3r-145/24 — Anularea actului administrativ

Pe rolul Curții Supreme de Justiție se află acțiunea depusă la 05 octombrie 2021 în contencios administrativ de fostul Procuror General Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr. 1- 122/2021 din 05 octombrie 2021. Prin această hotărâre a fost desemnat un procuror care să examineze plângerile penale depuse împotriva lui Alexandr Stoianoglo, care atunci deținea funcția de Procuror General. Ca urmare a acestei hotărâri, procurorul desemnat a pornit o cauză penală împotriva lui Alexandr Stoianoglo, ceea ce a avut ca efect automat, în temeiul art. 551 al Legii cu privire la procuratură, suspendarea ultimului din funcția de Procuror General.

La 02 noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibilă acțiunea, pe motiv că reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ. La 29 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de Alexandr Stoianoglo.

La 24 octombrie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „CEDO”) a pronunțat hotărârea Stoianoglo v. Moldova, în care a constatat că suspendarea automată din funcție a Procurorului General ca urmare a pornirii urmăririi penale împotriva acestuia este contrară accesului la justiție garantat de art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. 1

La 30 noiembrie 2023, avocatul lui Alexandr Stoianoglo a depus o cerere de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 29 decembrie 2021. El a invocat drept temei de revizuire art. 449 lit. h) Cod de procedură civilă și faptul că CEDO a constatat o violare a drepturilor dlui Stoianoglo prin hotărârea din 24 octombrie 2023.

La 05 iunie 2024, completul Curții Supreme de Justiție compus din judecătorii Diana Stănilă, Ion Malanciuc și Oxana Parfeni a admis cererea de revizuire depusă de Alexandr Stoianoglo și a dispus reluarea examinării recursului depus de Alexandr Stoianoglo. În încheiere, completul nu s-a pronunțat asupra faptului dacă cererea de recurs trebuie admisă sau nu.

La 10 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiție urma să adopte decizia pe marginea cererii de recurs într-un complet din care făceau parte judecătorii Diana Stănilă și Oxana Parfeni. În dimineața zilei de 10 iulie 2024, avocatul lui Alexandr Stoianoglo, Victor Munteanu, a depus o cerere de recuzare a celor doi judecători. El a invocat faptul că aceștia au participat la examinarea cererii de revizuire și, din acest motiv, nu pot participa la examinarea recursului, fapt care a dus la condamnarea Moldovei la CEDO în cauza Repeșco și Repeșcu v. Moldova, hotărârea din 3 octombrie 2023. De asemenea, el a menționat că judecătoarea Oxana Parfeni a fost transferată temporar la Curtea Supremă de Justiție și nu poate emite acte de dispoziție în calitate de judecător al Curții Supreme de Justiție, deoarece nu poate fi considerată un „tribunal instituit prin lege” în sensul art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Avocatul a invocat drept temei de revizuire art. 50 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură civilă (judecătorul și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă).

Examinând cererea de recuzare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, notează următoarele:

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Având în vedere că litigiul este de contencios administrativ, cererea de recuzare va fi examinată prin prisma acestor norme. Potrivit art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul de recuzare poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: „c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii.” Art. 50 alin. (2) din Codul administrativ nu prevede exhaustiv motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ. Prin urmare, completul va examina dacă este întrunit și motivul prevăzut de art. 50 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură civilă, invocat în cererea de recuzare.

