3rh-54/23 — Contestarea actului administrativ

La 25 noiembrie 2021, Alexandr Stoianoglo a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1- 146/2021 din 11 noiembrie 2021, prin care s-a desemnat Vasile Plevan, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, pentru a examina aspectele invocate în adresarea depusă de Viorel Morari cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale Procurorului General (suspendat de drept din funcție), Alexandr Stoianoglo (f. d. 5-22).

Prin încheierea din 31 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, la cererea depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr. 1-146/2021 din 11 noiembrie 2021 „Cu privire la examinarea adresării lui Viorel Morari vizând pretinse acțiuni ilegale ale Procurorului General (suspendat de drept din funcție), Alexandr Stoianoglo”. S-a explicat lui Alexandr Stoianoglo că declararea acțiunii inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune (f. d. 65-74).

La 25 februarie 2022, Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu, a depus recurs împotriva încheierii din 31 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea încheierii contestate, cu transmiterea cauzei spre examinare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată (f. d. 88-99).

Prin decizia din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul depus de către Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu și menținută încheierea din 31 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 113-124). 1

La 01 decembrie 2023, Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu, în temeiul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs și a încheierii instanței de fond, cu remiterea cauzei spre rejudecare în fond la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f. d. 127-145).

În motivarea cererii de revizuire, a indicat că, prin hotărârea din 24 octombrie 2023, în cauza Stoianoglo v. Republica Moldova, Curtea Europeană a constatat cu certitudine faptul că reclamantului i-a fost încălcat dreptul de acces la justiție, în partea imposibilității de a contesta decizia din 05 octombrie 2021 a Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a fost desemnat un procuror ca să investigheze sesizarea depusă de deputatul Lilian Carp și care a rezultat în suspendarea sa din funcția de Procuror General al Republicii Moldova.

În ceea ce ține de plângerea lui Alexandr Stoianoglo privind lipsa unui remediu efectiv de a-și proteja drepturile la nivel național, Curtea a menționat că această plângere, în sensul art. 13, este, în esență, identică cu cea pe care reclamantul a formulat-o în baza art. 6 § 1 din Convenție.

Astfel, ținând cont de faptul că art. 6 constituie lex specialis în raport cu art. 13, cerințele acestuia din urmă fiind înglobate în cerințele mai stricte ale primului, Curtea a concluzionat că nu este necesar să fie examinată separat nici admisibilitatea, nici fondul plângerii privind încălcarea art. 13 din Convenție.

Totodată, a menționat că CtEDO a acordat reclamantului suma de 3 600 de euro, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea drepturilor sale.

A remarcat că prin decizia Consiliului Superior al Procurorilor din 05 octombrie 2021, împotriva lui Alexandr Stoianoglo au fost pornite mai multe cauze penale care, actualmente, se află la diferite etape de examinare, iar unele dintre ele au fost deja expediate în instanțele de judecată pentru a fi soluționate, aflându-se pe rolul instanțelor. Astfel, imposibilitatea examinării deciziei Consiliului Superior al Procurorilor din 05 octombrie 2021 a dus la imposibilitatea verificării legalității numirii procurorului Victor Furtună, care a inițiat toate acele cauze penale.

La 14 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al Procurorilor a depus referință la cererea de revizuire depusă de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu, împotriva 2 deciziei din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat respingerea acesteia (f. d. 181-183 verso).

La 25 septembrie 2024, Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Victor Munteanu, a depus supliment la cererea de revizuire formulată împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție (f. d. 201- 201 verso).

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”

Art. 447 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Sunt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces.”

Art. 448 alin. (1), din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.”

Art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.”

Art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(2) Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art. 448.”

Art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă: „(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.”

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: 3 a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

În debut, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o procedură excepțională. Astfel fiind, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

Având în vedere că dispozițiile Codului administrativ nu reglementează instituția revizuirii unei hotărâri judecătorești irevocabile, în acord cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, cererea de revizuire depusă de către Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu, urmează a fi examinată în conformitate cu prevederile Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă.

Din actele și lucrările dosarului, se atestă că Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu, a depus cerere de revizuire a deciziei din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, anexând în acest sens hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 24 octombrie 2023, pronunțată în cauza Stoianoglo v. Republica Moldova (f. d. 127-145, 146-157, 158-169).

