2ra-83/24 — compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-83/24 — compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Întreprinderea

de Stat „MEDISAN”, reprezentată de avocatul Călin Bobuțac și de

Alexandru Bunescu, reprezentat de avocatul Daniel Șontea,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea de Stat „MEDISAN” împotriva lui Alexandru Bunescu,

intervenient accesoriu Cancelaria de Stat a Republicii Moldova cu privire la

încasarea cheltuielilor de judecată sub formă de asistență juridică suportate

în alt proces,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-83/24

NR. PIGD 2-22020829-01-2ra-31012024)

Recursurile declarate după 01 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. a),b) e) din Codul de procedură

civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursurilor; compensarea

cheltuielilor de asistență juridică se efectuează în cazurile prevăzute de lege.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. M. Muruianu,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Braga, V. Mihaila, A. Panov,

12 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa în lipsa participanților la proces recursurile

depuse de Întreprinderea de Stat „MEDISAN”, reprezentată de

avocatul Călin Bobuțac și de Alexandru Bunescu, reprezentat de

avocatul Daniel Șontea,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Călin Bobuțac, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Alexandru Bunescu, intervenient accesoriu Cancelaria de Stat a Republicii

Moldova, solicitând încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de

54 000 de lei suportate la examinarea cauzei civile nr.2-13676/2020 și a

cheltuielilor de judecată sub formă de asistență juridică în mărime de 9 000

de lei.

Alexandru Bunescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, prin care a solicitat încasarea din

contul Cancelariei de Stat al Republicii Moldova a prejudiciului material ce

reprezintă diferența între salariul de funcție în mărimea întreită a salariului

mediu lunar în ansamblu pe unitatea condusă, conform art.5 al Hotărârii

Guvernului nr.743 din 11 iunie 2002 și salariu achitat pentru anii-2017-2019,

în total suma de 339 793 de lei, încasarea prejudiciului moral ce reprezintă

penalitatea în mărime de 0,3 % calculată până la ziua eliberării din funcție,

pentru anii-2017-2018 și patru luni ale anului 2019, în total suma de 372

265,08 lei. Prin încheierea nr.2-16046/19 din 30 august 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, acțiunea înaintată a fost acceptată în procedură

contencioasă. Pe parcursul procesului, Alexandru Bunescu a înaintat o cerere

de majorare a pretențiilor și anume în partea capătului de cerere cu privire la

repararea prejudiciului, solicitând în total suma de 628 445,25 de lei,

pretenția cu privire la repararea prejudiciului material fiind în același

cuantum. Iar prin cererea de concretizare a pretențiilor din 03 februarie 2020,

Alexandru Bunescu a solicitat constatarea nulității prevederilor pct.6.1 din

contractul individual de muncă nr.16-24-59 din 04 ianuarie 2017, încheiat

între Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și Alexandru Bunescu, iar

celelalte pretenții au rămas aceleași.

Centru a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Alexandru Bunescu cu

încasarea din contul Cancelariei de Stat al Republicii Moldova cu titlu de

plată a salariului pentru anii 2017 - 2019, în sumă totală de 300669 lei și

încasarea în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de 9 020,07 lei. În

1

dezacord cu hotărârea enunțată, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și

Alexandru Bunescu au declarat apel, care prin decizia din 04 iunie 2020 a

Curții de Apel Chișinău au fost admise cu casarea hotărârii primei instanțe

și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond, în alt complet de

judecată. În mod esențial, instanța de control judiciar a accentuat despre

necesitatea atragerii în proces a Î.S. „MEDISAN”.

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost acceptată spre examinare.

La 31 octombrie 2020 Alexandru Bunescu a înaintat o cerere de concretizare

a pretențiilor, prin care a solicitat constatarea nulității prevederilor pct.6.1

din contractul individual de muncă nr.16-24-59 din 04 ianuarie 2017, între

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și Alexandru Bunescu, încasarea

prejudiciului material în mărime totală de 33 0960 de lei, a prejudiciului

moral în mărime totală de 92 3347,98 de lei.

