octombrie 2020 a Consiliului

comunal Sadîc, raionul Cantemir „Cu privire la abrogarea deciziei nr.3/6-XXVI

din 11 aprilie 2019 cu privire la examinarea cererii cet. Gheorghe Stoianov”, a

fost abrogată în tot decizia nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 „Cu privire la

examinarea cererii cet. Gheorghe Stoianov” (f.d.27).

Din aceste considerente, la 24 octombrie 2020 reclamantul Gheorghe

Stoianov a depus în adresa autorității publice locale cerere prealabilă, solicitând

recunoașterea nulă a deciziei nr. 9/3-XXVII din 2 octombrie 2020 a Consiliului

comunal Sadîc „Cu privire la abrogarea deciziei nr.3/6-XXVI din 11 aprilie

2019 cu privire la examinarea cererii cet. Gheorghe Stoianov” și recuperarea

prejudiciului moral în sumă de 10000 lei (f.d.42,76).

Însă prin decizia nr. 12/11-XXVII din 14 decembrie 2020 a Consiliului

comunal Sadîc, raionul Cantemir „Cu privire la examinare cererii cet. Gheorghe

Stoianov”, a fost luat act de cererea prealabilă a cet. Gheorghe Stoianov.

Consiliul nu a dat curs cererii și nu a abrogat decizia solicitată (f.d.84), motiv

pentru care a fost depusă prezenta acțiune de contencios administrativ.

Colegiul reține prin prisma art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ

că, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci

cînd autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Prin urmare, în sensul Legii, revendicarea dreptului trebuie să se deducă

din susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul

căreia urmează a fi expusă vătămarea dreptului personal.

Această concluzie este fortificată și prin jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara

victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale

probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind

insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH

împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr.

45572/00).

Analizând materialele cauzei, instanța de recurs subliniază că, Gheorghe

Stoianov a invocat printre altele că cererea și cererea prealabilă adresate în data

de 29 mai 2020 și în data de 24 octombrie 2020 nu au fost examinate

corespunzător, obiectiv și transparent, motiv A fost anulat refuzul Primăriei

comunei Sadîc, raionul Cantemir, nr. 41 din 16 iunie 2020 de a executa decizia

Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir, nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019

privind atribuirea în natură, identificarea suprafeței de teren și inițierea

lucrărilor cadastrale în scopul înregistrării bunului imobil, cota echivalentă de

teren.

Respectiv, având în vedere că obiectul acțiunii îl formează pretențiile

reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în scopul apărării

propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în privința cărora

instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre în coroborare cu

argumentele, revendicările formulate de Gheorghe Stoianov în acțiune, precum

13

și din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă cu certitudine că

răspunsul nr. 41 din 16 iunie 2020 a primarului comunei Sadîc, cât și decizia nr.

12/11-XXVII din 14 decembrie 2020 a Consiliului comunal Sadîc, raionul

Cantemir adoptată în procedura prealabilă „Cu privire la examinare cererii cet.

Gheorghe Stoianov” afectează drepturile/interesele legitime ale petiționarului,

or se pretinde că au fost adoptate cu încălcarea procedurilor legale, ceea ce ar

condiționa obținerea unei satisfacții echitabile prin examinarea plângerii sale în

modul prevăzut de cadrul normativ.

În asemenea condiții, concluzia instanței de apel că pretențiile

reclamantului Gheorghe Stoianov de recunoaștere a ilegalității nesoluționării

cererii din 29 mai 2020 cu privire la executarea deciziei Consiliului comunal

Sadîc nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 și cea de recunoaștere a ilegalității

nesoluționării cererii prealabile din 24 octombrie 2020 cu privire la anularea

deciziei Consiliului comunal Sadîc nr. 9/3-XXVII din 2 octombrie 2020, nu pot

fi formulate într-o acțiune în contenciosul administrativ, nu poate fi apreciată ca

una justă.

După cum însăși instanța de apel relevă, acțiunea în contencios are

menirea de oferi protecție juridică persoanei împotriva activității administrative

ilegale a autorităților publice.

