3r-145/24 — anularea actului administrativ

Dosar nr. 3r-145/24

2-21147832-01-3r-10062024

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

Î N C H E I E R E

11 iulie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată în componența:

președinte: Stella Bleșceaga

judecători: Ghenadie Eremciuc

Vladislav Gribincea

examinând cererea de recuzare depusă de avocatul Victor Munteanu

judecătorilor Curții Supreme de Justiție Diana Stănilă și Oxana Parfeni,

în cauza de contencios administrativ intentată de Alexandr Stoianoglo

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr. 1-

122/2021 din 05 octombrie 2021,

A C O N S T A T A T:

2021 în contencios administrativ de fostul Procuror General Alexandr Stoianoglo

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr. 1-

122/2021 din 05 octombrie 2021. Prin această hotărâre a fost desemnat un procuror

care să examineze plângerile penale depuse împotriva lui Alexandr Stoianoglo, care

atunci deținea funcția de Procuror General. Ca urmare a acestei hotărâri, procurorul

desemnat a pornit o cauză penală împotriva lui Alexandr Stoianoglo, ceea ce a avut

ca efect automat, în temeiul art. 551 al Legii cu privire la procuratură, suspendarea

ultimului din funcția de Procuror General.

acțiunea, pe motiv că reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ. La 29

decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de Alexandr

Stoianoglo.

continuare „CEDO”) a pronunțat hotărârea Stoianoglo v. Moldova, în care a

constatat că suspendarea automată din funcție a Procurorului General ca urmare a

pornirii urmăririi penale împotriva acestuia este contrară accesului la justiție garantat

de art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

1

revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 29 decembrie 2021. El a invocat

drept temei de revizuire art. 449 lit. h) Cod de procedură civilă și faptul că CEDO a

constatat o violare a drepturilor dlui Stoianoglo prin hotărârea din 24 octombrie

2023.

judecătorii Diana Stănilă, Ion Malanciuc și Oxana Parfeni a admis cererea de

revizuire depusă de Alexandr Stoianoglo și a dispus reluarea examinării recursului

depus de Alexandr Stoianoglo. În încheiere, completul nu s-a pronunțat asupra

faptului dacă cererea de recurs trebuie admisă sau nu.

marginea cererii de recurs într-un complet din care făceau parte judecătorii Diana

Stănilă și Oxana Parfeni. În dimineața zilei de 10 iulie 2024, avocatul lui Alexandr

Stoianoglo, Victor Munteanu, a depus o cerere de recuzare a celor doi judecători. El

a invocat faptul că aceștia au participat la examinarea cererii de revizuire și, din acest

motiv, nu pot participa la examinarea recursului, fapt care a dus la condamnarea

Moldovei la CEDO în cauza Repeșco și Repeșcu v. Moldova, hotărârea din 3

octombrie 2023. De asemenea, el a menționat că judecătoarea Oxana Parfeni a fost

transferată temporar la Curtea Supremă de Justiție și nu poate emite acte de

dispoziție în calitate de judecător al Curții Supreme de Justiție, deoarece nu poate fi

considerată un „tribunal instituit prin lege” în sensul art. 6 al Convenției Europene

pentru Drepturile Omului. Avocatul a invocat drept temei de revizuire art. 50 alin.(1)

lit. e) din Codul de procedură civilă (judecătorul și-a expus opinia asupra cauzei care

se judecă).

Justiție, notează următoarele:

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Având în vedere că litigiul este

de contencios administrativ, cererea de recuzare va fi examinată prin prisma acestor

norme. Potrivit art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul de recuzare poate

exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică:

„c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii.”

Art. 50 alin. (2) din Codul administrativ nu prevede exhaustiv motivele de

justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în

procedura contenciosului administrativ. Prin urmare, completul va examina dacă

este întrunit și motivul prevăzut de art. 50 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură

civilă, invocat în cererea de recuzare.

celor doi judecători la examinarea recursului, pe motiv că au examinat revizuirea,

2

completul notează că Codul de procedură civilă nu prevede interdicția participării

judecătorului la examinarea recursului după participarea la judecarea revizuirii.