2020 a încheiat cu Cabinetul avocatului „Călin Bobuțac” a fost încheiat

contract de asistență juridică și reprezentare juridică nr. CACB/ISM, acordul

adițional nr.1 din 12 noiembrie 2020 și acordul adițional nr.1/1 din 01

decembrie 2020, fiind negociat și stabilit un onorariu în mărime de 30 000

de lei, pentru reprezentarea intereselor în fața primei instanțe și de 12 000 de

lei pentru reprezentarea intereselor în fața Curții de Apel, după caz. Î.S.

„MEDISAN” a achitat avocatului cuantumul convenit de părți, confirmat

faptul dat prin factura fiscală seria nr.IA0273675 din 02 decembrie 2020,

actul de predare-primire a serviciilor din 02 decembrie 2020 și extrasele

privind transferurile bancare efectuate. Pe parcurs, ulterior examinării

materialele dosarului, acțiunea lui Alexandru Bunescu, inclusiv cererile de

concretizare și actele procesuale înaintate, Cancelaria de Stat a Republicii

Moldova și Î.S. „MEDISAN” au depus referințe și probe întru demonstrarea

netemeiniciei acțiunii.

efectivă a cheltuielilor de asistență juridică, rezervându-și dreptul de a

depune o cerere separată împotriva lui Alexandru Bunescu în dependență de

rezultatul definitiv și irevocabil al examinării cauzei.

Centru, acțiunea lui Alexandru Bunescu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Alexandru Bunescu a contestat-o cu apel. La 22 martie 2021 instanța de apel

a expediat la adresele de email ale participanților la proces apelul motivat și

citația. Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și Î.S. „MEDISAN” au

depus referințe la cererea de apel. Pentru serviciile juridice în fața instanței

de apel, Î.S. „MEDISAN” a achitat suma de 12 000 de lei, fapt confirmat

prin factura fiscală seria nr.IA0273684 din 01 februarie 2021, actul de

predare-primire a serviciilor din 01 februarie 2021 și extrasul din contul

bancar. La examinarea cauzei în ordine de apel, Î.S. „MEDISAN”, la fel, nu

2

a solicitat încasarea efectivă a cheltuielilor de asistență juridică, rezervându-

și dreptul de a înainta acțiune separată împotriva lui Alexandru Bunescu, în

dependență de rezultat.

apelul declarat și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Decizia instanței

de apel a fost contestată cu recurs la 22 iulie 2021 și 27 iulie 2020 de către

Alexandru Bunescu și reprezentantul acestuia. La 19 august 2021 a încheiat

acordul adițional nr 1/2 la contractul de asistență și reprezentare juridică nr.

CACB/ISM, prin care a fost negociat și stabilit un onorariu în mărime de 12

000 de lei, pentru reprezentarea intereselor în fața Curții Supreme de Justiție.

Î.S. „MEDISAN” a achitat cuantumul acestuia, fiind confirmat prin factura

fiscală seria nr.IA0273696 din 20 august 2021, actul de predare-primire a

serviciilor din 20 august 2021 și extrasul din contul bancar al Cabinetului

Avocatului. Î.S. „MEDISAN” a depus referințe la ambele recursuri,

solicitând respingerea ca fiind inadmisibile și neîntemeiate în fond. La

examinarea cauzei în ordine de recurs, Î.S. „MEDISAN” nu a solicitat

încasarea efectivă a cheltuielilor de asistență juridică pentru această etapă,

rezervându-și dreptul de a depune o acțiune separată împotriva lui Alexandru

Bunescu în dependență de rezultatul definitiv și irevocabil al examinării

cauzei.

de Justiție recursurile au fost considerate inadmisibile. Astfel, indubitabil

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și Î.S. „MEDISAN” au obținut

câștig de cauză în litigiul intentat de Alexandru Bunescu în instanțele

judecătorești de toate nivelele precum și a suportat cheltuieli de judecată sub

formă de asistență juridică în mărime totală de 54 000 de lei, urmând ca

acestea să fie compensate din contul lui Alexandru Bunescu.