Temeiul constituțional al contestării actelor autorităților publice și a

răspunderii acestor autorități pentru vătămările aduse prin nesocotirea sau

încălcarea drepturilor și libertăților legitime ale persoanei rezultă din art. 53 din

Constituție.

Astfel, potrivit 53 alin. (1) din Constituția RM, persoana vătămată într-un

drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină

recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

Respectiv, circumstanțele descrise denotă interesul legitim al

reclamantului de a-și revendica drepturile în procedura contenciosului

administrativ.

Ținând cont de împrejurările menționate în coraport cu normele

enumerate, se conchide că instanța de apel eronat a declarat inadmisibilă

acțiunea reclamantului Gheorghe Stoianov împotriva Primăriei comunei Sadîc

și a Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir, pe capătul pretențiilor privind

recunoașterea ilegalității nesoluționării cererilor de atribuire a terenului în

natură și a cererii prealabile de anulare a deciziei consiliului local, dat fiind că

reclamantul își poate revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută de art.

206 alin. (1) din Codul administrativ.

Or, concluziile instanței de apel contravin rigorilor instituite de cadrul

normativ suscitat și îngrădesc dreptul lui Gheorghe Stoianov la instanță,

garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

Totodată, analizând conținutul deciziei contestate, Colegiul iterează și

faptul că instanța de apel examinând cauza în ordine de apel, inițial a declarat

inadmisibilă acțiunea reclamantului Gheorghe Stoianov împotriva Primăriei

14

comunei Sadîc și a Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir, pe capătul

pretenției privind recunoașterea ilegalității nesoluționării cererii prealabile de

anulare a deciziei consiliului local, dat fiind că reclamantul își poate revendica

drepturile printr-o altă acțiune prevăzută de art. 206 alin. (1) din Codul

administrativ, iar ulterior, contrar celor expuse a concluzionat că acțiunea

reclamantului Gheorghe Stoianov împotriva Consiliului comunal Sadîc, pe

capătul pretenției privind anularea deciziei nr. 9/3 din 2 octombrie 2020 este

întemeiată, motiv pentru care a fost dispusă anularea deciziei Consiliului

comunal Sadîc nr.9/3 din 2 octombrie 2020, prin care s-a decis abrogarea

deciziei Consiliului comunal Sadîc nr. 3/6 din 11 aprilie 2019.

Cu alte cuvinte, Curtea de Apel Cahul a constatat că decizia de soluționare

a cererii prealabile nr. 12/11-XXVII din 14 decembrie 2020 a Consiliului

comunal Sadîc, raionul Cantemir „Cu privire la examinare cererii cet. Gheorghe

Stoianov”, prin care a fost luat act de cererea prealabilă, nu a fost dat curs

cererii și nu a fost abrogată decizia nr. 9/3-XXVII din 2 octombrie 2020 a

Consiliului comunal Sadîc „Cu privire la abrogarea deciziei nr. 3/6-XXVI din

11 aprilie 2019 cu privire la examinarea cererii cet. Gheorghe Stoianov”, este

legală, iar ulterior, a anulat în tot actul administrativ individual – decizia nr. 9/3-

XXVII din 2 octombrie 2020 a Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir

„Cu privire la abrogarea deciziei nr.3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 cu privire la

examinarea cererii cet. Gheorghe Stoianov”, prin care a fost abrogată în tot

decizia nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 „Cu privire la examinarea cererii cet.

Gheorghe Stoianov”.

La fel, Colegiul reține că Curtea de Apel Cahul, în motivare inițial a

constatat ca neîntemeiate argumentele pârâților precum că:

- Primăria comunei Sadîc este în imposibilitate de a executa decizia

Consiliului comunal Sadîc nr. 3/6 din 11 aprilie 2019, deoarece nu deține

teren în domeniul privat, nu există posibilitate fizică de a-i atribui lui

Gheorghe Stoianov teren în lipsa unui fond de privatizare, nu mai există

comisia funciară, nu mai există procedura de calculare și repartizare a

terenurilor în natură;

