3r-1/23 — anularea hotaririi

3r-1/23 — anularea hotaririi (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3r-1/23

(2-22118822-01-3r-06012023)

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

DECIZIE

13 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie

Mărgineanu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire

la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2022 din 05 august

2022,

împotriva încheierii din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Alexandr

Stoianoglo,

c o n s t a t ă :

La data de 11 august 2022 Alexandr Stoianoglo a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor prin care a solicitat anularea

hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2022 din 05 august 2022 cu privire

la examinarea adresării a lui Victor Furtună cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale

Procurorului General (suspendat de drept din funcție), Alexandr Stoianoglo și

suspendarea executării actului administrativ contestat (f.d. 5-20).

Prin încheierea din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alexandr Stoianoglo

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor nr. 1-157/2022 din 05 august 2022 „Cu privire la examinarea

sesizării procurorului Victor Furtună privind pretinse acțiuni ilegale ale Procurorului

General, Alexandr Stoianoglo (suspendat de drept din funcție), pe motiv că, reclamantul

nu poate revendica încălcarea, prin activitate administrativă, a unui drept în sensul art. 17

din Codul administrativ (f.d.45-58).

La 20 decembrie 2022 Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie

Mărgineanu, a depus recurs împotriva încheierii din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat casarea încheierii contestate, cu transmiterea cauzei la

Curtea de Apel Chișinău pentru examinare în același complet de judecată (f.d.63-74).

În motivarea recursului, recurentul a invocat că completul de judecată nu doar eronat

a aplicat prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, îngrădind

recurentului accesul la justiție, dar, nejustificat, printr-un argument formal și

1

contradictoriu a exclus Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 08 august 2022

din noțiunea legală de act administrativ individual.

A menționat recurentul că, existența dreptului la înaintarea acțiunii în contencios

administrativ este o condiție prealabilă pentru o judecare în fond a cauzei de contencios

administrativ. Dreptul de a introduce o acțiune se bazează pe teoria juridică a posibilității.

Potrivit acesteia, se acordă calitatea de reclamant dacă există posibilitatea că drepturile

subiective ale persoanei, ar putea fi încălcate prin actul administrativ individual.

La data de 07 decembrie 2023, Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie

Mărgineanu, a depus cerere de completare a recursului, solicitând admiterea cererii de

recurs cu casarea încheierii contestate cu remiterea spre examinare în fond a cauzei.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale

instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de

prezentul cod și de alte legi.

Iar, în conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 24 noiembrie 2023, fiind

notificată recurentului și avocatului acestuia la data de 12 decembrie 2023, fapt ce se

confirmă prin avizele de recepție, anexat la actele cauzei (f.d. 62-62).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Alexandr

Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu, s-a conformat prevederilor legale

și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru

demararea căii de atac în ordine de recurs.

Conform art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților

de apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La data de 06 ianuarie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului Superior al Procurorilor copia recursului depus de Alexandr Stoianoglo,

reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu împotriva încheierii din 24 noiembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău (f.d. 75).

La data de 13 ianuarie 2023 Consiliul Superior al Procurorilor a depus referință la

recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu,

solicitând respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă.

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul depus de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu

împotriva încheierii din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi admis,

cu anularea încheierii contestate și reținerea cauzei spre examinare în Curtea Supremă de

Justiție, din următoarele considerente.

Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Actele cauzei denotă că, la data de 11 august 2022 Alexandr Stoianoglo a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind

anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2022 din 05 august 2022,

2

cu privire la examinarea adresării lui Victor Furtună cu privire la pretinsele acțiuni ilegale

ale Procurorului General (suspendat de drept din funcție), Alexandr Stoianoglo.

Prin încheierea din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alexandr Stoianoglo

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor nr. 1-157/2022 din 05 august 2022 „Cu privire la examinarea

sesizării procurorului Victor Furtună privind pretinse acțiuni ilegale ale Procurorului

General, Alexandr Stoianoglo (suspendat de drept din funcție), pe motiv că, reclamantul

nu poate revendica încălcarea, prin activitate administrativă, a unui drept în sensul art. 17

din Codul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (1) din Codul administrativ, în procedura

în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept.