cheltuielilor de judecată sub formă de cheltuieli de asistență juridică în

mărime de 54 000 de lei, în adresa lui Alexandru Bunescu a expediat o

notificare prealabilă cu aviz recomandat, recepționată la 03 ianuarie 2022,

prin care s-a solicitat achitarea cheltuielilor de asistență juridică suportate

inclusiv în acest litigiu, în mărime totală de 63 000 de lei, în termen de 15

zile calendaristice din momentul recepționării notificării. Iar la 06 ianuarie

2022, Î.S. „MEDISAN” a expediat în adresa lui Alexandru Bunescu o

notificare suplimentară, prin poștă cu aviz recomandat, recepționată la 18

ianuarie 2022, prin care repetat s-a solicitat achitarea cheltuielilor de

asistență juridică suportate, inclusiv în acest litigiu, în mărime totală de 63

000 de lei în termenul indicat. Alexandru Bunescu nu și-a executat obligațiile

privind plata acestor cheltuieli. Ulterior expirării termenului acordat,

reprezentantul Î.S. „MEDISAN” a recepționat o notificare din partea lui

Alexandru Bunescu, prin care a informat că consideră neîntemeiată și

nejustificată această notificare. Drept urmare, neexecutarea obligațiilor de

3

plată a acestor datorii a constituit temei de adresare în instanța de judecată

cu prezenta acțiune civilă.

Cancelariei de Stat în cauza civilă menționată. Aceleași circumstanțe

indubitabil denotă că cauza civilă a fost examinată de către instanțele

judecătorești naționale de toate nivelele, existând o soluție definitivă și

irevocabilă de respingere a acțiunii pârâtului Alexandru Bunescu cu acest

obiect. Instanțele judecătorești au dat câștig de cauză Cancelariei de Stat a

Republicii Moldova și intervenientului accesoriu Î.S. „MEDISAN” la fiecare

etapă. Corespunzător aplicând prevederile legale enunțate supra la

circumstanțele cauzei, se constată că intervenientul accesoriu dispune și se

bucură de aceleași drepturi ca și partea căreia i se alătură, inclusiv și dreptul

de a solicita compensarea cheltuielilor de judecată. Cheltuielile suportate au

fost reale, necesare și rezonabile precum și conforme practicilor și

recomandărilor în domeniu.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de Î.S. „MEDISAN” împotriva lui Alexandru Bunescu, intervenient

accesoriu Cancelaria de Stat a Republicii Moldova cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată sub formă de asistență juridică suportate în alt

proces. S-a încasat de la Î.S. „MEDISAN” în beneficiul lui Alexandru

Bunescu , cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Bobuțac, a declarat apel împotriva hotărârii din 15 februarie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins din lipsă de temei apelul declarat de Î.S. „MEDISAN”, reprezentată

de avocatul Călin Bobuțac și s-a menținut hotărârea din 15 februarie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a încasat de la Î.S. „MEDISAN” în

beneficiul lui Alexandru Bunescu cheltuielile de judecată suportate în

instanța de apel în mărime de 2 000,00 de lei, în rest s-a respins.

temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticele

formulate în cererea de apel și materialul probator, a conchis că soluția

instanței de fond privind respingerea acțiunii este una corectă, rezultată din

aprecierea corectă a materialului probator și interpretarea justă a normelor

de drept material.

4

reclamantă a cheltuielilor de asistență juridică a prezentat contractul de

asistență și reprezentare juridică nr. CACB/ISM din 12 noiembrie 2020 și

acordurile adiționale nr.1, 1/1 ce reflectă încheierea între clientul Î.S.