Acest lucru rezultă în mod clar din art. 49 Cod de procedură civilă. Lipsa acestei

interdicții rezultă din faptul că, în procedura civilă, la examinarea cererii de revizuire

nu se examinează fondul acțiunii, a apelului sau a recursului, ci doar să verifică dacă

sunt întrunite temeiurile de revizuire prevăzute de lege. Referirea avocatului la cauza

Repeșco și Repeșcu v. Moldova nu este convingătoare. Această cauză se referă la

revizuirea în materie penală. În acea cauză CEDO nu s-a pronunțat cu privire la

inadmisibilitatea participării la judecarea recursului a judecătorilor care au participat

la judecarea revizuirii. Mai mult, spre deosebire de procedura civilă sau

administrativă, până la 1 septembrie 2023, în revizuirea penală putea fi examinat

fondul cauzei. Completul de asemenea constată că avocatul Munteanu nu afirmă că

cei doi judecători s-au pronunțat în revizuire asupra temeiniciei sau netemeiniciei

recursului. Acest fapt nu rezultă nici din textul încheierii din 5 iunie 2024, prin care

a fost admisă revizuirea.

nu poate participa la examinarea recursului, deoarece nu este judecător

plenipotențiar al Curții Supreme de Justiție, completul reamintește următoarele:

judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție,

în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din

cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii (în

continuare „CSM”) poate transfera, cu titlu temporar, din instanțele de nivel inferior

judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al

Curții Supreme de Justiție.

funcționare a Curții Supreme de Justiție a fost afectată grav că urmare a demisiei a

20 din cei 25 de judecători în funcție ai acestei instanțe. El nu neagă nici faptul că

judecătorul Oxana Parfeni a fost transferată la Curtea Supremă de Justiție prin

hotărârea CSM și că ea corespundea la data hotărârii CSM criteriilor legale de

ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar a

fost efectuat în baza unui anunț public și cu acordul judecătorilor.

Completul reamintește că art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 a făcut obiectul

controlului de constituționalitate, iar prin decizia nr. 100 din 10 august 2023 Curtea

Constituțională nu a găsit în această norma prevederi care ar pune în discuție

independența judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă. La moment,

articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 este în vigoare, poartă un caracter

obligatoriu, este executoriu și este opozabil tuturor.

Curtea Supremă de Justiție nu sînt independenți față de puterea politică. El nu a

3

susținut în niciun fel această alegație, chiar dacă recuzarea este formulată în numele

fostului Procuror General, iar o asemenea alegație este deosebit de gravă. Transferul

temporar la Curtea Supremă de Justiție este efectuat de către CSM, care este garantul

independenței judecătorilor. În prezent, majoritatea membrilor CSM o reprezintă

judecătorii. Puterile executivă și legislativă nu pot lua nicio decizie cu privire la

judecătorii transferați, iar ultimii beneficiază de aceleași garanții de independență ca

și ceilalți judecători. Durata mandatului judecătorilor transferați temporar este

reglementat în lege, acesta extinzându-se până la numirea a celui de al 11-lea

judecător plenipotențiar al Curții Supreme. În orice caz, chiar și după finalizarea

transferului temporar, judecătorii nu sunt demiși, ei continuând să exercite funcțiile

de judecător deținute înaintea transferului. Aceste elemente confirmă caracterul

vădit neîntemeiat al alegației cu privire la lipsa de independență.

participării judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție la

emiterea actelor de dispoziție în numele Curții Supreme de Justiție, a fost examinat

și respins de mai multe ori de Curtea Supremă. Drept exemple în acest sens pot servi

încheierea din 23 februarie 2024 în cauza 3rh-39/23 și încheierile din 08 aprilie 2024

și 18 aprilie 2024 emise în cauza nr. 03-33/23, sau încheierea din 4 iulie 2024 în

dosarul nr. 3-9/24.

alin.(1), (3) și (4) și art.230 din Codul administrativ, art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul

de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, cu vot

unanim,

D I S P U N E :

Se respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Diana

Stănilă și Oxana Parfeni de la examinarea cauzei de contencios administrativ

intentate de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu

privire la anularea hotărârii nr. 1-122/2021 din 05 octombrie 2021.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stella Bleșceaga

Judecători Ghenadie Eremciuc

Vladislav Gribincea

4