- Gheorghe Stoianov nu putea folosi terenul fără stabilirea hotarelor de

către administrația publică locală, stabilirea hotarelor fiind o lucrare

cadastrală care presupune ieșirea la fața locului și întocmirea actului, cu

executarea lucrărilor de măsurare pe teren și întocmirea planului

geometric, pe motiv că imposibilitatea satisfacerii fizice a cerinței de

atribuire în natură a terenului nu prezintă relevanță, atât timp cât a fost

recunoscută valabilitatea actului administrativ care constituie temeiul

nașterii dreptului de proprietate, or, anume Consiliului comunal Sadîc,

raionul Cantemir, în baza competențelor sale și în temeiul legii, îi revine

obligația de a stabili pentru care suprafață de teren atribuită în

proprietatea lui Gheorghe Stoianov, urmează să fie efectuate lucrări

cadastrale și eliberat titlu de proprietate;

iar ulterior, contrar celor expuse a concluzionat că decizia Consiliului comunal

Sadîc, raionul Cantemir, nr.3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 prin care s-a decis

15

inițierea lucrărilor cadastrale și împuternicirea specialistului Primăriei comunei

Sadîc să identifice suprafața de teren, este neexecutabilă, motiv pentru care a

fost respinsă.

Respectiv, concluziile instanței de apel sunt contradictorii, iar prin prisma

art. 194 din Codul administrativ în coroborare cu art. 241 și art. 390 din Cod de

procedură civilă, este inadmisibil ca instanța de apel să adopte o decizie

contradictorie, motiv pentru care instanța de recurs va casa decizia instanței de

apel.

Cu referire la fondul litigiului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va menține hotărârea primei

instanțe, iar în susținerea poziției enunțate va itera prevederile art. 10 din Codul

funciar conform cărora, de competența consiliilor sătești (comunale) și

orășenești țin: atribuirea terenurilor și înstrăinarea lor fără schimbarea

destinației acestora, în modul stabilit de lege; autentificarea drepturilor

deținătorilor de terenuri, în modul stabilit de lege.

Totodată, potrivit art. 12 din Codul funciar, comisiile funciare stabilesc

cota de teren echivalent care se atribuie în proprietate privată: membrilor de

colhozuri, salariaților din sovhozuri și din secțiile de producere ale colegiilor

agricole (zootehnice) sau din alte întreprinderi agricole, inclusiv pensionarilor

din aceste unități economice; salariaților din întreprinderile zootehnice

intergospodărești, inclusiv pensionarilor din aceste unități economice.

Salariaților și pensionarilor din întreprinderile zootehnice intergospodărești,

care nu dispun de terenuri agricole supuse privatizării, cota de teren echivalent

li se atribuie la locul de trai.

Toate operațiunile de atribuire a cotei de teren echivalent se înfăptuiesc,

ținîndu-se cont de situația de la 1 ianuarie 1992. Autentificarea dreptului de

proprietate asupra cotei de teren echivalent se face în baza hotărîrii autorităților

administrației publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirmă acest drept.

La rândul său, art. 14 alin. (2) lit. e) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 prevede că, pornind de la

domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul

întîi stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul

local realizează următoarele competențe, printre care decide atribuirea și

schimbarea destinației terenurilor proprietate a satului (comunei), orașului

(municipiului), după caz, în condițiile legii.

Iar art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală

prevede că, primarul asigură executarea deciziilor consiliului local.

Sub acest aspect și raportând normele legal enunțate la circumstanțele

litigiului dedus judecății, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță

corect a concluzionat despre necesitatea admiterii parțiale a acțiunii lui

Gheorghe Stoianov, or, Primăria comunei Sadîc, raionul Cantemir, comisia

funciară, în baza competențelor sale și în temeiul legii, i-a atribuit

reclamantului-recurent Gheorghe Stoianov prin decizia cu nr. 2 din 15 martie

1994, cota de teren echivalent cu suprafața de 2,22 ha, în condiții de proprietate,

16

fapt care este recunoscut de pârâți, însă Primăria comunei Sadîc, în mod

neargumentat, a refuzat atribuirea cotei de teren echivalent în natură.