„MEDISAN” și Cabinetul Avocatului ,,Călin Bobuțac” a contractului de

asistență juridică pentru prestarea serviciilor și reprezentarea clientului așa

cum sunt descrise în acordurile adiționale (f.d.45-49); factura fiscală din 02

decembrie 2020, act de primire-predare a serviciilor din 02 decembrie 2020

și extrasele de cont ce atestă plata serviciilor avocatului (f.d.50-53); factura

fiscală din 01 februarie 2021, act de primire-predare a serviciilor din 01

februarie 2021 și extrasul de cont ce atestă plata serviciilor avocatului

(f.d.72-74); acordul adițional nr.1/2 din 19 august 2021, factura fiscală din

20 august 2021, act de primire-predare a serviciilor din 20 august 2021 și

extrasul de cont ce atestă plata serviciilor avocatului (f.d.91-94); acordul

adițional nr.3 din 30 noiembrie 2021, factura fiscală din 01 decembrie 2021,

act de primire-predare a serviciilor din 01 decembrie 2021 și extrasul de cont

ce atestă plata serviciilor avocatului (f.d.127-130); raportul cu lista detaliată

a actelor/acțiunilor efectuate de Cabinetul Avocatului ,,Călin Bobuțac” și a

timpului aferent acestora în cauza civilă nr.13676/2020 din 11 februarie 2022

ce atestă data prestării, descrierea, onorariul avocatului (f.d.131).

de procedură civilă, pct.39 alin.(3) din hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție nr.25 din 28 iunie 2004, instanța de apel a remarcat că reclamantul-

apelant Î.S. „MEDISAN” a solicitat încasarea cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 54 000,00 lei suportate la examinarea cauzei civile

anterioare cu nr.2-13676/2020, în care Î.S. „MEDISAN” a avut calitatea de

intervenient accesoriu, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică

în sumă de 9 000 de lei pentru prezenta cauză.

Î.S. „MEDISAN” a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu,

în urma remiterii cauzei civile nr.2-16046/2019 la rejudecare, în alt complet,

fiind constatată această necesitate prin decizia nr.2a-1016/20 din 04 iunie

2020 a Curții de Apel Chișinău, care a considerat că neatragerea în proces a

persoanelor lichidatorului Î.S. „MEDISAN” are drept consecință limitarea

de acces la justiție și o încălcare a art.6 CEDO, concluzie relevată de CtEDO

în cauza ,,Business și Investiții pentru Toți contra Republicii Moldova”

(13.01.2010,nr.39391/04).

Alexandru Bunescu împotriva Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, era

un litigiu de muncă, care sub imperiul art.353 din Codul muncii de plata

cheltuielilor judiciare (a taxei de stat și a cheltuielilor legate de judecarea

pricinii), salariații sau reprezentanții acestora care se adresează în instanțele

de judecată cu cereri de soluționare a litigiilor și conflictelor ce decurg din

5

raporturile prevăzute la art.348 (inclusiv pentru a ataca hotărârile și deciziile

judecătorești privind litigiile și conflictele vizate) sunt scutiți.

procedură civilă, parte în proces este reclamantul sau pârâtul care poate fi

orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării

procesului, ca subiect al raportului material litigios.

aspectul privind componența participanților la proces, Î.S. „MEDISAN” în

litigiul anterior, care a fost unul de muncă, a deținut calitatea de intervenient

accesoriu care nu formulează pretenții proprii asupra obiectului litigiului în

sensul art.67 din Codul de procedură civilă, aflându-se printre participanții

la proces în sensul art.55 din Codul de procedură civilă, însă nu a deținut

calitatea de parte de bază la procesul civil, care i-ar fi permis participarea în

nume propriu la apărarea drepturilor și intereselor personale, având un

interes material și procesual.

de a respinge din lipsă de temei apelul declarat de către apelanta Î.S.

„MEDISAN” și de a menține hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

formal al argumentelor apelantului, care nu generează opozabilitate instanței

atât timp cât acestea nu au fost confirmate prin alte probe relevante și

admisibile.

instanța de apel, avocatul Daniel Șontea, în interesele intimatului Alexandru

Bunescu, a solicitat încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de

5 000,00 lei suportate în instanța de apel.