În conformitate cu art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Conform prevederilor art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Potrivit prevederilor art. 39 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, controlul

judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice

persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

În conformitate cu art. 78 alin. (1) din Codul administrativ, procedura administrativă

se finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau prin emiterea unui act

administrativ individual, respectiv încheierea unui contract administrativ.

Conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate

înainta o acțiune în contencios administrativ.

În conformitate cu art. 207 alin. (1) al Codului administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca

atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

În conformitate cu art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, acțiunea în

contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate

revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Completul remarcă, că prevederile legale menționate necesită o analiză sistemică,

conceptuală pentru o protecție juridică subiectivă efectivă, care este văzută și ca o funcție

centrală a jurisdicției administrative, presupunând existența unor drepturi subiective

corespunzătoare.

În speță, prin acțiunea în contencios administrativ Stoianoglo Alexandru solicită

anularea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2022 din 05 august 2022,

Hotărâre prin care s-a desemnat dl. Victor Furtună, procuror în Procuratura Anticorupție,

3

pentru examinarea aspectelor invocate în adresarea dlui Victor Furtună vizând pretinsele

acțiuni ilegale ale Procurorului General, Stoianoglo Alexandr.

La caz, Stoianoglo Alexandr revendică încălcarea drepturilor sale prin activitatea

administrativă a Consiliului Superior al Procurorilor, invocând că Hotărârea contestată

prin amploarea, caracterul energic și constant al efectelor juridice, constituie premisa și

condiția implicită, nu doar pentru suspendarea din funcția de Procuror General, dar o

modalitate de autorizare administrativă implicită, prin desemnarea unui procuror, pentru

a urmări penal, Procurorul General.

Completul de judecată reține că, existența dreptului la înaintarea acțiunii în

contencios administrativ este o condiție prealabilă pentru o judecare în fond a cauzei de

contencios administrativ. Dreptul de a introduce o acțiune se bazează pe teoria juridică a

posibilității. Potrivit acesteia, se acordă calitatea de reclamant dacă există posibilitatea că

drepturile subiective ale persoanei, ar putea să fi fost încălcate prin actul administrativ

individual.

La fel, Completul de judecată relevă că, expresia „revendică încălcarea…” potrivit

art. 189 alin. (1) din Codul administrativ denotă doar o anumită posibilitate ca drepturile

să fie vătămate.

Conform teoriei posibilităților reclamantul este îndreptățit să acționeze în judecată

dacă, conform prezentării întemeiate a faptelor, există cel puțin posibilitatea ca drepturile

sale subiective publice pot să fi fost încălcate. Aceeași concluzie rezultă din prevederile

art. art. 17, 20 și 39 din Codul administrativ.

Dacă drepturile sale sunt efectiv încălcate este o chestiune de fond. În cazul acțiunii

în contestare conform art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ este o condiție

cumulativă de admitere a acțiunii alături de ilegalitatea actului administrativ individual

defavorabil. Calitatea juridică servește în special pentru a evita procesele populare.

Pentru parcurgerea testului de admisibilitate al acțiunii în contencios administrativ

trebuie menționate drepturile posibil încălcate. Astfel de drepturi pot decurge din legea

fundamentală, din legea organică sau ordinară, actele administrative normative sau din

raporturile juridice speciale.

Potrivit prevederilor art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, pentru a asigura un

acces efectiv la controlul judecătoresc, pe lângă criteriul posibilității, dreptul persoanei la

înaintarea acțiunii în contencios administrativ există de fiecare dată atunci când este

destinatarul unui act administrativ individual defavorabil precum și atunci când este

afectat un terț.

Astfel, Completul de judecată remarcă că, criteriul normelor de protecție

reglementează existența dreptului de a introduce o acțiune în cazul afectării terților printr-

o procedură administrativă, încheiată cu au act administrativ individual defavorabil.

Potrivit acestui criteriu, din interpretarea normei trebuie să se determine dacă se

dorește doar să protejeze publicul larg sau și interesele individului. Pentru a fi îndreptățit

să introducă o acțiune este necesar și ca reclamantul să aparțină grupului de persoane

protejat.