Colegiul reține că în cadrul examinării cauzei s-a constatat că, acest teren i-

a fost atribuit reclamantului în baza cererii și în temeiul faptului că până la 1

ianuarie 1992 Gheorghe Stoianov a fost angajat la sovhozul ÎDS „Zarea” din

satul Sadîc, raionul Cantemir, iar potrivit art. 13 din Codul funciar, amplasarea

terenurilor care se atribuie în calitate de cote de teren echivalent va fi

determinată de primăria satului (comunei) sau orașului fără cererea titularului

cotei de teren echivalent în baza proiectului de organizare a teritoriului, elaborat

de o întreprindere de stat sau privată care dispune de licența respectivă.

Primăria, în baza propunerii comisiei funciare și ținînd cont de dorința

proprietarilor cotelor de teren echivalent, va lua o decizie de atribuire a

terenurilor cu un număr egal de grade-hectare sau a terenurilor cu suprafața

egală fără a lua în considerare bonitatea solului sau a terenurilor cu suprafața

egală, dar luînd în considerare bonitatea medie a solului cîmpului respectiv.

Primăria satului (comunei) sau orașului eliberează titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren pentru fiecare teren, înregistrează proprietarii

terenurilor în registrul cadastral al deținătorilor de terenuri și, la cererea

deținătorului de teren, stabilește hotarele terenului în natură (pe loc).

Prin urmare, sunt întemeiate argumentele recursului precum că deși la

atribuirea cotei de teren echivalent în proprietate privată lui Gheorghe Stoianov,

Primăria comunei Sadîc și Consiliul comunal Sadîc au respectat prevederile art.

12 din Codul funciar și prevederile art. 14 alin. (2) lit. e) din Legea privind

administrația publică locală, totuși autoritatea publică locală, contrar normelor

legale enunțate, într-un mod neîntemeiat i-a refuzat reclamantului atribuirea în

natură a terenului.

Ma mult, Colegiul reține că Consiliul comunal Sadîc contrar prevederilor

art. 31 și art. 118 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, prin decizia nr. 9/3-

XXVII din 2 octombrie 2020 „Cu privire la abrogarea deciziei 3/6-XXVI din 11

aprilie 2019 cu privire la examinarea cererii cet. Stoianov Gheorghe” a abrogat

decizia nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 „Cu privire la examinarea cererii cet.

Stoianov Gheorghe”, fără a invoca motivele care au stat la baza acestei decizii.

Aceste circumstanțe denotă că decizia Consiliului comunal Sadîc, raionul

Cantemir, nr. 9/3-XXVII din 2 octombrie 2020 a fost adoptată contrar

prevederilor legale. Or, în decizia respectivă nu au fost descrise temeiurile

esențiale de drept și de fapt pe care autoritatea publică le-a luat în considerare

întru adoptarea deciziei, oportunitatea emiterii actului administrativ, o descriere

succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului:

investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final

al actului, fiind anulat un act administrativ individual favorabil, deoarece prin

decizia Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir, nr. 3/6-XXVI din 11

aprilie 2019, a fost admisă cererea lui Gheorghe Stoianov privind atribuirea în

natură a cotei de teren, fiind împuternicit specialistul Primăriei comunei Sadîc

să identifice suprafața de teren și să inițieze lucrările cadastrale în scopul

înregistrării bunului imobil.

17

Cu atât mai mult că decizia nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 a fost

adoptată în baza cererii reclamantului și a deciziei Primăriei comunei Sadîc,

raionul Cantemir, nr. 2 din 15 martie 1994, cu respectarea prevederilor legii și

respectiv la data de 2 octombrie 2020 nu a existat nici un temei obiectiv de a

anula sau revoca decizia inițială.

Cu referire la argumentele pârâților-intimați privind aplicabilitatea în speță

a prevederilor art. II alin. (3) din Legea pentru modificarea și completarea

Codului funciar nr. 173-XIV din 22 octombrie 1998, precum că pretențiile ce țin

de atribuirea cotelor de teren echivalent vor fi prezentate primăriilor satelor

(comunelor) sau orașelor respective pînă la 1 ianuarie 1999, iar după expirarea

acestui termen, pretențiile nu vor fi examinate, acestea nu pot fi reținute.