Codul de procedură civilă, în legătură cu faptul că cererea de apel depusă de

către Î.S. „MEDISAN”, reprezentată de avocatul Călin Bobuțac, urmează a

fi respinsă cu menținerea hotărârii din 15 februarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cât și în legătură cu faptul că prin referința depusă

de avocatul Daniel Șontea, în interesele intimatului Alexandru Bunescu, s-a

solicitat încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000,00

lei, instanța de apel a dispus încasarea din contul Î.S. „MEDISAN” în

beneficiul lui Alexandru Bunescu cheltuielile de judecată legate cu achitarea

serviciilor de asistență juridică în sumă de 2 000,00 lei, în rest cheltuielile de

asistență juridică, urmând a fi respinse.

că pentru serviciile de asistență juridică pârâtul-intimat Alexandru Bunescu

a achitat suma de 5 000,00 de lei și a cerut ca această sumă să fie încasată de

la Î.S. „MEDISAN” în beneficiul său. Instanța de apel dispunând admiterea

6

parțială a pretenției respective, a notat că suma de 2 000,00 de lei cu titlu de

asistență juridică este necesară și rezonabilă ca mărime. Or, potrivit pct.15

din Recomandarea Uniunii Avocaților aprobată prin Decizia nr.2 din 30

martie 2012, pornind de la practica CtEDO, cheltuielile pentru asistență

juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.

În context a redat pct.16, pct.17 din Recomandarea sus menționată, pct.211

alin.(2) din hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.25 din 28 iunie

2004, pct.3, pct.6, pct.7 din Recomandările privind cuantumul onorariilor

avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de

asistență juridică, aprobate de Consiliul Uniunii Avocaților din RM prin

Decizia nr.2 din 30 martie 2012. Astfel, reieșind din explicațiile hotărârii

Plenului Curții Supreme de Justiție nr.25 din 28 iunie 2004 și Recomandările

Uniunii Avocaților, instanța de apel a conchis că încasarea cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 5 000,00 de lei este exagerată. Raportând

prevederile normelor juridice citate mai sus la circumstanțele constatate,

instanța de apel a considerat necesar de încasat de la Î.S. „MEDISAN” în

beneficiul lui Alexandru Bunescu, cheltuielile de judecată legate cu achitarea

serviciilor de asistență juridică în sumă de 2 000,00 de lei, cheltuieli care în

opinia instanței au fost reale, necesare și au avut un cuantum rezonabil și

corespund prevederilor art.96 din Codul de procedură civilă. În rest urmează

a fi respinse.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

octombrie 2024, Î.S. „MEDISAN”, reprezentată de avocatul Călin Bobuțac,

a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului ca fiind admisibil și

întemeiat, casarea integrală a hotărârii prime instanțe și de deciziei instanței

de apel, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de

chemare în judecată, încasarea cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli

de asistență juridică suportate pe parcursul examinării cauzei în ordine de

apel, în mărime de 6 000,00 de lei și în ordine de recurs, în mărime de 3 000

de lei.

de chemare în judecată și a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

prin prisma prevederilor art. 432 alin.(1) lit.a),b),e) din Codul de procedură

civilă, motivând că soluțiile instanței de fond și instanței de apel le consideră

arbitrare, care se bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, nefiind

aplicată legea care trebuia să fie aplicată și fiind interpretată eronat legea.