Completul de judecată consideră necesar de a releva că, prin intermediul prevederii legale cuprinse la art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, legiuitorul a instituit un mecanism pentru executarea hotărârilor pronunțate de instanța internațională, al căror caracter obligatoriu a fost recunoscut de către statul Republica Moldova, în calitate de stat- membru al Convenției.

Atunci când este învestită cu examinarea unei cereri de revizuire, Curtea Supremă de Justiție trebuie să se limiteze la verificarea existenței condițiilor expres prevăzute de lege și să verifice, în lumina legislației naționale și a concluziilor statuate prin hotărârea Curții Europene a 4 Drepturilor Omului, îndeplinirea condițiilor pentru aprobarea redeschiderii procesului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la 24 octombrie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea Stoianoglo v. Republica Moldova, prin care s-a constatat în unanimitate încălcarea art. 6 § 1 din Convenție, pentru că reclamantul nu a beneficiat de nici o formă de protecție juridică în ceea ce privește măsura suspendării sale din funcție, ceea ce l-a privat pentru mai mult de doi ani de posibilitatea exercitării funcției sale în calitate de Procuror General și să primească salariile corespunzătoare.

Totodată, Curtea a hotărât că statul pârât trebuie să achite reclamantului, în termen de 3 luni de la data la care hotărârea devine definitivă, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, suma de 3 600 de euro, plus orice sumă care poate fi percepută cu titlu de impozit, pentru prejudiciu moral, care va fi convertită în moneda statului pârât la cursul de schimb aplicabil la data achitării.

Cu referire la hotărârea nominalizată, Curtea a reținut că la 05 octombrie 2021, reclamantul a contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-122/2021 din 05 octombrie 2021, prin care a fost împuternicit procurorul Victor Furtună să investigheze faptele invocate de către deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Lilian Carp. Reclamantul a solicitat suspendarea părții din decizie cu privire la numirea procurorului Victor Furtună, argumentând că decizia menționată a fost adoptată în lipsa acestuia și că procedura nu a fost respectată. Totodată, reclamantul a mai susținut că oportunitatea inițierii urmăririi penale urmează a fi examinată de către procuratură, și nu de către Consiliul Superior al Procurorilor, care, potrivit acestuia, nu este organ de urmărire penală (§ 9 din hotărârea vizată).

În cele ce urmează, Curtea a notat că la 02 noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a conchis asupra inadmisibilității acțiunii depuse de către Alexandr Stoianoglo, soluție care a fost menținută prin decizia din 29 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție (ibidem, §§ 11, 13).

În circumstanțele redate, Completul de judecată observă faptul că hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 24 octombrie 2023, Stoianoglo v. Republica Moldova, care este invocată de către revizuent cu titlu de temei faptic de declarare a revizuirii, nu se referă la prezenta cauză dedusă judecății, or, aceasta a vizat controlul ierarhic al unui alt set de 5 proceduri în fața instanțelor naționale, într-o altă cauză de contencios administrativ, și anume cea intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor 1-122/2021 din 05 octombrie 2021 „Cu privire la desemnarea procurorului în Procuratura Anticorupție, Victor Furtună, pentru examinarea denunțului depus împotriva Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, de către deputatul în Parlament, Lilian Carp”, ca fiind un act administrativ individual ilegal defavorabil.

De altfel, în interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, se profilează concluzia precum că constituie temei de admitere a cererii de revizuire existența unei constatări a Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unei drept sau a unei libertăți fundamentale a omului doar în cauza a cărei act judecătoresc se solicită a fi revizuit.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că temeiurile invocate de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu, în cererea de revizuire, nu pot fi reținute ca fiind prevăzute la art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, în baza căruia se poate solicita revizuirea deciziei.

Or, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contraveni principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o încălcare a art. 6 din Convenția Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Completul de judecată reiterează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă.

În consolidarea opiniei enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 § 1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei 6 chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hot. Brumărescu v. România, § 61, 1999).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (hot. Roșca v. Moldova, § 25; Popov nr. 2 v. Moldova).

În conjunctura enunțată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu, împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 449 lit. h) și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu, împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7