Or, prevederile menționate nu sunt relevante cazului, deoarece cota de

teren echivalent i-a fost atribuită reclamantului Gheorghe Stoianov în calitate de

membru al sovhozului „Zarea”, în baza deciziei Primăriei comunei Sadîc nr. 2

din 15 martie 1994, adică până în anul 1999. Iar actul nr. 75 din 15 martie 1994,

eliberat de Primăria comunei Sadîc, atestă apariția dreptului de proprietate a

reclamantului asupra cotei de teren echivalent.

Respectiv, prevederile legale la care au făcut referire pârâții-intimați, nu-l

limitează pe reclamant de a solicita atribuirea terenului în natură – identificarea

în spațiu a terenului care deja a fost atribuit prin decizia din 15 martie 1994.

Referitor la argumentele precum că Primăria comunei Sadîc este în

imposibilitate de a executa decizia Consiliului comunal Sadîc nr. 3/6 din 11

aprilie 2019, deoarece nu deține teren în domeniul privat, nu există posibilitate

fizică de a-i atribui lui Gheorghe Stoianov teren în lipsa unui fond de

privatizare, nu mai există comisia funciară, nu mai există procedura de calculare

și repartizare a terenurilor în natură, acestea sunt neîntemeiate și neimputabile

reclamantului, căruia după cum s-a menționat supra, prin decizia nr. 2 din 15

martie 1994 a Primăriei comunei Sadîc, raionul Cantemir, i s-a repartizat în

proprietate cota de teren echivalent cu suprafața 2,22 ha, ca membru al ÎDS

„Zarea”, fapt confirmat prin actul nr.75 din 15 martie 1994, eliberat de Primăria

comunei Sadîc (f.d.9).

Totodată, faptul că două acte distincte, și anume: certificatul provizoriu nr.

75 din 15 martie 1994, eliberat de Primăria comunei Sadîc, în baza deciziei

Primăriei comunei Sadîc, raionul Cantemir nr.2 din 15 martie 1994 și extrasul

de arhivă din procesul-verbal nr. 7 din 16 noiembrie 2011 a Consiliului local

Sadîc, potrivit căruia Consiliului local Sadîc i-a atribuit lui Gheorghe Stoianov

în proprietate privată cota de teren echivalent cu suprafața 1,4 ha, din categoria

VII, fondul de rezervă, subgrupa „alte terenuri”, atestă suprafețe diferite pentru

apariția dreptului de proprietate a reclamantului asupra cotei de teren echivalent,

nu constituie temei pentru respingerea acțiunii.

Or, obiectul prezentei acțiuni constă inclusiv în obligarea autorității

publice locale de a emite actul administrativ individual favorabil, de a executa

decizia nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019 privind atribuirea în natură,

identificarea suprafeței de teren și inițierea lucrărilor cadastrale în scopul

înregistrării bunului imobil, cota echivalentă de teren.

18

Respectiv, Consiliul comunal Sadîc, raionul Cantemir, în baza

competențelor sale și în temeiul legii, îi revine obligația în urma efectuării

lucrărilor cadastrale de a stabili suprafață de teren atribuită în proprietatea lui

Gheorghe Stoianov și de a-i elibera titlu de proprietate.

În contextul celor enunțate, fondul corect a ajuns la concluzia de a admite

parțial acțiunea în procedura contenciosului administrativ depusă de Gheorghe

Stoianov împotriva Primăriei comunei Sadîc, raionul Cantemir și a Consiliului

comunal Sadîc, raionul Cantemir și întemeiat a anulat refuzul Primăriei

comunei Sadîc, raionul Cantemir nr. 41 din 16 iunie 2020 de a executa decizia

Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir, nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019

privind atribuirea în natură, identificarea suprafeței de teren și inițierea

lucrărilor cadastrale în scopul înregistrării bunului imobil, cota echivalentă de

teren; a obligat Primăria comunei Sadîc, raionul Cantemir, de a executa decizia

Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir, nr. 3/6-XXVI din 11 aprilie 2019

privind atribuirea în natură, identificarea suprafeței de teren și inițierea

lucrărilor cadastrale în scopul înregistrării bunului imobil, cota echivalentă de

teren; a anulat decizia Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir din 2

octombrie 2020 nr. 9/3-XXVII „Cu privire la abrogarea deciziei nr. 3/6-XXVI

din 11 aprilie 2019 Cu privire la examinarea cererii lui Stoianov Gheorghe” și

decizia de soluționare a cererii prealabile nr. 12/11-XXVII din 14 decembrie

2020, emisă de Consiliul comunal Sadîc, raionul Cantemir.