motivând prin prisma art. 9 alin. (1), (2) lit. c), h), art.10 alin.(1),(2), art.775

alin.(1), (2), art.776 din Codul civil, art. 8, art. 67 alin.(1),(2), ar.68, art.75

alin.(1), art.82, art.85 alin. (1) lit.a), art. 90 lit.l), art.96 alin.(1),(11) din Codul

de procedură civilă și că rezultând din circumstanțele pricinii și probele

7

anexate la materialele dosarului, Î.S. „MEDISAN” a avut calitatea de

intervenient accesoriu de partea Cancelariei de Stat a Republicii Moldova în

cauza civilă nr. 2-13676/2020, care a fost examinată de către instanțele

judecătorești naționale de toate nivelele, existând o soluție definitivă și

irevocabilă de respingere a acțiunii lui Alexandru Bunescu. Corespunzător

aplicând prevederile legale enunțate supra la circumstanțele cauzei,

intervenientul accesoriu dispune și se bucură de aceleași drepturi ca și partea

căreia i se alătură, inclusiv și dreptul de a solicita compensarea cheltuielilor

de judecată. Intervenientul accesoriu este participantul care intervine într-un

proces deja pornit între părțile inițiale, pe lingă o parte sau alta, care sunt

cointeresate în soarta procesului, fără a formula pretenții proprii la obiectul

litigiului.

instanțele naționale să acorde cheltuieli de judecată intervenientului

accesoriu a cărei cerere a fost încuviințată în principiu, în ipoteza în care

partea pentru care a intervenit câștigă procesul. Dat fiind că avut statutul de

intervenient accesoriu în cauza civilă de bază, intervenția este accesorie când

sprijină numai apărarea uneia dintre părți. Prin urmare, intervenientul

accesoriu nu are o pretenție proprie, ci participarea lui la proces este efectul

dorinței proprii sau atragerea din oficiu, de a susține una dintre părțile care

deja se judecată. Astfel, în cazul în care intervenientul accesoriu a fost atras

din oficiu de către instanța de judecată, iar pe parcursul procesului în vederea

apărării drepturilor sale acesta a suportat anumite cheltuieli, nu există temei

juridic pentru ca o asemenea cerere, formulată de intervenientul accesoriu,

să fie inadmisibilă ope legis. Totodată, în cazul în care instanța de judecată

consideră că cheltuielile de judecată ce constau din cheltuielile de asistență

juridică nu sunt reale, necesare și rezonabile în raport cu valoarea ori

complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama

și de circumstanțele cauzei, instanța are posibilitatea de a da o apreciere

referitor la cuantumul acestora. Aceste sunt cheltuieli suportate de

intervenient necesare prezenței sale la proces și sunt cheltuieli necesare

pentru buna desfășurare a procesului.

constituie cheltuielile de judecată, se întemeiază pe răspunderea civilă

delictuală, culpa procesuală stând la baza ideii de obligare la suportarea

cheltuielilor de judecată. Participantul care pierde procesul se află într-un

raport juridic de drept substanțial cu participantul care câștigă și care este

titularul dreptului pretins. Chiar dacă intervenientul a intrat în proces ca

urmare atragerii sale de către instanța de judecată, în situația în care partea

pentru care a intervenit câștigă procesul, intervenientul accesoriu are

posibilitatea de a-și recupera cheltuielile ocazionate cu litigiul. Conform

textelor legale incidente menționate, intervenientul accesoriu dobândind

calitatea de parte cu toate drepturile și obligațiile specifice, chiar dacă

participă la procesul altora „nu de bunăvoie, ci atras de instanța de judecată”,

8

în cazul în care partea pentru care a intrat în litigiu câștigă, nu există niciun

fundament legal pentru un regim discriminatoriu între această parte

originală, care este îndreptățită la cheltuieli de judecată și intervenientul

accesoriu.

adresează în instanțele de judecată cu cereri de soluționare a litigiilor și

conflictelor ce decurg din raporturile prevăzute la art.348 din Codul muncii,

inclusiv pentru a ataca hotărârile și deciziile judecătorești privind litigiile și

conflictele vizate, sunt scutiți de plata taxei de stat și a cheltuielilor legate de

judecarea cauzei. În cazul admiterii acțiunii, cheltuielile aferente judecării

cauzei suportate de instanța de judecată, precum și taxa de stat, se vor încasa

la buget de la pârât (art.98 alin. (1) din Codul de procedură civilă), dacă

ultimul nu este scutit de taxă de stat prin lege (art. 85 din Codul de procedură

civilă). În contextul normelor citate, intimatul la depunerea cererii de

chemare în judecată a fost scutit prin lege de la plata taxei de stat. Însă

intimatul nu este scutit de la compensarea cheltuielilor suportate de ceilalți

participanți la proces.