În ceea ce privește primul argument invocat - inadmisibilitatea participarea celor doi judecători la examinarea recursului, pe motiv că au examinat revizuirea, 2 completul notează că Codul de procedură civilă nu prevede interdicția participării judecătorului la examinarea recursului după participarea la judecarea revizuirii. Acest lucru rezultă în mod clar din art. 49 Cod de procedură civilă. Lipsa acestei interdicții rezultă din faptul că, în procedura civilă, la examinarea cererii de revizuire nu se examinează fondul acțiunii, a apelului sau a recursului, ci doar să verifică dacă sunt întrunite temeiurile de revizuire prevăzute de lege. Referirea avocatului la cauza Repeșco și Repeșcu v. Moldova nu este convingătoare. Această cauză se referă la revizuirea în materie penală. În acea cauză CEDO nu s-a pronunțat cu privire la inadmisibilitatea participării la judecarea recursului a judecătorilor care au participat la judecarea revizuirii. Mai mult, spre deosebire de procedura civilă sau administrativă, până la 1 septembrie 2023, în revizuirea penală putea fi examinat fondul cauzei. Completul de asemenea constată că avocatul Munteanu nu afirmă că cei doi judecători s-au pronunțat în revizuire asupra temeiniciei sau netemeiniciei recursului. Acest fapt nu rezultă nici din textul încheierii din 5 iunie 2024, prin care a fost admisă revizuirea.

În ceea ce privește cel de-al doilea argument, că judecătoarea Oxana Parfeni nu poate participa la examinarea recursului, deoarece nu este judecător plenipotențiar al Curții Supreme de Justiție, completul reamintește următoarele:

Conform art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii (în continuare „CSM”) poate transfera, cu titlu temporar, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Alexandr Stoianoglo nu contestă faptul că în primăvara anului 2023 buna funcționare a Curții Supreme de Justiție a fost afectată grav că urmare a demisiei a 20 din cei 25 de judecători în funcție ai acestei instanțe. El nu neagă nici faptul că judecătorul Oxana Parfeni a fost transferată la Curtea Supremă de Justiție prin hotărârea CSM și că ea corespundea la data hotărârii CSM criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar a fost efectuat în baza unui anunț public și cu acordul judecătorilor.

În recuzare se pune în discuție legalitatea însăși a transferului temporar. Completul reamintește că art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 a făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar prin decizia nr. 100 din 10 august 2023 Curtea Constituțională nu a găsit în această norma prevederi care ar pune în discuție independența judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă. La moment, articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executoriu și este opozabil tuturor.

Avocatul Munteanu susține implicit că judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție nu sînt independenți față de puterea politică. El nu a 3 susținut în niciun fel această alegație, chiar dacă recuzarea este formulată în numele fostului Procuror General, iar o asemenea alegație este deosebit de gravă. Transferul temporar la Curtea Supremă de Justiție este efectuat de către CSM, care este garantul independenței judecătorilor. În prezent, majoritatea membrilor CSM o reprezintă judecătorii. Puterile executivă și legislativă nu pot lua nicio decizie cu privire la judecătorii transferați, iar ultimii beneficiază de aceleași garanții de independență ca și ceilalți judecători. Durata mandatului judecătorilor transferați temporar este reglementat în lege, acesta extinzându-se până la numirea a celui de al 11-lea judecător plenipotențiar al Curții Supreme. În orice caz, chiar și după finalizarea transferului temporar, judecătorii nu sunt demiși, ei continuând să exercite funcțiile de judecător deținute înaintea transferului. Aceste elemente confirmă caracterul vădit neîntemeiat al alegației cu privire la lipsa de independență.

Completul mai notează că argumentul cu privire la inadmisibilitatea participării judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție la emiterea actelor de dispoziție în numele Curții Supreme de Justiție, a fost examinat și respins de mai multe ori de Curtea Supremă. Drept exemple în acest sens pot servi încheierea din 23 februarie 2024 în cauza 3rh-39/23 și încheierile din 08 aprilie 2024 și 18 aprilie 2024 emise în cauza nr. 03-33/23, sau încheierea din 4 iulie 2024 în dosarul nr. 3-9/24.

Din considerentele de mai sus, în conformitate cu art.50 alin.(1) și (2), 202 alin.(1), (3) și (4) și art.230 din Codul administrativ, art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, cu vot unanim, DISPUNE : Se respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Diana Stănilă și Oxana Parfeni de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentate de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr. 1-122/2021 din 05 octombrie 2021. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Vladislav Gribincea 4