Totodată, în circumstanțele descrise, prima instanță corect a concluzionat

despre existența temeiurilor pentru repararea prejudiciului moral. Or, conform

art. 2036 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată

are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata

de despăgubiri.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține și prevederile art. 2037 alin.

(1) din Codul civil, potrivit căroră mărimea despăgubirii pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție

a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de

măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei

vătămate.

Cât privește cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasare din contul

Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir în sumă de 2000 lei, prima instanță

corect l-a apreciat conform criteriilor prevăzute de art. 2037 alin. (1) din Codul

civil, ținînd cont de criteriului echității, care presupune că, despăgubirile pentru

prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale, echitabile, adică în așa fel

trebuie stabilite încît să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum

exagerată a cuantumului prejudiciului moral. Prin urmare, suma dispusă spre

încasare este echitabilă suferințelor psihice suportate de către recurent și

constituie o satisfacere comensurabilă și nu este excesivă pentru intimat, ținut să

o plătească și nici un venit nejustificat pentru reclamant.

19

În corespundere cu art. 82 din Codul de procedura civilă, cheltuielile de

judecată se compun din taxa de stat și din cheltuieli de judecare a cauzei.

Iar potrivit art. 90 lit. d) și i) din Codul de procedură civilă, din cheltuielile

de judecare a cauzei fac parte: cheltuielile de transport suportate de părți și de

alți participanți la proces în legătură cu prezentarea lor în instanță, precum și

cheltuielile de asistență juridică.

Astfel, din materialele cauzei se constată cu certitudine că, pe parcursul

judecării cauzei respective în instanța de fond, cât și în apel reclamantul

Gheorghe Stoianov a fost reprezentat de către avocatul Gheorghe Josu, iar

pentru serviciile acestuia, i-a achitat suma de 3100 lei pentru acordarea

asistenței juridice în fond (f.d.48,88) și suma de 1500 lei pentru acordarea

asistenței juridice în apel (f.d.155), sume care prin prisma prevederilor art. 96

alin. (1)-(11) din Codul de procedură civilă, urmează a fi încasate în mod solidar

din contul pârâților Primăria comunei Sadîc și Consiliul comunal Sadîc, raionul

Cantemir în beneficiul reclamantului.

La fel, din materialele cauzei se constată cu certitudine că, pe parcursul

judecării cauzei respective în instanța de fond, reclamantul Gheorghe Stoianov a

suportat cheltuieli de transport în legătură cu prezentarea în instanță, în sumă

600 lei, ceea ce se confirmă prin ordinile de încasare a numerarului anexate la

dosar (f.d.46,47,87), sumă ce prin prisma art. 94 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, corect a fost încasată în mod solidar din contul pârâților

Primăria comunei Sadîc și Consiliul comunal Sadîc, raionul Cantemir în

beneficiul reclamantului.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea

primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă

cu aprecierea greșită a probelor, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa decizia din 1 martie 2022 a Curții de Apel Cahul și de a

menține hotărârea din 5 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Gheorghe Stoianov, reprezentat de avocatul

Gheorghe Josu.

Se casează integral decizia din 1 martie 2022 a Curții de Apel Cahul și se

emite o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din 5 februarie 2021 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, în cauza de contencios administrativ la

acțiunea depusă de Gheorghe Stoianov împotriva Primăriei comunei Sadîc și a

Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir cu privire la anularea în tot a

actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

Se încasasează în mod solidar din contul Primăriei comunei Sadîc și a

Consiliului comunal Sadîc, raionul Cantemir în beneficiul lui Gheorghe

20

Stoianov cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în apel în sumă de

1500 (una mie cinci sute) lei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

21