normele de drept invocate din Codul Civil și Codul de Procedură Civilă

referitor la plata cheltuielilor de asistență juridică suportate și acest fapt

constituie temei de casare a actelor judecătorești enunțate.

probe care atestă justa încasare a cheltuielilor de asistență juridică, care au

fost reale, necesare și rezonabile precum și conforme practicilor și

recomandărilor în domeniu. Urmează a se ține cont de faptul că pentru

dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CtEDO, se evidențiază

necesitatea prezentării, de către partea care pretinde compensarea

cheltuielilor, a următoarelor documente: a. dovada achitării onorariilor

avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de

plată); b. copia de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-

persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; c. listă detaliată a

actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful

și orarul). Astfel cu referire la actele întocmite și acțiunile efectuate pe

parcursul judecării cauzei, a indicat că a prezenta probe concludente și

pertinente din care reiese cu certitudine suportarea cheltuielilor de asistență

juridică în situația achitării acestora prin transfer bancar, cu demonstrarea

faptului efectuării transferului, recepționării mijloacelor bănești și emiterii

actelor primare contabile care certifică acest fapt. Din argumentele și

înscrisurile anexate la materialele dosarului, a considerat că o justă soluție

este de admitere a acțiunii în sensul formulat.

apel, a suportat cheltuieli de asistență juridică în mărime de 6 000 de lei,

9

confirmate prin ordinul de plată din 28 iulie 2023 și factura fiscală seria

EAI000648301 din 07 august 2023.

de recurs, Î.S. „MEDISAN” a suportat cheltuieli de asistență juridică reale,

necesare și rezonabile precum și conforme practicilor și recomandărilor în

domeniu. În vederea reprezentării intereselor Î.S. „MEDISAN” în acest

litigiu, la 23 aprilie 2024 a fost încheiat acordul adițional nr. 5 la contractul

de asistență și reprezentare juridică Nr. CACB/ISM din 12 noiembrie 2020

în care între părți a fost negociată și stabilit un onorariu în mărime de 3 000

de lei pentru reprezentarea intereselor, a întocmit un șir de acțiuni la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs: consultație cu beneficiul asistenței

juridice, întocmirea și depunerea cererii de recurs, cererii de recurs

suplimentare la 31 ianuarie 2024, cererii de recurs suplimentare din 01

octombrie 2024, etc. Onorariul a fost achitat conform facturii fiscale seria nr.

EA0000817853 din 27 mai 2024 și actul de predare- primire a serviciilor din

27 mai 2024.

Daniel Șontea, a declarat recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2023

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel în partea admiterii parțiale a încasării cheltuielilor de

judecată suportate în instanța de apel, doar a cuantumului parțial în mărime

de 2 000 de lei, cu pronunțarea în această partea a unei noi hotărâri de

admitere integrală a cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezenta

cauză, în ordine de apel în cuantum de 5 000 de lei. În rest decizia instanței

de apel să fie menținută fără modificări.

de apel în partea admiterii parțiale a încasării cheltuielile de judecată

suportate în instanța de apel, motivând că instanța de apel urma să dispună

încasarea integrală a cheltuielilor de judecată suportate, în context indicând

prevederile art.432 alin.(1) lit.a), art. 90 lit.i), art. 96 alin.(1), (11) din Codul

de procedură civilă.

nr.154 din 10 decembrie 2018, pct. 18, serviciile prestate de către avocat sunt

remunerate din contul onorariilor primite de la persoanele fizice și juridice,

în speță de la pârâtul / recurent Alexandru Bunescu în baza contractului de

asistență juridică încheiat la 16 iunie 2023, fapt confirmat prin bonul de plată

anexat la dosar. Mărimea onorariului a fost stabilit prin acordul părților și nu

poate fi schimbată de instanța de judecată. Cheltuielile suportate de client în

legătură cu acordarea de către avocat a asistenței juridice la apărarea

drepturilor și intereselor lui legitime în cauza civilă în fața Curții de Apel

Chișinău și a Curții Supreme de Justițe urmează a fi compensate integral și

proporțional cerințelor admise (respinse) de partea adversă.