Completul de judecată afirmă că, pentru această etapă a examinării acțiunii nu se

pune problema legalității actului administrativ, cu toate că instanța de fond a invocat mai

multe aspecte legale care nu vizează inadmisibilitatea acțiunii, dar, fondul cauzei

judiciare.

Prin urmare, instanța de fond eronat a interpretat și aplicat prevederile art. 207 alin.

(2) lit. e) din Codul administrativ, îngrădind accesul liber la justiție al

recurentului/reclamantului, printr-un argument formal și contradictoriu a stabilit că

4

Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2022 din 05 august 2022 nu

reprezintă un act administrativ individual, în sensul art. 10 din Codul administrativ.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că stabilirea

regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești constituie o

prerogativă exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în situații deosebite, reguli

speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiție presupune

posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile

prevăzute de lege

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea de Apel

Chișinău eronat a stabilit că acțiunea înaintată de Alexandr Stoianoglo, nu trece testul

admisibilității acțiunii din considerentul că reclamantul nu a demonstrat propriul drept

vătămat în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că

prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ urmează a fi aplicate în

corespundere cu dispozițiile articolelor 17, 20, 39 și 189 din Codul administrativ.

Din coroborarea normelor enunțate rezultă că revendicarea dreptului propriu este

una din condițiile fundamentale, pentru ca acțiunea în contencios administrativ să treacă

testul admisibilității.

Revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin cererea de

chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului

propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 39 și 189 din Codul

administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi

subiective concrete.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că în cazul în care, o

anumită persoană își manifestă dezacordul cu rezultatele activității administrative, sau a

procedurii administrative, aceasta este în drept să-și apere drepturile sale prin intentarea

unei acțiuni în contencios administrativ privind anularea actului administrativ emis.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție deduce

că prima instanță eronat a ajuns la concluzia de a declara inadmisibilă acțiunea pe motivul

lipsei dreptului la acțiune în Contencios administrativ, or, această concluzie aduce după

sine conform art. 207 alin. (3) din Codul administrativ imposibilitatea depunerii unei noi

acțiuni, astfel fiind limitat „dreptul de acces la un tribunal” consfințit prin art. 6 (1)

CEDO. În speța Dulimi și Montana Management Inc. vs Elveția, 2016, cererea nr.

5809/08, examinată de Marea Cameră, Curtea a constatat că refuzul unei instanțe de a

examina acuzațiile justițiabililor privind compatibilitatea unei proceduri cu garanțiile

fundamentale ale unui proces echitabil le limitează acestora dreptul de acces la o instanță

(parag. 131 din Hotărâre). Există jurisprudență consacrată care a stabilit că atunci cînd

există, încălcare reală și serioasă referitoare fie la existența, fie la întinderea dreptului

invocat, justițiabilul, are dreptul, în temeiul art. 6 (1) CEDO, ca „o instanță să soluționeze

această chestiune de drept intern” –cauza Z și alții vs regatul Unit, 2001, cererea nr.

29392/95, parag.92 și cauza Markovic și alții vs Italia, 2006, cererea nr. 1398/03, parag.

98, ambele examinate de Marea Cameră.

Luând în considerare cele expuse, instanța de recurs concluzionează că argumentele

invocate în recurs sunt întemeiate, fapt pentru care recursul depus de Alexandr Stoianoglo

urmează a fi admis cu anularea încheierii primei instanțe.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31

iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

5

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează: a) în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios

administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale

Consiliului Superior al Procurorilor; b) cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.

Prin urmare, având în vedere prevederile enunțate și faptul că Completul de judecată

a ajuns la concluzia de a anula încheierea din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, cauza urmează a fi reținută spre examinare în Curtea Supremă de Justiție.

Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie

Mărgineanu.

Se anulează încheierea din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea

hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2022 din 05 august 2022.

Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire

la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2022 din 05 august

2022, se reține spre examinare conform competenței în Curtea Supremă de Justiție.

Se transmite cauza de contencios administrativ Secției evidență procesuală a

cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ pentru repartizare aleatorie.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

6