10

la practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației despre

încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile, nr. 25 din 28 iunie 2004,

s-a recomandat ca în cazurile de soluționare a cererilor de restituire a

cheltuielilor pentru asistență juridică acordată, instanțele vor reține inclusiv

pornind de la practica CtEDO că cheltuielile pentru asistența juridică trebuie

să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada

cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CtEDO se evidențiază

necesitatea prezentării, de către partea care pretinde compensarea

cheltuielilor, a următoarelor documente: a) dovada achitării onorariilor

avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de

plată); b) copia de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-

persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; c) listă detaliată a

actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful

și orarul).

juridică acordată au fost necesare, realmente angajate și rezonabile ca

mărime. La materialele cauzei au fost anexate bonul de plată a onorariului

avocatului, precum și raportul de activitate a avocatului ce include timpul și

acțiunile efectuate de avocat. Cât privește mărimea onorariului avocatului,

la stabilirea acesteia s-a ținut cont de complexitatea cauzei; noutatea și

dificultatea întrebărilor juridice ridicate în speță; aportul avocatului la

soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; de faptul în ce măsură

munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în

alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de

circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client;

experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea

mijloacelor de apărare utilizate în cauză, precum și de situația financiară a

clientului.

remunerare, onorariul pentru volumul de lucru al asistenței juridice acordate

în prezenta cauză în ordine de apel, este mai mare decât capacitatea de plată

a clientului, de aceea ținând cont de situația financiară a ultimului, onorariul

a fost stabilit în sumă de 5 000 de lei și nu de 6 500 de lei.

prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa intimaților și

intervenientului accesoriu copia încheierii de numire spre examinare a

admisibilității recursurilor declarate, inclusiv copiile acestora și celor depus

suplimentar, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în

drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire, extrasele din poșta electronică, anexate la materialele

dosarului (Vol.II, f.d.27-28, 40).

11

Alexandru Bunescu, reprezentat de avocatul Daniel Șontea, a depus referință

la cererea de recurs înaintată de Î.S. „MEDISAN”.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Călin Bobuțac și de Alexandru Bunescu, reprezentat de avocatul Daniel

Șontea, vor fi examinate prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

12

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțată la 20

septembrie 2023, iar copia integrală a acesteia a fost expediată participanților

la proces la 23 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.I,

f.d.251). Astfel, recursurile declarate sunt în termen.

și (2) din Codul de procedură civilă.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de

la 01 septembrie 2023).

avocatul Călin Bobuțac, rezultă că drept temei de declararea a recursului au

fost invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. a, b) e) din Codul de procedură

civilă, citate supra.

Daniel Șontea, temei de depunere a recursului au constituit prevederile art.

432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, amintit anterior.

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor

invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel

s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

13

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile

menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă

acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în

instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise

de instanța de apel.

jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Justiție concluzionează că recursurile declarate de Î.S. „MEDISAN”,

reprezentată de avocatul Călin Bobuțac și de Alexandru Bunescu, reprezentat

de avocatul Daniel Șontea, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și

drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerate

inadmisibile.

alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile depuse de Întreprinderea de Stat

„MEDISAN”, reprezentată de avocatul Călin Bobuțac și de Alexandru

Bunescu, reprezentat de avocatul Daniel Șontea, împotriva deciziei din 20

septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

14